Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Efectele prorogarii legale de competenta in situatia in care cererea reconventionala este disjunsa de cererea principala

Efectele prorogarii legale de competenta in situatia in care cererea reconventionala este disjunsa de cererea principala

  Publicat: 03 Dec 2015       3726 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prorogarea legala de competenta prevazuta de dispozitiile art. 123 alin. (1) NCPC produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent daca cererea principala si cererea reconventionala se solutioneaza concomitent ori se procedeaza la disjungerea cererii reconventionale si formarea unui nou dosar, intrucat - chiar prin judecarea sa separata - cererea reconventionala pastreaza caracterul incidental in raport cu cererea principala, dobandit prin formularea cererii in conditiile art. 209 NCPC, neputand fi considerata o cerere introductiva de instanta, in sensul art. 30 alin. (3) NCPC.


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.

Astfel, din moment ce instanta a constatat, la primul termen de judecata fixat dupa incheierea etapei regularizarii, ca este competenta a solutiona cererea principala si a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea acesteia, a ramas investita si cu solutionarea cererii reconventionale, inregistrata separat, fara a fi posibila, in noul dosar format, verificarea distincta a competentei de solutionare a acestei cereri incidentale.


La data de 25 septembrie 2013, pe rolul Judecatoriei Sibiu a fost inregistrata actiunea formulata de reclamanta B.O.M., in contradictoriu cu paratul L.B., avand ca obiect exercitarea autoritatii parintesti privitor la minorii B.A. si B.C.


In cadrul aceluiasi dosar, paratul B.L. a formulat o cerere reconventionala, avand ca obiect stabilirea locuintei celor 2 minori la tata.


Fata de imprejurarea ca reclamanta B.O. a renuntat la actiune si apreciind ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 210 alin. (2) C.proc.civ. (anume "daca numai cererea reconventionala este in stare de judecata, instanta poate dispune judecarea separata a cererii reconventionale"), Judecatoria Sibiu a dispus disjungerea cererii reconventionale de cererea principala si inregistrarea separata a acesteia sub nr. xxx47/306/2013.


Prin sentinta nr. 3295 din 03 iunie 2014, Judecatoria Sibiu a admis exceptia necompetentei sale teritoriale, invocata de parata, si a declinat competenta de solutionare a cauzei ce formeaza dosarul nr. xxx47/306/2013 in favoarea Judecatoriei Brasov,


Judecatoria Sibiu a retinut ca, intrucat obiectul actiunii il constituie restabilire domiciliu minori care face parte dintre cererile date de noul Cod civil in competenta instantei de tutela si familie, in cauza sunt incidente dispozitiile art. 114 C.proc.civ., potrivit carora cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de codul civil in competenta instantei de tutela si de familie se solutioneaza de instanta in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana ocrotita.


S-a mai retinut ca, desi art. 123 C.proc.civ. prevede ca cererile accesorii, aditionale precum si cele incidentale, se judeca de catre instanta competenta pentru cererea principala, in cauza nefiind vorba despre o astfel de cerere, intrucat prin disjungerea cererii reconventionale din dosarul nr. xxx84/306/2013 si formarea unui nou dosar, cererea reconventionala a devenit cerere principala.


In plus, Judecatoria Sibiu a retinut ca in dosarul nr. xxx84/306/2013 instanta a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea cauzei si a dispus disjungerea cererii reconventionale fara a atinge etapa de verificare a competentei, conform art. 131 C.proc.civ.


Judecatoria Brasov, prin sentinta nr. 12219 din 07 noiembrie 2014, a admis la, randul sau, exceptia necompetentei sale teritoriale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sibiu.


Constatand ivit conflict negativ de competenta intre cele doua judecatorii sus-mentionate, a inaintat dosarul Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru solutionarea acestuia.


In motivarea solutiei, Judecatoria Brasov a retinut ca cererea reconventionala constituie, potrivit definitiei date de art. 30 alin. (6) NCPC, o cerere incidentala care, potrivit art. 123 alin. (l) din acelasi cod, cade in competenta de solutionare a instantei investite cu solutionarea cererii principale, respectiv a Judecatoriei Sibiu, in conditiile in care obiectul acesteia (stabilire domiciliu minori) nu se incadreaza in exceptiile expres si limitativ prevazute de acest articol, nefiind o cerere privitoare la insolventa sau concordatul preventiv.


