Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » ICCJ. Motivarea chestiunii de drept ref. la reprezentarea conventionala a persoanelor juridice in fata instantei

ICCJ. Motivarea chestiunii de drept ref. la reprezentarea conventionala a persoanelor juridice in fata instantei

  Publicat: 28 May 2016       3444 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Cuprinde regulile care guverneaza organizarea unui stat dat si raporturile dintre acel stat si agentii sai, pe de o parte, si ceilalti participanti la astfel de raporturi juridice, pe de alta.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Indeplinirea unor acte juridice de catre o persoana, reprezentant, mandatar, in numele si in interesul unei alte persoane, reprezentat, mandant.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Indeplinirea unor acte juridice de catre o persoana, reprezentant, mandatar, in numele si in interesul unei alte persoane, reprezentat, mandant.
Indeplinirea unor acte juridice de catre o persoana, reprezentant, mandatar, in numele si in interesul unei alte persoane, reprezentat, mandant.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

In vigoare de la 26.05.2016


In Monitorul Oficial nr. 400 din 26.05.2016, Partea I, a fost publicata Decizia nr. 9/2016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 507/1/2016, privind examinarea sesizarii formulate de Tribunalul Brasov - Sectia I civila in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: modul de interpretare a dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, in sensul de a sti daca acestea permit reprezentarea conventionala a persoanelor juridice in fata instantelor de judecata printr-un mandatar persoana juridica, inclusiv formularea cererii introductive de instanta printr-o astfel de persoana juridica, respectiv prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urma.


Sesizarea Inaltei Curti pentru a dezlega chestiunea de drept a fost formulata ca urmare a pronuntarii Incheierii din data de 28 octombrie 2015 de catre Judecatoria Brasov in Dosarul nr. 21531/197/2015 prin care s-a admis exceptia lipsei calitatii de reprezentant, invocata din oficiu, si a fost anulata cererea de investire cu formula executorie formulata de petenta N.C.S.L. prin mandatar S.C. E.K.R. S.R.L., prin reprezentant legal.


Pentru a pronunta aceasta solutie s-a retinut, in esenta, ca o persoana juridica nu poate fi mandatar conventional al altei persoane juridice intr-o cerere adresata instantei si ca, desi i s-a pus in vedere petentei obligatia semnarii cererii de catre reprezentantul sau legal sau de consilierul sau juridic, iar nu de cel al mandatarului conventional, aceasta nu s-a conformat, devenind incidente dispozitiile art. 82 din Codul de procedura civila.


Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat ca dispozitia legala cu privire la care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile nu poate fi interpretata decat in sensul limitarii reprezentarii conventionale a persoanelor juridice in fata instantelor de judecata exclusiv prin avocat sau consilier juridic, doctrina in materie fiind unanima in acest sens.


Curtea a retinut ca solutia legislativa continuta in art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila nu este intru totul noua, ci constituie particularizarea unei solutii de principiu statuate in sistemul nostru juridic anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata (2), cu modificarile ulterioare, cu privire la problema admisibilitatii desfasurarii de catre societati a activitatilor de consultanta, asistenta si reprezentare juridica.


In acest sens, prin Decizia nr. XXII din 12 iunie 2006, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite in solutionarea recursului in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 936 din 20 noiembrie 2006, s-a stabilit ca: "cererile de autorizare a constituirii si de inmatriculare a societatilor comerciale de consultanta, asistenta si reprezentare juridica sunt inadmisibile".


In considerentele acestei decizii s-a retinut ca activitatile juridice de consultanta, de reprezentare si asistenta juridica, precum si de redactare de acte juridice, inclusiv a actiunilor introductive in instanta, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, apararea si reprezentarea cu mijloace juridice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice, in raporturile cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina, constituie, dupa caz, activitati specifice profesiei de avocat, reglementate in art. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata (2), cu modificarile ulterioare, profesiei de notar public [art. 8, 9 si 10 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata (3)] sau celei de executor judecatoresc (art. 7 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare).


De asemenea, s-a retinut ca anumite activitati juridice, cum sunt cele de reprezentare juridica, de redactare a unor acte juridice, de formulare de actiuni, de exercitare si motivare a cailor de atac, pot fi indeplinite de consilierii juridici, dar prestarea unor astfel de activitati le este permisa numai in conditiile reglementate prin art. 1-4 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completarile ulterioare, adica in calitatea lor de functionari publici sau de angajati, cu contract individual de munca, la o persoana juridica de drept public sau privat.


