Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Proprietate Intelectuala » Solicitare despagubiri morale pentru incalcarea drepturilor de autor. Contract de cesiune

Solicitare despagubiri morale pentru incalcarea drepturilor de autor. Contract de cesiune

  Publicat: 29 Dec 2016       936 citiri        Secţiunea: Proprietate Intelectuala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
In ceea ce priveste modalitatea concreta de exercitare a dreptul autorului/interpretului de a pretinde recunoasterea calitatii de autor/interpret, si anume a modului de exercitare ce consta in a cere ca numele sau sa figureze pe opere/sa fie mentionat in legatura cu interpretarile, Legea nr.8/1996 nu contine o dispozitie generala care sa se aplice tuturor operelor/interpretarilor indiferent de natura acestora, de modalitatea de aducere la cunostinta publica, astfel ca nu se poate retine existenta unei obligatii, in general, de a mentiona numele autorului/interpretului ori de cate ori este prezentata opera/interpretarea, indiferent de modalitatea in care se realizeaza acest lucru.

Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire data monedei unice europene.
Legea 8 din 1996. Prin difuzare, in sensul legii 8/1996, se intelege distribuirea catre public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
Denumire data monedei unice europene.
Legea 8 din 1996. Prin difuzare, in sensul legii 8/1996, se intelege distribuirea catre public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
Legaturta juridica intre copil si tata izvorand din descendenta naturala sau din infiere.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Denumire data monedei unice europene.
Legea 8 din 1996. Prin difuzare, in sensul legii 8/1996, se intelege distribuirea catre public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
(termen CNA). Transmisia initiala prin fir sau prin unde radioelectrice, inclusiv prin satelit, în forma codata sau necodata, a serviciilor de programe destinate publicului;
Din punct de vedere contabil, un registru contabil unde se inregistreaza cronologic si sistematic miscarile patrimoniului (economico-financiare).
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
In sensul legii 8/1996, prin comunicare publica realizata pe calea retransmiterii prin cablu se intelege retransmiterea simultana, neschimbata si integrala, prin cablu sau printr-un sistem de difuzare prin unde ultrascurte, pentru receptionarea de catre public a unei transmisii initiale de emisiuni de radio sau de televiziune difuzate publicului, cu sau fara fir.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Imprejurarea ce determina nasterea raportului juridic de aplicare a sanctiunii, respectiv a raportului de constrangere.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana careia, cu respectarea prevederilor legale referitoare la evidenta populatiei, i se permite sa foloseasca o parte din suprafata locativa, de catre persoana care detine legal,
Ceea ce este ingaduit de lege,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Denumire data monedei unice europene.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
(termen CNA). Transmisia initiala prin fir sau prin unde radioelectrice, inclusiv prin satelit, în forma codata sau necodata, a serviciilor de programe destinate publicului;
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Denumire data monedei unice europene.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Parte dintr-un proces
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Legaturta juridica intre copil si tata izvorand din descendenta naturala sau din infiere.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Legaturta juridica intre copil si tata izvorand din descendenta naturala sau din infiere.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Fapta prin care o persoana isi atribuie in mod fraudulos un drept, un titlu, un nume sau o calitate
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Legaturta juridica intre copil si tata izvorand din descendenta naturala sau din infiere.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(termen CNA). Transmisia initiala prin fir sau prin unde radioelectrice, inclusiv prin satelit, în forma codata sau necodata, a serviciilor de programe destinate publicului;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit de catre o persoana (cedent)
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Hotararea unei persoane de a savarsi un act sau un fapt producator de efecte juridice.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Astfel, in art. 10 alin.(1) lit. b) din Legea nr.8/1996 se prevede doar dreptul moral de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei, iar in art. 96 alin. (1) lit. a) doar dreptul moral de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei interpretari sau executii. Prin urmare, daca nu exista o dispozitie legala care sa prevada expres maniera in care se realizeaza acest drept intr-un caz particular, dreptul autorului/interpretului de a-si asocia numele cu opera/interpretarea se manifesta diferit in functie de genul operei si de natura suportului acesteia, a destinatiei acesteia, tinand cont si de uzantele care exista intr-un anumit domeniu .


Prin cererea inregistrata la data de 01.07.2011 la Tribunalul Bucuresti, reclamantii SC A. SRL si B. au chemat in judecata pe parata SRTV - solicitand, in temeiul dispozitiilor art. 10, 11, 66, 69, 96, 97, 104 si urm. din Legea nr. 8/1996 cu completarile si modificarile ulterioare:


1.Obligarea paratei la plata sumei de 35 euro + TVA, pentru fiecare difuzare pe post a fiecareia dintre cele 6 piese muzicale, produse de reclamanta societate si difuzate de parata, conform contractului incheiat la data de 03.04.2009, completat de actele aditionale nr. x si nr. y si conform contractului din 07.12.2009, cu titlul de despagubiri in urma prejudiciului adus pentru nerespectarea drepturilor morale ale producatorului (dreptul la nume), platibili in lei la cursul BNR din ziua efectuarii platii;


2.Obligarea paratei la plata sumei de 25 euro pentru fiecare difuzare pe post a fiecareia dintre cele 6 piese muzicale, compuse de catre reclamantul B. si difuzate de catre parata conform contractului incheiat la data de 03.04.2009, completat de actele aditionale nr. x si nr. y si conform contractului din 07.12.2009, cu titlul de despagubiri in urma prejudiciului adus pentru nerespectarea drepturilor morale ale autorului (dreptul la paternitate asupra operei si dreptul la nume) (in cazul in care, potrivit dispozitiilor Codului fiscal, reclamantul autor va trebui sa plateasca TVA pentru aceasta suma, se solicita plata a 25 euro+TVA/difuzare), platibili in lei la cursul BNR din ziua efectuarii platii;


3.Obligarea paratei la plata sumei de 20 euro pentru fiecare difuzare pe post a fiecareia dintre cele 6 piese muzicale, interpretate de catre reclamantul B. si difuzate de catre parata conform contractului incheiat la data de 03.04.2009, completat de actele aditionale nr. x si nr. y si conform contractului din 07.12.2009, cu titlul de despagubiri in urma prejudiciului adus pentru nerespectarea drepturilor morale ale interpretului (dreptul la nume) (in cazul in care, potrivit dispozitiilor Codului fiscal, reclamantul autor va trebui sa plateasca TVA pentru aceasta suma, se solicita plata a 20 euro+TVA/difuzare), platibili in lei la cursul BNR din ziua efectuarii platii;


4.Difuzarea de catre parata a hotararii judecatoresti de obligare a paratei la plata despagubirilor banesti, de la data ramanerii irevocabile a acesteia, timp de 60 de zile, o data pe zi - inainte de principalul jurnal de stiri difuzat la ora 20,00 si preluat de catre TV Q.


Prin sentinta civila nr. 649 din 04.04.2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila a fost respinsa ca neintemeiata actiunea .


Impotriva acestei sentinte, au formulat apel reclamantii, apelul fiind admis prin decizia civila nr. 177/A din 4.12.2012 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IX-a civila si de proprietate intelectuala, care a schimbat in parte sentinta civila apelata, in sensul ca a admis in parte actiunea formulata de reclamantul B. si a obligat parata la plata catre reclamant a sumei de 2000 euro (in echivalent lei la data platii) cu titlu de despagubiri pentru daune morale. Au fost pastrate celelalte dispozitii ale sentintei.


Impotriva deciziei au declarat recurs toate partile .


Prin decizia civila nr. 1021 din 7.04.2015, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia I civila a admis recursurile, a casat decizia si a trimis cauza spre rejudecare Curtii de Apel Bucuresti.


In motivarea deciziei s-au retinut urmatoarele.


1. In capitolul VIII al Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe este reglementat regimul juridic al operei audiovizuale, iar aceste dispozitii au fost gresit aplicate in cauza, din perspectiva dispozitiilor art. 304 pct. 9 C.proc.civ.


In stabilirea regimului juridic s-a facut o aplicare gresita a dispozitiilor legale in materie, ce subliniaza cerintele necesare pentru a fi calificata o opera ca fiind audiovizuala.