S-a mai retinut ca intrucat competenta instantei se determina la momentul sesizarii acesteia, instanta competenta sa solutioneze cererea principala ramane investita sa solutioneze si cererea reconventionala, dupa disjungerea in vederea solutionarii separate, in conditiile art. 210 NCPC, chiar daca aceste cereri s-ar fi supus, formulate fiind pe cale principala, altor cereri de competenta (contrar sustinerilor paratei).


De altfel, prin precizarea expresa, din cuprinsul art. 123 alin. (l) NCPC, a imprejurarii ca instanta care solutioneaza cererea principala este competenta a solutiona si celelalte cereri formulate in cursul judecatii, chiar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante, legiuitorul nu face decat sa transeze o controversa de drept procesual, legata de viabilitatea prorogarii competentei in conditiile nerespectarii normelor imperative de competenta materiala sau teritoriala, disputa atrasa de aplicabilitatea dispozitiilor art. 17 C.proc.civ. din 1865, neconstituind, in sine, o noutate legislativa.


Inalta Curte, competenta sa solutioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C.proc.civ., a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sibiu, pentru urmatoarele considerente:


Potrivit art. 123 alin. (1) NCPC, cererile accesorii, aditionale, precum si cele incidentale, se judeca de instanta competenta pentru cererea principala, chiar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante judecatoresti, cu exceptia cererilor prevazute la art. 120 din acelasi cod (cereri in materia insolventei sau concordatului preventiv, care sunt de competenta exclusiva a tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul).


Art. 123 NCPC reglementeaza un caz de prorogare legala a competentei, in sensul ca instanta competenta sa solutioneze o cerere principala devine competenta a solutiona si cererile accesorii, aditionale si incidentale formulate in aceeasi cauza, chiar daca in mod obisnuit, acestea nu ar fi intrat in competenta sa materiala ori teritoriala.


Aceste prevederi legale speciale, ce reglementeaza o prorogare de competenta in ceea ce priveste judecata cererilor accesorii si incidentale in favoarea instantei investite cu solutionarea cererii principale, sunt imperative si se aplica prin derogare de la normele generale de competenta materiala sau teritoriala exclusiva.


In speta, cererea reconventionala prin care paratul a solicitat stabilirea domiciliului celor doi minori la tata, a fost disjunsa de cerere principala, prin incheierea de sedinta din 17 decembrie 2013, formandu-se un nou dosar a carui competenta de solutionare a fost declinata in favoarea Judecatoriei Brasov, in considerarea art. 114 alin. (1) NCPC, ce consacra competenta teritoriala exclusiva a instantei de Ia domiciliul sau resedinta persoanei ocrotite, pentru solutionarea cererilor privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil in competenta instantei de tutela si familie .


Cerere reconventionala reprezinta, potrivit art. 30 alin. (6) NCPC, o cerere incidentala.


Caracterul sau de cerere incidentala atrage aplicabilitatea art. 123 alin. (1) NCPC, in sensul ca se judeca de catre instanta competenta pentru cererea principala, chiar daca cererea reconventionala ar fi fost de competenta materiala sau teritoriala a altei instante judecatoresti, in ipoteza in care ar fi fost promovata pe calea unui proces separat ca cerere principala.


Prorogarea legala de competenta produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent daca cererea principala si cererea reconventionala se solutioneaza concomitent ori se procedeaza la disjungerea cererii reconventionale si formarea unui nou dosar, ca urmare a faptului ca cererea principala este in stare de judecata, in aplicarea art. 230 alin. (2) din cod, precum in speta. Art. 123 alin. (1) nu distinge intre diferitele situatii de solutionare a cererii reconventionale in raport cu cererea principala si nici nu este prevazuta in mod expres o norma derogatorie de la aceasta regula pentru ipoteza disjungerii cererii reconventionale, astfel incat, in acest ultim caz, art. 123 alin. (1) este aplicabil.


De asemenea, prin judecarea sa separata, cererea reconventionala pastreaza caracterul incidental in raport cu cererea principala, dobandit prin formularea cererii in conditiile art. 209 NCPC, neputand fi considerata o cerere introductiva de instanta, in sensul art. 30 alin. (3) NCPC. O derogare de la aceasta regula ar fi trebuit prevazuta in mod expres de catre legiuitor, ceea ce nu s-a intamplat.


Din aceasta perspectiva, verificarea competentei instantei sesizate de catre reclamant, in aplicarea art. 131 NCPC, poate viza doar cererea principala, nu si cererile accesorii si incidentale, in privinta carora este aplicabil art. 123 alin. (1) din cod.