Avand in vedere ca activitatile mentionate nu se incadreaza in categoria faptelor de comert, prin raportare la dispozitiile art. 3 si 4 din Codul comercial (in vigoare la data pronuntarii deciziei in interesul legii), Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca acestea nu pot fi exercitate de societati constituite cu un asemenea obiect, cererile de autorizare a constituirii si de inmatriculare a unor astfel de societati fiind inadmisibile.


Inalta Curte a aratat ca rationamentul cuprins in considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 485 din 23 iunie 2015, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 13 alin. (2) teza a II-a, art. 84 alin. (2), precum si art. 486 alin. (3) din Codul de procedura civila, cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea formularii si sustinerii cererii de recurs de catre persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic, nu poate fi aplicat mutatis mutandis in privinta prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, deoarece, in acest din urma caz, textul priveste exclusiv limitarea reprezentarii conventionale a persoanei juridice in fata instantei de judecata, fara a afecta regimul juridic al reprezentarii legale si fara a transforma obligatia reprezentarii si asistarii prin consilier juridic sau avocat intr-o conditie de admisibilitate a actiunii sau intr-o piedica in calea accesului la justitie.


In acest sens, s-a retinut ca art. 209 alin. (1) din Codul civil prevede ca persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor. In lipsa organelor de administrare, pana la data constituirii acestora, exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor care privesc persoana juridica se fac de catre fondatori ori de catre persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate in acest scop, asa cum prevede art. 210 alin. (1) din Codul civil.


Intrucat limitarea prevazuta de art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila intervine numai in situatia in care persoana juridica opteaza pentru reprezentare conventionala in fata instantei, caz in care isi poate alege reprezentantul doar dintre categoriile prevazute de textul mentionat, rezulta ca, in lipsa reprezentarii conventionale, drepturile procesuale ale persoanei juridice pot fi exercitate prin reprezentantul legal.


Contractul de mandat incheiat intre doua persoane juridice produce efecte doar in planul dreptului material, nu si in planul dreptului procesual, guvernat, in materia reprezentarii, de norme legale imperative.


Folosirea adverbului "numai" din textul art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila subliniaza exclusivitatea modalitatii de reprezentare conventionala a persoanelor juridice in fata instantelor, ce poate fi realizata doar de cele doua categorii de reprezentanti nominalizati de text. Aceasta concluzie reiese si din sintagma "in conditiile legii", care face trimitere la legile ce reglementeaza profesiile de consilier juridic si avocat.


Activitatea de reprezentare conventionala in fata instantelor de judecata este o activitate necomerciala, rezervata prin lege avocatilor si consilierilor juridici.


Or, daca s-ar agrea ideea ca o persoana juridica sa fie reprezentata de o alta persoana juridica, s-ar ajunge la concluzia, de neacceptat, ca reprezentarea in sine ar putea constitui obiect de activitate al mandatarului.


Avand in vedere caracterul imperativ al normei de procedura, interpretarea potrivit careia persoana juridica ar putea fi reprezentata in fata instantei printr-o alta persoana juridica, inclusiv sub aspectul formularii cererii de chemare in judecata, este lipsita de fundament legal.


De asemenea Inalta Curte a retinut ca nu poate fi primita nici interpretarea potrivit careia cererea de chemare in judecata ar putea fi formulata si semnata de consilierul juridic sau avocatul persoanei juridice mandatare, deoarece art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila are in vedere consilierul juridic sau avocatul angajat de parte, si nu de reprezentantul conventional.


In ceea ce priveste invocarea in motivarea apelului declarat de mandatar a prevederilor art. 810 din Codul civil, potrivit carora "administratorul poate sta in justitie pentru orice cerere sau actiune referitoare la administrarea bunurilor si poate interveni in orice cerere sau actiune avand drept obiect bunurile administrate", se constata ca din actul de sesizare nu rezulta ca solutionarea pe fond a cauzei ar depinde de modul de interpretare a acestui text legal, nefiind astfel intrunita una dintre conditiile de admisibilitate a sesizarii.