Fara a intra in analiza de detaliu a acestor cerinte, in stabilirea regimului aplicabil este suficient sa se observe ca o opera audiovizuala este, cu aplicarea art. 5 alin. (1), art. 64, art. 66 si art. 69 din lege, o opera comuna, care se creeaza de mai multi coautori, in colaborare.


Ca opera comuna, opera audiovizuala trebuie sa fie rezultatul unei colaborari creatoare comune a doua sau mai multe persoane, carora legea le recunoaste calitatea de coautori, iar in conditiile in care este rezultatul unei astfel de colaborari, aceasta este, in mod necesar, o opera unitara. Este necesar a se sublinia ca aceasta colaborare vizeaza opera finita, data fiind critica din recursul reclamantilor - critica ce confirma, insa, conditiile in care s-au realizat creatiile in discutie, pe care s-au si fundamentat pretentiile formulate, constatate de prima instanta si confirmate prin prezenta decizie .


Pentru definirea unei opere ca fiind comuna, esential este ca autorii sa contribuie la realizarea unei opere unitare sub imperiul unor inspiratii si conceptii comune si cu concertarea eforturilor fiecaruia. Si in cazul in care un astfel de efort se concretizeaza in contributii separate, in creatii distincte, este necesar ca acestea sa se inglobeze armonios intr-un tot unitar, datorita comunitatii de inspiratie si conceptie a autorilor.


Or, nu s-au creat in cauza opere finite, cum si prevede art. 69 din lege, ci este vorba de opere distincte utilizate in cadrul grilelor Tv.


Inexistenta unei asemenea opere rezulta din cele doua contracte, singurele incheiate, atragand incidenta si a art. 304 pct. 8 C.proc.civ.


Astfel, in vreme ce primul contract cuprinde in art. 1 clauza producerii a patru piese pentru emisiunea LIVE (transmisie camere) transmisa pe canalul Tv. Q. avandu-l ca realizator/producator pe D., al doilea contract cuprinde in art. 1 clauza producerii a doua piese muzicale pentru emisiunile Meteo Romania si Meteo pe Glob, transmise pe canalul Tv., avandu-l ca realizator/producator pe E.


Inclusiv in cererea de chemare in judecata se arata ca primele 4 piese au fost difuzate in insotirea (confirmata in decizie si contestata de parata) unor imagini pana la inceperea grilei de programe a Tv Q., in vreme ce cele 2 piese din cel doilea contract au fost transmise la fiecare rubrica meteo din grila de programe a Tv.


Prin urmare, atat timp creatiile in cauza nu sunt o contributie in realizarea unei opere finite comuna, audiovizuala, astfel cum aceasta a fost mai sus caracterizata, si nu intra nici sub regimul operei colective, reglementata de art. 6 din lege, sunt revendicate asupra acestora, distinct


- pentru reclamantul autor, sub protectia art. 7 lit. c) din lege - ce recunoaste compozitiile muzicale, drepturile reglementate de art. 10 lit. b) - dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei si lit. c - dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica;


- pentru reclamantul interpret, drepturile conferite de art. 96 lit. a) - dreptul de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei interpretari sau executii si lit. b) din lege - dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul sau sa fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol si la fiecare utilizare a inregistrarii acestuia. Desi drepturile reclamate pentru interpret sunt indicate generic in petitul actiunii ca fiind ``dreptul la nume``, in motivarea acesteia se face referire la cele doua drepturi, reluate ulterior si in sustinerea apelului si recursului declarate in cauza.


- pentru reclamanta producator, sub protectia conferita de art. 103 alin.(1) din lege, care prevede ca se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul prezentei legi, fixarea sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie sau a altor sunete ori a reprezentarii digitale ale acestor sunete, alta decat sub forma unei fixari incorporate intr-o opera cinematografica sau in alta opera audiovizuala, dreptul reglementat de art. 104 din lege - in cazul reproducerii si distribuirii inregistrarilor sonore, producatorul este in drept sa inscrie pe suporturile acestora, inclusiv pe coperte, cutii si alte suporturi materiale de ambalare, pe langa mentiunile privind autorul si artistul interpret sau executant, titlurile operelor, anul primei publicari, marca de comert, precum si numele ori denumirea producatorului.


Calificarea creatiilor in cauza ca fiind componente ale unor opere audiovizuale a fundamentat solutia pronuntata in cauza.


Este necesara cercetarea cauzei si deci a criticilor formulate, privind operele muzicale asa cum acestea au fost concepute, create distinct - inclusiv in ceea ce il priveste pe producator, si nu ca o componenta a unor opere audiovizuale, iar aceasta implica aprecierea si a unor elemente de fapt, incompatibila cu judecata in recurs, in conformitate cu art. 304 C.proc.civ.


Pe acestea s-au si intemeiat pretentiile formulate, astfel analizate de prima instanta,care nu s-a considerat tinuta de temeiul de drept invocat, inlaturand legatura cu opera audiovizuala facuta de catre reclamanti, reluata si in sustinerea cererii de apel.


Astfel, s-a sustinut de reclamanti ca transmisiunile televiziunii constau intr-o succesiune de imagini in miscare insotite de sunete, ceea ce le incadreaza in limitele definitiei date de legiuitor in art. 64 din Legea nr. 8/1996 si, deoarece operele muzicale in litigiu au fost special create pentru transmisiunile televiziunii, insotesc acea succesiune de imagini in miscare, autorii lor sunt autori ai operei audiovizuale, asa cum mentioneaza art. 66 din Legea nr. 8/1996 - cu sublinierea din continutul art. 66 a componentei vizand autorul muzicii special create pentru opera audiovizuala.


In justificarea in drept a dreptului autorului s-a aratat astfel ca autorul muzicii special create pentru o insoti o opera audiovizuala (astfel considerata fiind transmisiunea tv), are calitatea de autor al muzicii create pentru o opera audiovizuala - asa cum se arata in art. 66 din lege, text legal care i-ar conferi astfel autorului muzicii calitatea de autor al operei audiovizuale.


Justificarea gresita in drept a pretentiilor formulate a si fost sanctionata de prima instanta, care a analizat drepturile revendicate ca privind operele care au fost produse sub coordonarea reclamantei SC A. SRL, create si interpretate de reclamantul B. - distinct de emisiunile din grila Tv. Ceea ce s-a urmarit prin formularea actiunii este reclamarea incalcarii unor drepturi morale si plata despagubirilor aferente, pentru piesele muzicale produse, compuse si interpretare de reclamanti (cu distinctia ce se impune), folosite de catre intimata - subliniere facuta si prin cererea de apel.


In ceea ce il priveste pe reclamantul B., in calitate de autor, rejudecarea cauzei va viza numai dreptul moral reglementat de art. 10 lit. b) din lege, intrucat instanta de apel a cercetat cauza numai din perspectiva acestuia, nu s-au formulat critici prin cererea de recurs, iar cele din recursul paratei nu vor fi analizate, lipsind interesul partii in formularea acestora.


In ceea ce priveste drepturilor revendicate de reclamantul B., ca interpret, si de reclamanta SC A. SRL, ca producator, motivarea este si contradictorie, din perspectiva art. 7 C.proc.civ. - pe de o parte, prin sublinierea caracterului special al normelor aferente operelor audiovizuale (al caror regim a fost retinut in cauza) fata de cele din materia drepturilor revendicate, ce ar exclude din protectia legii drepturilor morale revendicate (cu sublinierea faptului ca acestia nu poate revendica drepturi morale deoarece nu sunt interpret si producator ai operei rezultate in colaborare), iar pe de alta parte, prin analiza drepturilor (numai in parte, de altfel, pentru interpret) si constatarea ca normele aferente din Legea nr. 8/1996 nu ii protejeaza in modalitatea de utilizare a operelor audiovizuale realizate in colaborare.


2. Motivul de recurs prin care se invoca interpretarea gresita a naturii celor 2 contracte incheiate intre reclamanta producatoare si parata, relativ la caracterul gratuit/oneros si cesiune/comanda si cesiune, Inalta Curte a constatat ca nu pot fi retinute cerintele art. 304 pct. 8 C.proc.civ.