Astfel, din moment ce Judecatoria Sibiu a constatat, la primul termen de judecata fixat dupa incheierea etapei regularizarii, ca este competenta a solutiona cererea principala si a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea acesteia, a ramas investita si cu solutionarea cererii reconventionale, inregistrate separat, fara a fi posibila, in noul dosar format, verificarea distincta a competentei de solutionare a acestei cereri incidentale.


Aprecierea instantei astfel investite in sensul ca era necesara parcurgerea etapei regularizarii in privinta cererii reconventionale dupa inregistrarea sa separata nu poate fi cenzurata in cadrul procesual de fata, insa, nu poate justifica o verificare distincta a competentei de solutionare a acestei cereri, cat timp se conserva caracterul incidental al cererii reconventionale chiar si dupa judecarea cererii principale si disjungerea cererii reconventionale.


Prin urmare, in cauza, judecarea cererii reconventionale este de competenta instantei competente sa solutioneze cererea principala, respectiv Judecatoria Sibiu, intrucat opereaza prorogarea legala de competenta, indiferent daca, avandu-se in vedere obiectul cererii reconventionale, aceasta ar fi fost, eventual, de competenta teritoriala a Judecatoriei Brasov, daca s-ar fi formulat pe cale principala, in aplicarea art. 114 alin. (1) NCPC.


Pentru aceste considerente, Inalta Curte, in temeiul art. 135 NCPC, a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sibiu.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 222 din 23 ianuarie 2015


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    drept procesual civil    renuntarea la judecata    cerere reconventionala    cerere incidentala    prorogare de competenta    conflict negativ    competenta teritoriata    disjungere    exercitarea autoritatii parintesti    exceptia necompetentei teritoriale    Codul de procedura civila



Comentează: Efectele prorogarii legale de competenta in situatia in care cererea reconventionala este disjunsa de cererea principala
Alte Speţe

Nu rezulta cu certitudine ca prejudiciul a fost cauzat din vina si in legatura cu munca paratilor, intrucat acestia sunt angajati ai autoritatii contractante, dar nu semnatari ai contractelor
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 494, in sedinta publica din 23 februarie 2017

Decizia ICCJ nr. 2/2019 -Fapta de sustragere de la executarea masurii de siguranta prevazuta in Codul penal anterior nu se incadreaza in infractiunea prevazuta de de art. 288 alin. (1) din Codul penal
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Recunoasterea grupei I de munca din grupa a II-a atribuita de angajator
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova Sectia I Civila, Sentinta nr. 391/2017, in sedinta publica din 3 februarie 2017

Tratamentul juridic diferentiat, stabilit de legiuitor in considerarea unor situatii obiectiv diferite, nu reprezinta discriminare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia Sectia I Civila, Decizia civila nr. 422/2017, in sedinta publica din 21 martie 2017

Cum reclamantul a solicitat doar eliberarea unei adeverinte privind grupa de munca, nu si cu mentiuni privind privind plata contributiei de asigurari, instanta se va pronunta in limitele investirii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bistrita-Nasaud Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 42/F/2017, in sedinta publica din 25 ianuarie 2017

Dreptul de a pretinde premiul anual sub forma unui salariu scadent in prima luna a anului urmator s-a stins prin abrogarea Legii-cadru nr. 330/2009, fiind inlocuit de plata prin executare succesiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati Sectia C.M.A.S., Decizia civila nr. 116/2017, in sedinta publica din 28 februarie 2017

Valorificarea la pensie a tuturor anilor de munca lucrati la CAP. Proba testimoniala
Pronuntaţă de: Tribunalul Botosani Sectia Civila, Sentinta civila nr. 168/2017, in sedinta publica din 23 februarie 2017

Cererea de chemare in judecata marcheaza momentul la care instanta apreciaza daca scadenta transelor platite pentru care se calculeaza distinct dobanzi penalizatoare se inscrie in termenul de prescriptie
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 2090/2017, in sedinta publica din 31 martie 2017

ICCJ: Cererile de admitere a creantelor, altele decat cele ale salariatilor, trebuie sa fie depuse la tribunal in termenul fixat prin hotararea de deschidere a procedurii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 72/2018

Rectificarea cu intarziere a bugetului da dreptul la acoperirea prejudiciului produs salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia, Decizia civila nr. 227/2017, in sedinta publica din 16 februarie 2017



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare