Politist. Abatere disciplinara. Ordonanta procurorului de scoatere de sub urmarire penala. Exercitarea actiunii disciplinare.

Legea nr.360/2002, art.57 lit.b)
Codul de procedura penala, art.22 alin.1

Potrivit art.22 alin.(1) din Codul de procedura penala, hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.
In speta, s-a retinut ca ordonanta procurorului de scoatere de sub urmarire penala nu poate fi invocata ca avand autoritate de lucru judecat in ceea ce priveste exercitarea actiunii disciplinare impotriva recurentului in sarcina caruia a fost stabilita savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art.57 lit.b) din Legea nr.360/2002, constand in neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de serviciu .

Curtea de Apel Craiova, prin sentinta civila nr.445 din 25 iunie 2004, a respins actiunea formulata de reclamantul P.I.C., in contradictoriu cu paratii Inspectoratul General al Politiei (IGP) si Inspectoratul de Politie al Judetului Olt, prin care a solicitat anularea dispozitiei de destituire emisa prin adresa nr.S/3283 din 4 septembrie 203 a IGP si reintegrarea in functia publica detinuta anterior, cu obligarea la plata drepturilor salariale aferente.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut, in esenta, ca prin ordinul a carui anulare se cere au incetat raporturile de serviciu avute de reclamant cu unitatea unde era angajat, acesta fiind destituit din functia avuta pentru neglijenta si lipsa de preocupare manifestata in indeplinirea obligatiilor de serviciu . S-a retinut ca reclamantul nu a supravegheat corespunzator activitatea detinutilor si nu a luat masuri pentru detinerea acestora in conditii de siguranta, astfel incat unul dintre condamnati a parasit 3 nopti la rand locul de detinere pentru a-si vizita concubina.
Instanta de fond a mai retinut ca, desi reclamantul a fost scos de sub urmarire penala, aceasta nu este o imprejurare de natura a inlatura raspunderea disciplinara, intrucat nu inlatura vinovatia sub aspectul indeplinirii obligatiilor si sarcinilor de serviciu .
Impotriva acestei sentinte, a declarat recurs reclamantul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, conform art. 304 pct. 9 C.proc.civ..
Astfel, recurentul a aratat ca instanta de fond nu a analizat criticile sale referitoare la nerespectarea dispozitiilor procedurale prevazute de Legea nr.360/2002 privind Statutul Politistului, in sensul ca a fost sanctionat potrivit art.57 lit.b) din aceasta lege, ce reglementeaza procedura disciplinara obisnuita, desi ii erau aplicabile dispozitiile procedurii disciplinare speciale prevazute de art.65 din acelasi act normativ.
S-a mai aratat ca instanta de fond, in mod gresit, a retinut ca scoaterea de sub urmarire penala nu inlatura raspunderea disciplinara, mai cu seama ca, in cazul sau, motivul pentru care a fost scos de sub urmarire penala este cel prevazut de art.11 pct.b) si art.10 lit.a) din Codul procedura penala, ceea ce inlatura orice forma de vinovatie, inclusiv cea disciplinara.
Recursul este nefondat.
A rezultat din actele dosarului ca reclamantul-recurent a fost trimis in fata Consiliului de disciplina constituit la 19 august 2003 la Inspectoratul de Politie al Judetului Olt pentru abateri de natura celor prevazute de art.57 lit.b) din Legea nr.360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile ulterioare, ca si de Ordinul ministrului de interne nr.350/2002 privind disciplina si deontologia profesionala a politistilor, constand in neglijenta si lipsa de preocupare manifestata in indeplinirea sarcinilor de serviciu, obligatii revenind politistilor care executa paza si supravegherea detinutilor desfasurand activitati lucrative.
Chiar mai mult, cercetarea acestor abateri a avut loc in contextul evadarii unui detinut la 27 iulie 2003.
Nu sunt asadar intemeiate criticile recurentului conform carora faptele retinute in sarcina sa nu sunt reale si imputabile, ansamblul probelor cu acte si martori administrate in cauza si analizat de catre instanta de fond, relevand contrariul. Neintemeiata este si critica referitoare la gresita aplicare a unei sanctiuni disciplinare in conditiile in care recurentul-reclamant, cercetat pentru savarsirea infractiunii de neglijenta in serviciu, a fost scos de sub urmarire penala prin Ordonanta procurorului din 19 noiembrie 2003, deoarece s-a constatat ca fapta nu exista, astfel ca neexistand vinovatie sub aspect penal, nu poate exista vinovatie nici sub aspect disciplinar.
In acord cu doctrina si jurisprudenta in materie, se retine ca instanta de fond, in mod just, a retinut ca vinovatia recurentului, sub aspectul indeplinirii obligatiilor si sarcinilor de serviciu subzista, intrucat, potrivit art.22 alin.1 din Codul de procedura penala, numai hotararea definitiva a instantei penale, nu si ordonanta procurorului de scoatere de sub urmarire penala ori de incetare a urmaririi penale, indiferent pentru care motive, are autoritate de lucru judecat in fata instantei investite cu solutionarea unei actiuni disciplinare.
In aceste conditii, asa cum este cazul si in speta, actiunea disciplinara este perfect posibila, fara a se putea invoca, cu autoritate de lucru judecat, sub nici un aspect, ordonanta procurorului de scoatere de sub urmarire penala.
Recursul a fost respins