Prin decizia nr. 640/A din 18.12.2015, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila a admis apelul declarat de reclamanti impotriva sentintei civile nr.649 din 04.04.2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti; a schimbat in parte sentinta civila apelata, in sensul ca a admis, in parte, actiunea formulata de reclamantul B.; a obligat parata sa plateasca reclamantului suma de 2.000 euro (in echivalent lei din data platii) cu titlu de despagubiri pentru daune morale. A respins, ca neintemeiata, actiunea formulata de reclamanta SC A. SRL.


In motivarea deciziei s-au retinut urmatoarele.


Intre apelanta reclamanta SC A. SRL, prin administrator B. si intimata parata s-au incheiat doua contracte de comanda a unor opere viitoare si de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, dupa cum urmeaza:


1. Contractul de cesiune a dreptului de autor din 27.04.2009, prin care apelanta SC A. SRL, in calitate de producator, s-a obligat sa produca patru piese muzicale originale pentru emisiunea LIVE, constand in transmisia camerelor de luat vederi pe canalul Tv Q., durata fiecarei piese muzicale fiind fixata in mod distinct pentru emisiunile de dimineata (10 min. 40 sec.), pranz (15 min. 36 sec.), seara (32 min. 23 sec.) si noapte (16 min. 33 sec.).


S-a prevazut ca B. are calitatea de compozitor (autor) si de interpret, producatorul fiind A. SRL. In schimbul cesiunii drepturilor patrimoniale de radiodifuzare, de retransmitere si de comunicare publica sub orice forma a operelor de comanda (art. 5), s-a convenit, ca forma a remuneratiei, ca playlisturile sa fie transmise de intimata catre UCMR - ADA pentru compozitorul B., catre CREDIDAM pentru interpretul B. si catre UPFR pentru producatorul SC A. SRL (art. 8), contractul fiind incheiat initial pana la 1.10.2009, fiind ulterior prelungit prin actele aditionale nr. x din 1.10.2009 si prin actul aditional nr. y pana la 31.12.2010.


2. Totodata, intre aceleasi parti s-a incheiat de cesiune a dreptului de autor la data de 19.01.2010, prin care apelanta SC A. SRL, in calitate de producator, s-a obligat sa produca doua piese muzicale originale pentru emisiunile Meteo Romania si Meteo pe Glob, durata fiecarei piese muzicale fiind fixata in mod distinct pentru Meteo Romania (6 min. 12 sec.) si Meteo international (3 min. 30 sec.), restul clauzelor fiind similare primului contract mentionat.


Niciunul dintre contracte nu a prevazut nimic cu privire la drepturile morale ale autorului, interpretului ori ale producatorului.


In ce priveste chestiunea litigioasa intre parti, daca cesiunea drepturilor patrimoniale a fost cu titlu oneros, respectiv daca maniera de remunerare stabilita prin art. 8 din cele doua contracte, si care consta, in esenta, in transmiterea playlist-urilor catre organismele de gestiune colectiva din domeniu, se constata ca in primul ciclu procesual, Curtea de Apel a retinut cu autoritate de lucru judecat ca ,,cele 2 conventii in discutie au natura juridica a unor acte juridice cu titlu oneros, deoarece titularul dreptului de autor a cesionat drepturile sale patrimoniale intimatei, prevazute de dispozitiile art.13 lit. f), g) si h) din Legea nr.8/1996 (respectiv cele de comunicarea publica, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispozitia publicului, astfel incat sa poata fi accesata in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public; de radiodifuzarea operei; de retransmiterea prin cablu a operei), in considerarea remuneratiilor ce vor fi incasate de catre organismele de gestiune colectiva, astfel cum se statueaza in art.8 din conventiile de comanda a unor opere viitoare si de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor in discutie (a€¦)


In mod corect prima instanta a avut in vedere in argumentarea naturii juridice a conventiilor in discutie ca fiind cu titlu oneros si faptul ca, in raport de prevederile art.1231 din Legea nr. 8/1996 modificata, gestiunea prin organismele colective de gestiune a drepturilor de autor este obligatorie in cazul dreptului de retransmitere prin cablu si faptul ca organismele de gestiune colectiva sunt cele care incheie autorizatiile licenta neexclusiva cu organismele de televiziune si colecteaza remuneratiile pentru radiodifuzare, iar din sumele totale colectate repartizeaza sumele cuvenite titularilor in functie de utilizari. (a€¦) Nefondata este si sustinerea apelantilor ca pentru aprecierea caracterului oneros sau gratuit al contractului este relevant faptul ca parata nu a achitat la timp banii negociati cu UCMR-ADA si CREDIDAM pentru anii 2009-2010, abia in 2012 primind o parte din banii din drepturi de autor pentru anul 2009, iar in ceea ce priveste UPFR nu au primit nici un ban pentru aceasta perioada si se afla in litigiu cu acest organism de gestiune colectiva. In aceasta situatie, in conformitate cu dispozitiile art.130 alin.(1l) lit. c) si e) din Legea nr. 8/1996, organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor sunt direct raspunzatoare fata de titularii de drepturi ce le-au acordat mandat, fata de modul de indeplinire a obligatiilor legale ce le revin.E®


Apelantii au criticat pe calea recursului aceasta dezlegare referitoare la caracterul oneros al contractelor de cesiune, insa acest motiv de recurs a fost respins de catre Curtea de Casatie, care a statuat ca nu este incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 8 C.pr.civ., calificarea data de instanta de apel prin interpretarea clauzelor contractuale neputand fi cenzurata in temeiul acestui motiv; ca atare, dezlegarea anterior mentionata a intrat in autoritatea lucrului judecat.


Pentru conturarea precisa a limitelor rejudecarii se impune mentionat ca, in afara criticilor referitor la caracterul oneros sau gratuit al contractelor, apelantii au criticat si negarea drepturilor morale ale interpretului B. si gresita aplicare a dispozitiilor art. 103, 104 din Legea nr. 8/1996, precum si gresita cuantificare a daunelor morale, in vreme ce recurenta parata, intimata cu ocazia rejudecarii apelului, a criticat gresita retinere a existentei unei opere audiovizuale, ca urmare inexistentei unei opere comune (muzica a fost compusa pentru spatiul dintre emisiuni) si gresita acordare a daunelor morale, ca urmare a faptului ca apelantii nu au pretins recunoasterea drepturilor morale invocate acum si ca, oricum, legislatia in vigoare nu prevede obligatia unui post de televiziune de a mentiona numele autorului, interpretului si producatorului pentru muzica de fundal, iar o astfel de clauza nu se regaseste nici in cuprinsul contractelor incheiate intre parti.


Curtea de Casatie, solutionand recursurile, a retinut in esenta ca in cauza nu se regasesc trasaturile unor opere audiovizuale, lipsind contributia autorilor la realizarea unei opere unitare, creata conform unei conceptii comune si in urma unor eforturi concertate, care sa aiba drept efect un tot unitar; ori, in cauza s-au creat opere distincte (muzica de comanda creata, interpretata si produsa de apelanti, respectiv emisiunile Tv pentru care aceasta muzica a fost creata), statuare care produce efecte obligatorii pentru instanta de rejudecare (art. 315 alin.1 C.pr.civ. 1865).


Urmeaza, cu ocazia rejudecarii, sa fie examinata aplicabilitatea, in cauza, a dispozitiilor art. 10 lit. b) pentru autorul apelant B.; a dispozitiilor art. 96 lit. a) pentru interpretul B.; a dispozitiilor art. 103 - 104 pentru producatorul SC A. SRL.