Astfel, Curtea Suprema a retinut ca atat prin Incheierea din 28 octombrie 2015 a Judecatoriei Brasov, prin care s-a anulat cererea de investire cu formula executorie, precum si prin Incheierea din 7 ianuarie 2016 a Tribunalului Brasov - Sectia I civila, prin care s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu dezlegarea chestiunii de drept, instantele au calificat raportul juridic existent intre S.C. E.K.R. SRL si creditoarea N.C.S.L. ca fiind unul de mandat, nu un raport juridic nascut dintr-o conventie de administrare a bunurilor altuia, supus prevederilor titlului V "Administrarea bunurilor altuia" din cartea a III-a "Despre bunuri" a Codului civil.


In cadrul procedurii prevazute de art. 519-521 din Codul de procedura civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu poate cenzura temeinicia acestei calificari (care ar presupune efectuarea unor verificari de fapt si analizarea probatoriului administrat in cauza), deoarece altfel s-ar transforma in instanta de control judiciar, contrar scopului si limitelor procedurii care reglementeaza pronuntarea hotararii prealabile, axata exclusiv pe "dezlegarea unor chestiuni de drept".


In masura in care situatia concreta din speta va releva existenta in cauza a unui raport juridic de administrare a bunurilor altuia, institutia reprezentarii nu mai este guvernata de prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, care constituie norma generala in materia reprezentarii conventionale in fata instantelor de judecata a persoanei juridice, ci de dispozitiile speciale ale art. 810 din Codul civil, care instituie un caz de reprezentare legala, conferind administratorului dreptul de a sta in justitie pentru orice cerere sau actiune referitoare la administrarea bunurilor altuia.


Pentru toate motivele aratate mai sus, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis sesizarea formulata de Tribunalul Brasov - Sectia I civila in Dosarul nr. 21.531/197/2015 si, in consecinta, a stabilit ca:


"In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, cererea de chemare in judecata si reprezentarea conventionala a persoanei juridice in fata instantelor de judecata nu se pot face prin mandatar persoana juridica, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urma."


Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.



Prelucrat de Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe, Colaborator Cabinet de Avocat "Predut Marius-Catalin"




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    Dezlegarea unei chestiuni de drept    motivare Decizie nr. 9/2016    dosar nr. 507/1/2016 ICCJ    reprezentarea conventionala a persoanelor juridice in instanta



Comentează: ICCJ. Motivarea chestiunii de drept ref. la reprezentarea conventionala a persoanelor juridice in fata instantei
Alte Speţe

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Demisie pentru nerespectarea obligatiilor contractuale de catre angajator. Obligarea indeplinirii de sarcini din afara competentei profesionale
Pronuntaţă de: Tribunalul G, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 98 din 05.02.2016

Anularea deciziei de concediere. Reintegrarea salariatului pe postul detinut anterior concedierii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 132 din 03.03.2016

Angajarea raspunderii contractuale a angajatorului. Nedovedirea legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Complet specializat in solutionarea litigiilor de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1152 din 28.06.2016

Individualizarea netemeinica a sanctiunii disciplinare. Inlocuirea cu avertisment
Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi, Sectia I Civila, Sentinta nr. 1085/2016 din 15.06.2016

Fisa de aptitudini necontestata de catre salariat, temei suficient pentru constatarea de catre angajator a inaptitudinii fizice sau psihice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizie nr. 3067/2016 din 08.06.2016

Desfiintarea aparenta, fictiva, a postului ocupat de salariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta, Sectia I Civila, Decizia nr. 721/CM din 11.09.2013

Intarzierea nejustificata a platii salariului. Recuperarea prejudiciului produs angajatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 6207 din 16.06.2016

Decizia ICCJ nr. 2/2017. Consilierul in proprietate industriala poate reprezenta in instanta persoana juridica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

[Av. Muncii] Modalitatile de informare (preavizare) a salariatilor in cazul concedierii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica
Sursa: euroavocatura

ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat
Sursa: EuroAvocatura.ro

ICCJ. La incheierea contractelor privind patrimoniul societatii nu este necesara hotararea AGA ori a celuilalt administrator
Sursa: Euroavocatura.ro

Aprecieri referitoare la tema “Dreptul la informare al actionarilor este un moft”
Sursa: Dana Dumitrescu

Sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept. Art. 475 - 477 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro