Astfel, din moment ce instanta a constatat, la primul termen de judecata fixat dupa incheierea etapei regularizarii, ca este competenta a solutiona cererea principala si a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea acesteia, a ramas investita si cu solutionarea cererii reconventionale, inregistrata separat, fara a fi posibila, in noul dosar format, verificarea distincta a competentei de solutionare a acestei cereri incidentale.
La data de 25 septembrie 2013, pe rolul Judecatoriei Sibiu a fost inregistrata actiunea formulata de reclamanta B.O.M., in contradictoriu cu paratul L.B., avand ca obiect exercitarea autoritatii parintesti privitor la minorii B.A. si B.C.
In cadrul aceluiasi dosar, paratul B.L. a formulat o cerere reconventionala, avand ca obiect stabilirea locuintei celor 2 minori la tata.
Fata de imprejurarea ca reclamanta B.O. a renuntat la actiune si apreciind ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 210 alin. (2) C.proc.civ. (anume "daca numai cererea reconventionala este in stare de judecata, instanta poate dispune judecarea separata a cererii reconventionale"), Judecatoria Sibiu a dispus disjungerea cererii reconventionale de cererea principala si inregistrarea separata a acesteia sub nr. xxx47/306/2013.
Prin sentinta nr. 3295 din 03 iunie 2014, Judecatoria Sibiu a admis exceptia necompetentei sale teritoriale, invocata de parata, si a declinat competenta de solutionare a cauzei ce formeaza dosarul nr. xxx47/306/2013 in favoarea Judecatoriei Brasov,
Judecatoria Sibiu a retinut ca, intrucat obiectul actiunii il constituie restabilire domiciliu minori care face parte dintre cererile date de noul Cod civil in competenta instantei de tutela si familie, in cauza sunt incidente dispozitiile art. 114 C.proc.civ., potrivit carora cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de codul civil in competenta instantei de tutela si de familie se solutioneaza de instanta in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana ocrotita.
S-a mai retinut ca, desi art. 123 C.proc.civ. prevede ca cererile accesorii, aditionale precum si cele incidentale, se judeca de catre instanta competenta pentru cererea principala, in cauza nefiind vorba despre o astfel de cerere, intrucat prin disjungerea cererii reconventionale din dosarul nr. xxx84/306/2013 si formarea unui nou dosar, cererea reconventionala a devenit cerere principala.
In plus, Judecatoria Sibiu a retinut ca in dosarul nr. xxx84/306/2013 instanta a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea cauzei si a dispus disjungerea cererii reconventionale fara a atinge etapa de verificare a competentei, conform art. 131 C.proc.civ.
Judecatoria Brasov, prin sentinta nr. 12219 din 07 noiembrie 2014, a admis la, randul sau, exceptia necompetentei sale teritoriale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sibiu.
Constatand ivit conflict negativ de competenta intre cele doua judecatorii sus-mentionate, a inaintat dosarul Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru solutionarea acestuia.
In motivarea solutiei, Judecatoria Brasov a retinut ca cererea reconventionala constituie, potrivit definitiei date de art. 30 alin. (6) NCPC, o cerere incidentala care, potrivit art. 123 alin. (l) din acelasi cod, cade in competenta de solutionare a instantei investite cu solutionarea cererii principale, respectiv a Judecatoriei Sibiu, in conditiile in care obiectul acesteia (stabilire domiciliu minori) nu se incadreaza in exceptiile expres si limitativ prevazute de acest articol, nefiind o cerere privitoare la insolventa sau concordatul preventiv.
S-a mai retinut ca intrucat competenta instantei se determina la momentul sesizarii acesteia, instanta competenta sa solutioneze cererea principala ramane investita sa solutioneze si cererea reconventionala, dupa disjungerea in vederea solutionarii separate, in conditiile art. 210 NCPC, chiar daca aceste cereri s-ar fi supus, formulate fiind pe cale principala, altor cereri de competenta (contrar sustinerilor paratei).
De altfel, prin precizarea expresa, din cuprinsul art. 123 alin. (l) NCPC, a imprejurarii ca instanta care solutioneaza cererea principala este competenta a solutiona si celelalte cereri formulate in cursul judecatii, chiar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante, legiuitorul nu face decat sa transeze o controversa de drept procesual, legata de viabilitatea prorogarii competentei in conditiile nerespectarii normelor imperative de competenta materiala sau teritoriala, disputa atrasa de aplicabilitatea dispozitiilor art. 17 C.proc.civ. din 1865, neconstituind, in sine, o noutate legislativa.
Inalta Curte, competenta sa solutioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C.proc.civ., a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sibiu, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 123 alin. (1) NCPC, cererile accesorii, aditionale, precum si cele incidentale, se judeca de instanta competenta pentru cererea principala, chiar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante judecatoresti, cu exceptia cererilor prevazute la art. 120 din acelasi cod (cereri in materia insolventei sau concordatului preventiv, care sunt de competenta exclusiva a tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul).
Art. 123 NCPC reglementeaza un caz de prorogare legala a competentei, in sensul ca instanta competenta sa solutioneze o cerere principala devine competenta a solutiona si cererile accesorii, aditionale si incidentale formulate in aceeasi cauza, chiar daca in mod obisnuit, acestea nu ar fi intrat in competenta sa materiala ori teritoriala.