Rejudecand in fond, in limitele conturate de motivele de apel, precum si de dezlegarile si indrumarile instantei de recurs, Curtea de apel constata, prin raportare la situatia de fapt expusa, ca rezulta din sustinerile necontestate si concordante ale partilor, precum si din inscrisurile aflate la dosar ca muzica de comanda a fost creata si interpretata de apelantul B., care cumuleaza calitatile de autor si interpret, fiind totodata produsa de apelanta SC A. SRL, operele fiind utilizate pentru comunicare publica de catre intimata parata, ca fundal muzical pentru transmisiunea live a camerelor Tv. Q., instalate in diferite locuri (primul contract), respectiv ca fundal muzical pentru emisiuni meteo difuzate pe acelasi canal Tv. (al doilea contract).


Este fondata critica potrivit careia interpretul B. beneficiaza de dreptul moral prevazut de art. 96 lit. a) din Legea nr. 8/1996, in esenta similar celui prevazut de art. 10 lit. b) din Legea nr. 8/1996, fiind asadar, in considerarea calitatii sale cumulative de autor al muzicii create si interpretate, titularul dreptului de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei si a paternitatii propriei interpretari; pentru exactitate, Curtea retine ca nu se poate retine incidenta dispozitiilor art. 96 lit. b), avand in vedere ca nu este vorba despre un spectacol ori o utilizare a inregistrarii acestuia, deci a spectacolului; dreptul moral incident pentru calitatea de interpret este cel prevazut de art. 96 lit. a).


Chestiunea de drept supusa analizei instantei de apel consta in problema de a sti daca nementionarea, pe genericele emisiunilor mentionate, a calitatii autorului si interpretului B. are caracter ilicit, respectiv daca exista obligatia legala a intimatei de a difuza din oficiu, din proprie initiativa, a numelui autorului si interpretului, in conditiile in care contractele nu cuprind o atare obligatie, iar apelantii au recunoscut cu nu au pretins intimatei, pe durata executarii contractelor, ca o atare mentiune sa fie facuta.


In primul rand, a fost inlaturata apararea intimatei (facuta pe calea motivelor de recurs si cu ocazia rejudecarii apelului), potrivit careia ,,legislatia in vigoare nu prevede obligatia unui post de televiziune de a mentiona numele autorului, interpretului si producatorului pentru muzica de fundalE®, intrucat nu este necesara o dispozitie legala specifica in acest sens, situatia in discutie fiind acoperita de obligatiile generice impuse, corelativ, de existenta dispozitiilor art. 10 lit. b) si art. 96 lit. a) din Legea nr. 8/1996, care consacra dreptul moral la recunoasterea paternitatii operei. Acest drept include recunoasterea publica a calitatii de autor sau interpret, respectiv, in cazul unei comunicari publice, comunicarea intr-o maniera rezonabila si adaptata specificului operei a numelui respectivelor persoane .


In al doilea rand, Curtea de apel constienta ca nu exista o uzanta a televiziunilor de a mentiona numele autorului si interpretului muzicii de fundal, constata, cum a facut instanta de apel si in primul ciclu procesual, ca existenta unei uzante contrare legii nu exonereaza intimata de a respecta obligatia mentionarii numelui autorului si interpretului, gasind o modalitate rezonabila de a mentiona acest nume, cu ocazia genericului de final al emisiunii meteo (care, in mod necontestat, cuprindea oricum numele personalului propriu al paratei implicat in producerea emisiunii) si incluzand un generic cel putin ocazional in cazul emisiunilor constand in transmisiunea LIVE a imaginilor luate de camerele instalate in acest scop; neexistand o imposibilitate tehnica reala, intimata ar fi trebuit sa mentioneze numele autorului si interpretului. O astfel de obligatie nu poate fi considerata indeplinita prin transmiterea numelui apelantului catre organismele de gestiune colectiva, care avea de altfel alt scop, al remuneratiei pentru cesiunea drepturilor patrimoniale si nici prin comunicarea unui raspuns catre un telespectator care a adresat o intrebare pe un forum de pe internet, ci numai prin comunicarea catre publicul telespectator a acestui nume.


Totodata, Curtea de apel apreciaza ca desi apelantii ar fi avut posibilitatea rezonabila de a cere, inca pe parcursul executarii, daca nu chiar la incheierea si la prelungirea contractelor, inserarea unor mentiuni cu privire la identitatea lor, ceea ce insa nu au facut, notiunea de ,,pretindereE® din cadrul dispozitiilor legale analizate nu trebuie interpretata ca instituind o conditie suplimentara, procedurala, de existenta a drepturilor morale, anume ca acestea sa fi fost invocate efectiv, cerandu-se intimatei respectarea drepturilor lor; acestea, intr-adevar, ar fi trebuit protejate si recunoscute intr-o maniera rezonabila, adaptata specificului emisiunilor si operelor destinate acestora, chiar din oficiu de catre intimata, fara a astepta sa i se pretinda o atare conduita .


Omisiunea apelantilor de a pretinde, pe intreaga durata a relatiei contractuale cu intimata, recunoasterea unor atare drepturi va fi avuta in vedere in cadrul aprecierii gravitatii prejudiciului moral (care nu poate fi socotita una deosebita, de vreme ce apelantii nu s-au considerat in niciun fel prejudiciati pe durata executarii contractelor) si in cadrul dimensionarii daunelor morale (care ar fi fost mai mari daca o cerere expresa, legitima, de recunoastere a calitatii de autor si interpret ar fi fost refuzata fara temei, decat in situatia in care aceste drepturi sunt invocate doar post factum, in urma unei indelungate pasivitati, remarcata cu just temei si de prima instanta de fond).


Asa fiind, retinand incalcarea dispozitiilor legale mentionate pe durata executarii contractului si dat fiind ca obligatia recunoasterii drepturilor morale (in speta, a dreptului moral la recunoasterea paternitatii operei si a interpretarii, sub forma comunicarii publice a identitatii interpretului autor) are o sorginte legala, extracontractuala, sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998 - 999 C.civ. 1864 (aplicabil conform art. 103 din Legii nr. 71/2011, pentru perioada anterioara datei de 1.10.2011, iar contractele in cauza si radiodifuzarile operelor au incetat la 31.12.2010), si anume fapta ilicita, vinovatia sub forma culpei, prejudiciul constand in aducerea unei atingeri unei valori extrapatrimoniale recunoscute de lege, in legatura cu creatia intelectuala originala a autorului, respectiv cu prestatia interpretului, atingere care a avut drept consecinta si o notorietate mai scazuta a compozitorului si interpretului apelant, B.


Sub aspectul cuantificarii, trebuie observat, astfel cum a facut instanta de apel si in primul ciclu procesual, ca nu se poate acorda o suma fixa pentru fiecare difuzare, astfel cum au cerut apelantele, o atare modalitate de indemnizare fiind specifica repararii unui prejudiciu patrimonial, iar nu a unui prejudiciu moral. In cazul prejudiciului moral, vor fi avute in vedere toate circumstantele cauzei, inclusiv pasivitatea indelungata a apelantilor, care initial au achiesat implicit ori cel putin au tolerat ceea ce pare a fi o uzanta a posturilor de televiziune (nedifuzarea autorilor si interpretilor muzicii de fundal), chiar daca, potrivit aprecierii Curtii de apel, aceasta uzanta fiind contrara exigentelor Legii nr. 8/1996 nu poate conferi caracter licit conduitei paratei.


Curtea de apel apreciaza, la randul sau, ca suma de 2.000 euro constituie o indemnizare echitabila si adecvata a prejudiciului moral suferit de apelantul B., de natura sa restabileasca ordinea de drept, sa-l indemnizeze pe cel pagubit, fara a constitui o imbogatire fara justa cauza a acestuia, iar argumentele referitoare la tarifele percepute de artisti mai cunoscuti, la pierderea de oportunitati, la numarul de difuzari etc., specifice unui fel de remuneratie pentru drepturile patrimoniale pe care partile n-au convenit-o (ci au convenit altfel de remuneratie, in alta forma, astfel cum s-a retinut cu putere de lucru judecat), nu pot fi avute in vedere decat intr-o maniera indicativa, orientativa la aprecierea prejudiciului moral. Cu alte cuvinte, simplul fapt ca, in urma casarii, s-a retinut si incalcarea dreptului moral al interpretului [art. 96 lit. a)] nu justifica in sine acordarea unei sume mai mari, cata vreme, in raport de toate circumstantele cauzei, Curtea considera ca suma de 2.000 euro constituie o reparatie adecvata pentru ansamblul incalcarilor constatate.


Astfel cum a retinut pe larg instanta de apel si in primul ciclu procesual, este nefondat motivul de apel referitor la pretinsa existenta a unui drept moral al producatorului, avand in vedere ca in speta este vorba despre comunicarea publica, indeosebi prin radiodifuzarea operei muzicale in cadrul unor emisiuni televizate, prerogative reglementate de art. 13 lit. f), g) si h) cu referire la art. 15 si art. 151 din Legea nr. 8/1996, si care sunt distincte de prerogativele reproducerii si distribuirii unei opere incorporate intr-un suport material (cum ar fi CD-urile ori DVD-urile), reglementate de art. 13 lit. a) si b) din Legea nr. 8/1996, cu referire la art. 14 si 141 din aceeasi lege.


Dreptul producatorului de a-si inscrie numele pe suportul operei, reglementat de art. 104, se aplica numai in cazul reproducerii si distribuirii inregistrarilor sonore incorporate intr-un suport material, dupa cum rezulta fara echivoc din art. 104 din Legea nr. 8/1996, care se refera limpede la suporturile inregistrarilor sonore, inclusiv coperte, cutii si alte suporturi materiale de ambalare, acestea fiind singurele pe care pot fi ,,inscriseE® mentiuni privind numele ori denumirea producatorului.


Asadar, reproducerea se poate face si intr-un mediu electronic, dar distribuirea presupune transmiterea gratuita ori oneroasa a unui suport material care incorporeaza opera, in vreme ce difuzarea operei in cadrul unei emisiuni televizate constituie o comunicare publica, prerogativa reglementata distinct si avand un regim juridic distinct.


Interpretarea ,,lato sensuE® a notiunii de suporturi propusa de apelanta-reclamanta SC A. SRL nu poate fi primita, intrucat ar sterge distinctia foarte clara facuta de legiuitor intre, pe de-o parte, reproducerea si distribuirea unor exemplare ale operei, respectiv a unor copii fixate pe un suport material, singurele care pot fi inscriptionate, si comunicare publica/radiodifuzare, pe de alta parte, in cazul careia nu este distribuit publicului un suport material (chiar daca acesta, eventual, exista si este folosit de radiodifuzor), ci este comunicata public opera ca atare.


Ca urmare, daca ar conferi dreptul reglementat de art. 104 din Legea nr. 8/1996 si in cadrul altor forme de utilizare a operei decat reproducerea si distribuirea, respectiv in cadrul comunicarii publice, instanta ar intra in domeniul puterii legislative, instituind drepturi si obligatii noi, care nu au fost reglementate ca atare de legiuitor ori, in acest caz, nici argumentul analogiei nu ar putea fi primit, intrucat specificul celor doua ipoteze este diferit.


Asa fiind, neexistand vreun drept moral al apelantei-reclamante SC A. SRL care sa fi fost incalcat, art. 104 din Legea nr. 8/1996 nefiind incident, apelul acesteia este nefondat, actiunea acestei reclamante fiind in mod legal si temeinic respinsa, ca neintemeiata.


Impotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantii si parata, invocand in drept prevederile art.304 pct.9 C.pr.civ.


In motivarea recursului reclamantii au aratat urmatoarele :


Au fost incalcate/aplicate gresit prevederile de catre instanta de apel art. 104 din Legea nr. 8/1996.


Instanta considera ca sustinerile reclamantilor nu pot fi primite in lumina dispozitiilor art. 14, 14/1 din Legea nr. 8/1996, "avand in vedere ca in speta este vorba despre comunicare publica, indeosebi prin radiodifuzarea operei muzicale in cadrul unor emisiuni televizate, prerogative reglementate de art. 13 lit. f), g) si h) cu referire la art. 15 si 15/1 din Legea nr. 8/1996, si care sunt distinct de prerogativele reproducerii si distribuirii unei opere incorporate intr-un suport material (cum ar fi CD-urile ori DVD-urile), reglementate de art. 13 lit. a) si b) din Legea nr. 8/1996, cu referire la art. 14 si 14/1 din aceeasi lege``.


Art. 104 dispune: "In cazul reproducerii si distribuirii inregistrarilor sonore, producatorul este in drept sa inscrie pe suportul acestora, inclusiv pe coperti, cutii sau alte suporturi materiale de ambalare (...) numele ori denumirea producatorului."


Art. 14/1 defineste distribuirea: "vanzarea sau orice alt mod de transmitere, cu titlu oneros ori gratuit a originalului sau copiilor unei opere, precum si oferirea publica a acestora."


In speta inregistrarea sonora si stocarea au fost realizate tocmai de SC A. SRL (se specifica si in contract; art. 6 - cheltuielile privind productia sunt suportate de producator; inregistrarile nu au fost efectuate la sediul paratei, ci la studioul producatorului; parata nu a pus la dispozitie nimic pentru realizarea acestor piese). SC A. SRL se incadreaza la "orice alt mod de transmitere a originalului unei opere."


Art. 15/1 defineste radiodifuzarea: "Emiterea unei opere de catre un organism de radiodifuziune ori de televiziune prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnalelor, sunetelor sau imaginilor, ori a reprezentarii acestora, inclusiv comunicarea ei publica prin satelit, in scopul receptionarii de catre public. "


In cauza, asa cum si instanta constata, a avut loc o radiodifuzare a operei. Aceasta nu inseamna ca producatorul muzicii nu are drept moral potrivit art. 104 din lege. Art. 15/1 nu exclude art. 104.


Nu exista nicio legatura de cauzalitate intre ele. Mai mult, parata a distribuit opera produsa de recurenta SC A. prin radiodifuzarea acesteia, facandu-se pe deplin aplicarea art. 14/1 din Legea nr. 8/1996. De asemenea, legiuitorul, prin formularea: "Inclusiv pe coperti, cutii sau alte suporturi material de ambalare", nu s-a referit doar la suporturile enumerate, ci si la acestea. Cu alte cuvinte, pe langa alte suporturi pe care producatorul are dreptul sa treaca denumirea sa sunt si cele mentionate. Nu este o explicatie a ceea ce cuprinde sfera suporturilor, ci o adaugire.


De altfel, asa cum s-a aratat atat in cererea de chemare in judecata cat si in motivele de apel, parata nu uita sa mentioneze numele altui producator, Z. care nu are nicio legatura cu producatorul muzical.


In aceasta situatie, a mentionarii unui singur nume de producator (probabil este vorba despre producatorul emisiunii) cand muzica nu este produsa de catre acesta, este, pe de o parte, o inducere in eroare a publicului care are gresita perceptie ca ceea ce vede si ceea ce aude sunt produse de acelasi producator, iar pe de alta parte reprezinta din partea intimatei un refuz categoric al recunoasterii producatorului muzical. Aceasta nu are nicio legatura cu transmiterea playlist-urilor la UPFR. Pentru a nu fi incalcat dreptul moral, recunoasterea producatorului trebuie facuta in fata publicului.


Pentru aceste motive, considera ca si producatorul are drept moral, care i-a fost incalcat cu buna stiinta de catre intimata.


In ceea ce ii priveste pe recurentul B., in calitate de autor si interpret, prezentul recurs are in vedere doar cuantumul daunelor morale acordate de catre instanta de apel.


Intr-adevar, dupa rejudecarea apelului, instanta a considerat in mod corect ca atat autorul cat si interpretul au drept moral care le-a fost incalcat de catre intimata. Insa, in ceea ce priveste cuantumul daunelor, constata ca acesta a ramas la fel ca si dupa prima judecare a apelului, cu toate ca atunci instanta constata ca interpretul nu are drept moral. Prima instanta de apel a acordat 2000 euro autorului. Dupa rejudecare, chiar daca instanta considera ca si interpretul are drept moral, suma acordata a ramas neschimbata, ceea ce inseamna ca desi instanta recunoaste ca interpretului i-au fost si lui incalcate drepturile morale, acesta nu a primit nicio despagubire . In cazul in care autorul si interpretul ar fi fost doua persoane diferite, instanta ar fi acordat si interpretului o suma de bani drept daune morale.