Aceste prevederi legale speciale, ce reglementeaza o prorogare de competenta in ceea ce priveste judecata cererilor accesorii si incidentale in favoarea instantei investite cu solutionarea cererii principale, sunt imperative si se aplica prin derogare de la normele generale de competenta materiala sau teritoriala exclusiva.
In speta, cererea reconventionala prin care paratul a solicitat stabilirea domiciliului celor doi minori la tata, a fost disjunsa de cerere principala, prin incheierea de sedinta din 17 decembrie 2013, formandu-se un nou dosar a carui competenta de solutionare a fost declinata in favoarea Judecatoriei Brasov, in considerarea art. 114 alin. (1) NCPC, ce consacra competenta teritoriala exclusiva a instantei de Ia domiciliul sau resedinta persoanei ocrotite, pentru solutionarea cererilor privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil in competenta instantei de tutela si familie .
Cerere reconventionala reprezinta, potrivit art. 30 alin. (6) NCPC, o cerere incidentala.
Caracterul sau de cerere incidentala atrage aplicabilitatea art. 123 alin. (1) NCPC, in sensul ca se judeca de catre instanta competenta pentru cererea principala, chiar daca cererea reconventionala ar fi fost de competenta materiala sau teritoriala a altei instante judecatoresti, in ipoteza in care ar fi fost promovata pe calea unui proces separat ca cerere principala.
Prorogarea legala de competenta produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent daca cererea principala si cererea reconventionala se solutioneaza concomitent ori se procedeaza la disjungerea cererii reconventionale si formarea unui nou dosar, ca urmare a faptului ca cererea principala este in stare de judecata, in aplicarea art. 230 alin. (2) din cod, precum in speta. Art. 123 alin. (1) nu distinge intre diferitele situatii de solutionare a cererii reconventionale in raport cu cererea principala si nici nu este prevazuta in mod expres o norma derogatorie de la aceasta regula pentru ipoteza disjungerii cererii reconventionale, astfel incat, in acest ultim caz, art. 123 alin. (1) este aplicabil.
De asemenea, prin judecarea sa separata, cererea reconventionala pastreaza caracterul incidental in raport cu cererea principala, dobandit prin formularea cererii in conditiile art. 209 NCPC, neputand fi considerata o cerere introductiva de instanta, in sensul art. 30 alin. (3) NCPC. O derogare de la aceasta regula ar fi trebuit prevazuta in mod expres de catre legiuitor, ceea ce nu s-a intamplat.
Din aceasta perspectiva, verificarea competentei instantei sesizate de catre reclamant, in aplicarea art. 131 NCPC, poate viza doar cererea principala, nu si cererile accesorii si incidentale, in privinta carora este aplicabil art. 123 alin. (1) din cod.
Astfel, din moment ce Judecatoria Sibiu a constatat, la primul termen de judecata fixat dupa incheierea etapei regularizarii, ca este competenta a solutiona cererea principala si a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea acesteia, a ramas investita si cu solutionarea cererii reconventionale, inregistrate separat, fara a fi posibila, in noul dosar format, verificarea distincta a competentei de solutionare a acestei cereri incidentale.
Aprecierea instantei astfel investite in sensul ca era necesara parcurgerea etapei regularizarii in privinta cererii reconventionale dupa inregistrarea sa separata nu poate fi cenzurata in cadrul procesual de fata, insa, nu poate justifica o verificare distincta a competentei de solutionare a acestei cereri, cat timp se conserva caracterul incidental al cererii reconventionale chiar si dupa judecarea cererii principale si disjungerea cererii reconventionale.
Prin urmare, in cauza, judecarea cererii reconventionale este de competenta instantei competente sa solutioneze cererea principala, respectiv Judecatoria Sibiu, intrucat opereaza prorogarea legala de competenta, indiferent daca, avandu-se in vedere obiectul cererii reconventionale, aceasta ar fi fost, eventual, de competenta teritoriala a Judecatoriei Brasov, daca s-ar fi formulat pe cale principala, in aplicarea art. 114 alin. (1) NCPC.
Pentru aceste considerente, Inalta Curte, in temeiul art. 135 NCPC, a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sibiu.
Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021
Venituri care nu intra in categoria �veniturilor din alte surse� si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati
Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati
Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila
Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati
Stabilirea salariului la nivelul maxim aflat in plata prin raportare la indemnizatiile de care beneficiaza personalul cu atributii in domeniul asistentei sociale Pronuntaţă de: Decizia nr. 484/9 martie 2018 a Curtii de Apel Galati
Validarea deciziilor acordarea de despagubiri privind acordarea de despagubiri pentru bunurile abandonate in Bulgaria de catre persoanele refugiat in baza Tratatului dintre Romania Bulgaria Pronuntaţă de: Decizia nr. 420/27 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati
Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati
Expropriere de fapt. Conditii si efecte. �Asteptare legitima� de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020
Drept procesual civil. Efectul devolutiv al apelului reglementat de Codul de procedura civila Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 342/1.07.2020
Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor? Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL
Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati
Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor Sursa: Irina Maria Diculescu
Conditionarea perimarii executarii silite de actiunile executorului judecatoresc � aspecte de constitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu
Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese Sursa: Irina Maria Diculescu
Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante Sursa: Irina Maria Diculescu
Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice Sursa: Irina Maria Diculescu