Daca o persoana care are dubla calitate si instanta constata ca acesteia i-au fost incalcate drepturile morale atat in calitate de autor cat si in calitate de interpret, atunci trebuie acordate daune morale atat pentru interpret, cat si pentru autor. Nu conteaza ca autorul si interpretul sunt aceeasi persoana .


In ceea ce priveste strict suma de 2000 euro acordata, considera ca aceasta trebuie sa fie mult mai mare pentru urmatoarele aspecte.


Contractele au incetat la data de 31.12.2010, iar cererea de chemare in judecata a fost inregistrata la Tribunalul Bucuresti la data de 01.07.2011. Nu a fost o indelungata pasivitate. Daca aceasta "indelungata pasivitate" se refera la faptul ca in decursul derularii contractelor nu au solicitat expres ca parata sa mentioneze numele autorului, interpretului si producatorului, se mentioneaza ca, asa cum curtea retine, drepturile morale "ar fi trebuit protejate si recunoscute intr-o maniera rezonabila, adaptata specificului emisiunilor si operelor destinate acestora, chiar din oficiu de catre intimata, fara a astepta sa i se pretinda o atare conduita". Si in aceste conditii contractele cu parata sunt aproape imposibil de realizat. In momentul in care in decursul derularii contractelor, o parte contractanta emite pretentii, mai ales sub forma de adresa sau notificare, cu atat mai mult vreo prelungire a contractului mai mult ca sigur nu va mai exista.


Solicita sa se observe, la stabilirea sumei acordate recurentilor, atitudinea procesuala a intimatei pe tot parcursul derularii procesului. Intimata niciodata nu a recunoscut ca ar fi trebuit sa mentioneze numele recurentilor.


In motivarea recursului parata a aratat urmatoarele :


Instanta de apel care a rejudecat apelul a retinut in mod corect ca este fondata critica potrivit careia interpretul B., care cumuleaza calitatea de autor si de interpret, beneficiaza de dreptul moral prevazut de art. 96 lit. a) din lege, similar celui prevazut de art. 10 lit. b), fiind asadar, in considerarea calitatii sale cumulative de autor al muzicii create si interpretate, titularul dreptului de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei si a de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei interpretari.


Instanta de rejudecare a apelului a facut o gresita aplicare a prevederilor art. 10 lit. b) si art. 96 din Legea nr. 8/1996 atunci cand a retinut ca trebuie inlaturata apararea paratei (facuta pe calea motivelor primului recurs si apoi pe cale rejudecarii apelului) potrivit careia ``legislatia in vigoare nu prevede obligatia unui post de televiziune de a mentiona numele autorului, interpretului si producatorului muzicii de fundal", intrucat nu ar fi necesara o astfel de dispozitie legala in acest sens, instanta considerand ca situatia in discutie ar fi acoperita de obligatiile impuse corelativ de existenta dispozitiilor art. 10 lit. b) si art. 96 lit. a) din lege, care ar consacra dreptul moral la recunoasterea paternitatii operei si respectiv dreptul moral la recunoasterea paternitatii interpretarii.


Pentru a ajunge la o astfel de solutie, instanta de rejudecare a apelului ignora ca in realitate cele doua texte sus-invocate consacra dreptul moral de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei si respectiv dreptul moral de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei interpretari.


Interpretand gresit legea, instanta de rejudecare a apelului dezbraca de continut textele sus-invocate apreciind gresit ca notiunea de a pretinde recunoasterea calitatii de autor si respectiv de interpret n-ar trebui inteleasa ca o conditie suplimentara, procedurala a drepturilor morale, desi se recunoaste ca exista o omisiune/ inactivitate/pasivitate culpabila din acest punct de vedere a reclamantului B., care, pe toata durata relatiei contractuale cu parata nu a emis nici o pretentie cu privire la recunoasterea drepturilor sale morale.


Or, intimatii reclamanti nu au pretins in nici un moment recunoasterea calitatii de autor prin mentionarea numelui la fiecare radiodifuzare, desi au incheiat un contract cu parata cu privire la conditiile de radiodifuzare.


Autorul intimat nu a facut dovada ca a pretins recunoasterea calitatii de autor. Partile au stabilit contractual conditiile utilizarii, iar parata nu a negat in nici un fel aceasta calitate de autor si nici de interpret, intrucat a raportat utilizarile la organismele de gestiune colectiva cu respectarea calitatii de titular al dreptului de autor si respectiv al dreptului de interpret, asa cum s-a mentionat in contract .


Mai mult decat atat, instanta omite sa retina ca parata a informat publicul cu privire la titularii celor doua drepturi . Asa cum rezulta de pe internet, o persoana informa publicul la data de 3.09.2009 ca a primit un email de la parata prin care a aflat ca muzica de la meteo Tv. Q. a fost compusa de domnul B. de la SC A.


Orice utilizator de internet putea si poate afla aceasta informatie prin simpla cautare pe google a sintagmei "muzica meteo Tv Q.". Se dovedeste astfel ca parata a respectat dreptul moral de paternitate asupra operei si practica din domeniu . Reclamantul nu a pretins niciodata pe durata difuzarii vreo alta modalitate de recunoastere a calitatii de autor.


Gresita apreciere a instantei de rejudecare a apelului cu privire la continutul dreptului moral de a recunoaste paternitatea asupra unei opere ori a unei interpretari este confirmat de literatura de specialitate.


Potrivit doctrinei dreptul de paternitate asupra operei, reglementat de art. 10 lit. b) nu contine obligatia utilizatorilor de a mentiona numele autorului. In acest sens in Tratatul dreptul de autor si drepturile conexe - editat de Ed. All Beck in anul 2005, autorii Viorel Ros, Dragos Bogdan si Octavia Spineanu Matei, mentioneaza ca "dreptul la paternitatea operei are doua aspecte: primul, pozitiv, consta in dreptul autorului de a revendica oricand calitatea de autor, al doilea negativ, consta in dreptul autorului de a se opune oricarui act de uzurpare, de contestare a acestei calitati catre terti." In continuare autorii tratatului sustin ca in respectul acestui drept s-a impus obligatia de indicare a autorului in cazul utilizarii de scurte extrase, atunci cand aceste acte de utilizare sunt permise fara autorizarea autorului. Aceasta obligatie insa se regaseste in dispozitiile legale [art. 33 lit. b) din Legea nr. 8/1996] si nu isi are aplicabilitatea in speta supusa judecatii care are la baza utilizarea creatiei cu acordul autorului, in baza unei relatii contractuale.


Or, intimatul nu a revendicat in nici un fel calitatea de autor, pe toata durata utilizarii, astfel cum se recunoaste si in decizia civila recurata cu prezentul recurs, iar prin derularea contractelor incheiate, acesta nu a dovedit vreun act de uzurpare sau de contestare de catre parata a calitatii de autor.


Fata de cele aratate, solicita sa se constate ca interpretand si aplicand gresit prevederea art. 10 lit. b) si art. 96 lit. a) din Legea nr. 8/1996, instanta care a rejudecat apelul a incalcat si aplicat gresit aceste prevederi legale, cu consecinta obligarii gresite a paratei la plata catre intimate a daunelor morale pentru o pretinsa incalcare de catre parata a dreptului moral al autorului si interpretului B. desi acesta nu a pretins niciodata o recunoastere a drepturilor sale si desi in legislatia in vigoare, in doctrina si in practica judecatoreasca, nu exista reglementata obligatia unui post de televiziune de a mentiona numele autorului, interpretului sau producatorului fonogramei pentru muzica de fundal, o astfel de obligatie putand fi prevazuta in contractele incheiate intre utilizatori si autori, la cererea autorului.


Inalta Curte a constatat fondat recursul declarat de catre parata si nefondat recursul declarat de catre reclamanti pentru considerentele expuse mai jos.


In ceea ce priveste recursul declarat de catre parata sunt de retinut urmatoarele.


In speta se pune problema daca reclamantului trebuie sa i se acorde despagubiri in bani pentru pretinsa incalcare a dreptului moral la paternitatea operei/interpretarii prin nementionarea numelui sau pe genericul de final al unor emisiuni meteo si in cadrul unor transmisiuni in direct de imagini preluate de camere web, insotite de muzica de fundal.


Radiodifuzarea fonogramelor care contineau melodiile create/interpretate de catre reclamant s-a facut in baza a doua contracte incheiate cu producatorul SC A. SRL, avandu-l ca administrator pe reclamant. Primul contract cuprinde in art. 1 clauza producerii a patru piese pentru emisiunea LIVE (transmisie camere) de pe canalul Tv Q., iar al doilea contract cuprinde in art. 1 clauza producerii a doua piese muzicale pentru emisiunile Meteo Romania si Meteo pe Glob, transmise pe canalul Tv Q.


In cele doua contrate nu se regasesc clauze referitoare la modul de exercitare de catre autor/interpret a dreptului de a cere ca numele sau sa figureze la finalul emisiunii meteo sau al transmisiei in direct a camerelor web. De asemenea, pe parcursul derularii contractelor mentionate anterior nu a existat vreo pretentie a reclamantului in acest sens, prezenta cerere de chemare in judecata fiind formulata dupa o jumatate de an de la ultima radiodifuzare a inregistrarilor sonore.


Parata s-a aparat spunand ca uzantele in domeniu erau in sensul nementionarii numelui autorului/interpretului muzicii de fundal in cadrul emisiunilor informative, dar ca nu a negat calitatea de autor/interpret a reclamantului, dovada fiind faptul ca a trimis organismelor de gestiune colectiva corespunzatoare datele necesare pentru stabilirea remuneratiei echitabile datorate producatorului fonogramei, autorului si interpretului, in functie de numarul de radiodifuzari.


Sintagma ``dreptul la nume``, utilizata in mod impropriu de catre reclamant in cererea de chemare in judecata, este folosita in doctrina pentru a denumi dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica, prevazut in art.10 lit. c) din Legea nr.8/1996, text de lege a carui aplicare nu se pune in speta, unde nu se pretinde incalcarea vreunui astfel de drept .


In speta se pune problema incalcarii uneia dintre posibilele manifestari ale dreptului la paternitatea operei/interpretarii constand in dreptul autorului/interpretului de a cere ca numele sau sa figureze/sa fie mentionat pe opere sau la fiecare interpretare.


In Legea nr.8/1996 pentru autor acest drept moral este prevazut la art.10 alin. (1) lit. b) (dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei), iar pentru interpret la art. 96 alin. (1) lit. a) (dreptul de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei interpretari sau executii).


La lit. b) a art.96 este prevazut un caz particular al acestui drept, pentru situatia interpretilor care joaca in spectacole, si anume dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul sau sa fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol si la fiecare utilizare a inregistrarii acestuia.


In speta, interpretarea in cauza nu a avut loc in cadrul unui spectacol, ci a fost inregistrata intr-un studio de inregistrari, iar fonograma respectiva a fost folosita ulterior ca fond muzical sonor pentru imagini preluate in direct si in cadrul unor emisiuni meteo, astfel ca in mod corect au apreciat instantele de fond ca este aplicabil art. 96 alin. (1) lit. a) din lege.


Asa cum se retine in doctrina, dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei (interpretare aplicabila in mod similar si interpretului), numita si dreptul la paternitatea operei, consta in dreptul autorului de a-si afirma calitatea de creator. Dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei rezida, in general, in dreptul autorului de a revendica oricand calitatea de autor, respectiv in dreptul de a se opune oricarui act de contestare a acestei calitati de catre terti. Manifestarea cea mai clara a dreptului la paternitate se realizeaza prin dreptul autorului de a cere ca numele sau sa figureze pe opera sau sa fie asociat automat acesteia, prin efectul prezumtiei instituite de art.4 alin.(1) din lege.


Dreptul autorului/interpretului de a-si asocia numele cu opera/interpretarea se manifesta diferit in functie de genul operei si de natura suportului acesteia, a destinatiei acesteia, tinand cont si de uzantele care exista intr-un anumit domeniu, daca nu exista o dispozitie legala care sa prevada expres modalitatea in care se realizeaza acest drept intr-un caz particular.


Prima instanta de fond a retinut pe baza probelor administrate in cauza ca uzantele televiziunilor in domeniu pentru emisiunile de genul celor in cauza (stirile, spoturile comerciale, programele informative TV) sunt in sensul de a nu insoti difuzarea muzicii de fundal cu mentiuni legate de producatorul, autorul si interpretul acesteia cu ocazia fiecarei difuzari, iar din incheierea contractelor succesive pe parcursul difuzarii fonogramelor in modalitatea mentionata anterior a reiesit faptul ca reclamantii au acceptat aceasta uzanta.


Instanta de apel si-a insusit dovedirea faptului ca exista o uzanta a televiziunilor de a nu mentiona numele autorului si interpretului muzicii de fundal, dar a considerat ca existenta unei uzante contrare legii nu exonereaza intimata parata de a respecta obligatia mentionarii numelui autorului si interpretului.


Pentru a ajunge la concluzia ca aceasta uzanta este contrara legii a retinut ca ``nu este necesara o dispozitie legala specifica in acest sens, situatia in discutie fiind acoperita de obligatiile generice impuse, corelativ, de existenta dispozitiilor art. 10 lit. b) si art. 96 lit. a) din Legea nr. 8/1996, care consacra dreptul moral la recunoasterea paternitatii operei. Acest drept include recunoasterea publica a calitatii de autor sau interpret, respectiv, in cazul unei comunicari publice, comunicarea intr-o maniera rezonabila si adaptata specificului operei a numelui respectivelor persoane .``


Contrar celor retinute de instanta de apel, in ceea ce priveste modalitatea concreta de exercitare a dreptul autorului/interpretului de a pretinde recunoasterea calitatii de autor/interpret, si anume a modului de exercitare ce consta in a cere ca numele sau sa figureze pe opere/sa fie mentionat in legatura cu interpretarile, Legea nr.8/1996 nu contine o dispozitie generala care sa se aplice tuturor operelor/interpretarilor indiferent de natura acestora, de modalitatea de aducere la cunostinta publica, astfel ca nu se poate retine existenta unei obligatii, in general, de a mentiona numele autorului/interpretului ori de cate ori este prezentata opera/interpretarea, indiferent de modalitatea in care se realizeaza acest lucru.


In art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea nr.8/1996 se prevede doar dreptul moral de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei, iar in art. 96 alin. (1) lit. a) doar dreptul moral de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei interpretari sau executii.


Procedeul concret in care se realizeaza acest lucru nu este prevazut cu titlu general de lege.


Or, asa cum s-a retinut anterior, dreptul autorului/interpretului de a-si asocia numele cu opera/interpretarea se manifesta diferit in functie de genul operei si de natura suportului acesteia, a destinatiei acesteia, tinand cont si de uzantele care exista intr-un anumit domeniu, daca nu exista o dispozitie legala care sa prevada expres maniera in care se realizeaza acest drept intr-un caz particular.


In speta nu se pune problema aplicarii art. 33 alin. (4) referitor la obligativitatea mentionarii numelui autorului si a sursei, avand in vedere ca in speta nu este vorba despre utilizarea unei opere fara consimtamantul autorului si fara plata unei remuneratii, ci de utilizare a operei ca urmare a incheierii unui contract de cesiune .


In Legea nr.8/1996 se regasesc mai multe dispozitii speciale prin care se reglementeaza modalitatea in care se realizeaza acest drept in anumite cazuri particulare, situatia in speta neincadrandu-se in niciunul dintre cazurile reglementate expres. De exemplu, potrivit art.84 alin. (1) ``studiile si proiectele de arhitectura si urbanism expuse in apropierea santierului operei de arhitectura, precum si constructia realizata dupa acestea trebuie sa poarte scris numele autorului, la loc vizibil, daca prin contract nu s-a convenit altfel.`` Art.87 alin.(2) din Legea nr.8/1996 ``daca numele autorului figureaza pe exemplarul original al fotografiei, el trebuie sa fie mentionat si pe reproduceri.`` In cazul interpretilor, art.96 alin. (1) lit. b) `` dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul sau sa fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol si la fiecare utilizare a inregistrarii acestuia.`` Potrivit art. 104 ``in cazul reproducerii si distribuirii inregistrarilor sonore, producatorul este in drept sa inscrie pe suporturile acestora, inclusiv pe coperte, cutii si alte suporturi materiale de ambalare, pe langa mentiunile privind autorul si artistul interpret sau executant, titlurile operelor, anul primei publicari, marca de comert, precum si numele ori denumirea producatorului.``


In cazul de fata nu se poate retine ca nementionarea numelui autorului operei/a interpretului a imbracat forma unui act fraudulos, atata timp cat parata s-a conformat uzantelor in domeniu, fata de aplicarea carora a existat un acord implicit al reclamantului, dedus din faptul ca pe tot parcursul derularii contractelor nu a pretins sa ii fie mentionat numele la fiecare radiodifuzare a operei/interpretarii, perioada in care acest drept chiar putea fi reparat moral.


De-abia dupa finalizarea contractelor de cesiune, cand melodiile nu au mai fost radiodifuzate, reclamantul a solicitat despagubiri in bani pentru pretinsa incalcare a unui drept moral.


Nu poate fi retinuta apararea reclamantului in sensul ca i-ar fi fost teama ca daca ar fi avut o astfel de pretentie nu s-ar mai fi incheiat un nou contract cu acesta, atata timp cat parata a sustinut ca au mai existat astfel de solicitari din partea altor autori/interpreti care au fost onorate, afirmatie necontrazisa de catre reclamant, care chiar a sustinut ca ar fi avut o colaborare cu parata de peste douazeci de ani.


Astfel, sunt fondate motivele de recurs formulate de catre parata privind interpretarea gresita a legii de catre instanta de apel, cu consecinta retinerii in mod eronat a existentei unei fapte ilicite in sarcina acesteia, conditie cumulativa a raspunderii civile delictuale.


In ceea ce priveste motivele de recurs formulate de catre reclamanta SC A. SRL, sunt nefondate sustinerile in sensul incalcarii prevederilor art.104 coroborate cu cele ale art.14/1 si 15/1 din Legea nr.8/1996 prin neretinerea unui drept moral al producatorului inregistrarii sonore a melodiilor de fundal ale emisiunilor meteo difuzate si a melodiilor de fundal difuzate impreuna cu imaginile preluate de camere web transmise in direct intre emisiuni de catre parata, de a-i fi mentionat numele la fiecare radiodifuzare.


Instanta de apel a retinut in mod corect ca textele de lege invocate nu sunt aplicabile situatiei in speta.


Astfel, potrivit art.104 din Legea nr.8/1996 :``In cazul reproducerii si distribuirii inregistrarilor sonore, producatorul este in drept sa inscrie pe suporturile acestora, inclusiv pe coperte, cutii si alte suporturi materiale de ambalare, pe langa mentiunile privind autorul si artistul interpret sau executant, titlurile operelor, anul primei publicari, marca de comert, precum si numele ori denumirea producatorului.``


Recurenta reclamanta sustine, pe de o parte, ca prin folosirea formularii "inclusiv pe coperte, cutii si alte suporturi material de ambalare" legiuitorul nu s-a referit doar la suporturile enumerate, ci si la acestea, adica, pe langa alte suporturi pe care producatorul are dreptul sa treaca denumirea sa sunt si cele mentionate.


In primul rand, se poate observa din acest text de lege ca se face distinctie intre suporturile inregistrarilor sonore (de exemplu CD-uri) si suporturi materiale de ambalare (coperte, cutii etc.).


Prin folosirea adverbului ``inclusiv`` (cu sensul, potrivit DEX, impreuna cua€¦, si cua€¦) legiuitorul a dorit sa prevada dreptul producatorului de a inscrie, pe langa alte mentiuni, si denumirea sa, in masura posibilului, pe suporturile inregistrarilor sonore, dar si pe suporturile materiale de ambalare, dintre acestea dand exemplu copertele si cutiile.


Aceste suporturi provin de sub autoritatea producatorului de inregistrari sonore, pot fi controlate de acesta ceea ce se coreleaza cu posibilitatea de a inscrie, de a face mentiuni, pe aceste suporturi prin propria vointa .


Astfel, nu se poate interpreta acest text de lege prin extinderea dreptului de a-si inscrie denumirea pe suporturile mentionate mai sus la genericul unei emisiuni tv radiodifuzate, care nu a fost produsa de catre acesta, dar la care s-a folosit o inregistrare sonora produsa de acesta, intrucat aceasta nu se incadreaza in genul de suporturi prevazute limitativ de art.104 din Legea nr.8/1996.


Pe de alta parte, recurenta reclamanta considera ca in cazul de fata, al radiodifuzarii unei emisiuni tv, ar fi vorba despre o distribuire a unei inregistrari sonore in sensul art.14/1, prin trimiterea la ``orice alt mod de transmitere`` din cadrul acestui text de lege.


Potrivit art. 14/1 alin. (1) ``prin distribuire, in sensul prezentei legi, se intelege vanzarea sau orice alt mod de transmitere, cu titlu oneros ori gratuit, a originalului sau a copiilor unei opere, precum si oferirea publica a acestora.``


Pentru stabilirea sensului sintagmei ``orice alt mod de transmitere``, mentionata anterior, este relevant si alin. (2) al art.14/1 potrivit caruia ``dreptul de distribuire se epuizeaza o data cu prima vanzare sau cu primul transfer de drept de proprietate asupra originalului ori a copiilor unei opere, pe piata interna, de catre titularul de drepturi sau cu consimtamantul acestuia.``


Ca atare, orice alt mod de transmitere similar vanzarii, avut in vedere de alin. (1) nu se poate referi decat la transferul dreptului de proprietate asupra originalului ori a copiilor unei opere, iar nu la radiodifuzarea unei opere.


La litera b) a art.15/1 se foloseste sintagma ``transmitere a unei opere sau a reprezentarii acesteia`` dar sensul este evident altul decat cel de transmitere a originalului sau a copiei unei opere folosit de art.14/1, interpretare asupra careia nu se va insista cu acest prilej, tinand cont ca, de altfel, recurenta reclamanta nu a invocat si acest argument in sustinerea sa.


Astfel, textele de lege invocate de catre recurenta reclamanta nu reglementeaza in mod expres un drept al producatorului de inregistrari sonore de a-i fi mentionat numele, ori de cate ori se foloseste respectiva inregistrare sonora in cadrul unei emisiuni tv radiodifuzate.


In ceea ce priveste motivele de recurs formulate de catre reclamantul B., prin acestea se critica doar cuantumul sumei ce reprezinta reparatia in bani pentru pretinsa incalcare a dreptului moral la mentionarea numelui, ca modalitate de exercitare a dreptului moral la paternitatea operei/interpretarii. Intrucat in cadrul recursului declarat de catre parata s-a considerat ca nu s-a realizat o astfel de incalcare, neexistand fapta ilicita, conditie cumulativa a raspunderii civile delictuale, nu se mai impune analiza acestor motive de recurs.


In consecinta, in temeiul art.312 alin. (1) - (3) raportat la art.304 pct.9 C.pr.civ., Inalta Curte a admis recursul declarat de parata, a modificat decizia in sensul ca a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanti impotriva sentintei, a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanti.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.805 din 5 aprilie 2016


Citeşte mai multe despre:    paternitatea interpretarii    drept moral de recunoastere a calitatii de autor



Comentează: Solicitare despagubiri morale pentru incalcarea drepturilor de autor. Contract de cesiune
Alte Speţe

Opera dramatico-muzicala. Drepturile interpretilor si executantilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala - Decizia civila nr. 392A/15.11.2005