Recurs in casatie. Aplicarea pedepselor in alte limite decat cele prevazute de lege

Prin sentinta penala nr. 640 din 14 mai 2015 a Judecatoriei Constanta, in baza art. 233 C. pen., cu aplicarea art. 113 C. pen. si art. 5 C. pen. si art. 233 C. pen., cu aplicarea art. 113 C. pen. si art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. masura educativa neprivativa de libertate a asistarii zilnice prevazuta in art. 120 C. pen., pe o perioada de 6 luni.

In temeiul art. 121 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pe durata masurii educative a asistarii zilnice inculpatul A. trebuie sa respecte urmatoarele obligatii .

a) sa nu se apropie si sa nu comunice cu numitul B.;

b) sa se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta;

c) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala.

S-a pus in vedere inculpatului A. sa respecte programul stabilit de serviciul de probatiune si obligatiile stabilite de instanta.

Prin decizia nr. 117/MP din 11 septembrie 2015, Curtea de Apel Constanta, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de catre procuror impotriva sentintei nr. 640 din 14 mai 2015 a Judecatoriei Constanta, pe care a desfiintat-o, in parte si, rejudecand, in baza art. 125 alin. (2) raportat la art. 115 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. pen., a dispus masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 2 ani a inculpatului A., pentru savarsirea a doua infractiuni de talharie prevazute in art. 233 C. pen., cu aplicarea art. 113 C. pen. si art. 5 C. pen.

Au fost inlaturate din sentinta penala apelata dispozitiile contrare deciziei instantei de apel si au fost mentinute celelalte dispozitii.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs in casatie inculpatul A., prin avocat ales C., intemeiat pe cazul de casare prevazut in dispozitiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Prin incheierea nr. 17/RC pronuntata la data de 22 ianuarie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala a constatat ca cererea de recurs in casatie formulata de inculpatul A. indeplineste cerintele prevazute in art. 434 - 438 C. proc. pen., iar motivele invocate se circumscriu cazului de casare indicat . Fata de aceste aspecte, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus admiterea in principiu a cererii de recurs in casatie si trimiterea cauzei completului care judeca recursul in casatie, in compunerea de 3 judecatori.

Investita cu solutionarea recursului in casatie formulat de inculpatul A., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata si retine urmatoarele:

Prin recursul in casatie formulat, inculpatul A. a invocat cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., sustinand ca masura aplicata de instanta de apel este in alte limite decat cele prevazute de lege, fiind rezultatul unei gresite individualizari a masurii educative aplicate inculpatului.

Apararea a mai sustinut ca in art. 114 alin. (1) C. pen. se prevede imperativ ca fata de minorul care la data savarsirii infractiunii avea varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani se ia o masura educativa neprivativa de libertate, astfel ca masura internarii inculpatului intr-un centru de detentie luata de instanta de apel este o masura de exceptie, care nu se impune a fi luata raportat la persoana inculpatului, aceasta masura nefiind cuprinsa nici in recomandarile serviciului de probatiune cu ocazia intocmirii referatului privind pe inculpat.

In concluzie, s-a solicitat admiterea recursului in casatie, cu consecinta casarii deciziei instantei de apel si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei instantei de fond .

Analizand recursul in casatie declarat de inculpatul A., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca motivele invocate de acesta nu sunt intemeiate, pentru considerentele ce se vor expune in continuare:

In intentia de a raspunde cerintelor jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si de a se conforma prevederilor Conventiei, in privinta asigurarii celeritatii procesului penal prin desfasurarea acestuia intr-un termen rezonabil, actualul legiuitor roman a reconfigurat sistemul cailor de atac, reducand numarul gradelor de jurisdictie.

In acest context, noua legislatie procesual penala prevede o singura cale de atac ordinara, si anume apelul, recursul devenind astfel o cale extraordinara de atac, sub denumirea de ``recurs in casatie``, exercitat doar in cazuri anume prevazute de lege si numai pentru motive de nelegalitate.

Asa cum reiese chiar din Expunerea de motive la proiectul noului Cod de procedura penala, recursul in casatie este o cale extraordinara de atac ce urmareste verificarea legalitatii hotararilor judecatoresti definitive pronuntate de catre curtea de apel.

Prin recursul in casatie este analizata conformitatea hotararilor definitive cu regulile de drept aplicabile. Recursul in casatie vizeaza, asadar, exclusiv legalitatea hotararilor definitive. Scopul acestei cai extraordinare de atac este respectarea principiului legalitatii, ceea ce presupune ca intreaga activitate procesuala sa se desfasoare in conformitate cu dispozitiile legale.

Potrivit dispozitiilor art. 447 C. proc. pen., instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cazurilor de recurs in casatie invocate prin cerere de procuror sau de parti, verificand exclusiv legalitatea hotararii atacate.

Conform art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotararile sunt supuse casarii atunci cand s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege.

Cazul de recurs in casatie prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. reprezinta expresia principiului consacrat de art. 7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Inculpatul a invocat cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., criticand aplicarea unei masuri educative privative de libertate, desi, in opinia sa, in cazul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 14-18 ani se poate aplica doar o masura educativa neprivativa de libertate.

Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca aspectele invocate de catre inculpat nu se circumscriu cazului de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., avand in vedere ca nu exista nicio dispozitie expresa prevazuta de legea penala care interzice aplicarea unei masuri educative privative de libertate unui minor cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani. Mai mult, potrivit art. 114 alin. (2) lit. b) C. pen., fata de minorul care, la data savarsirii infractiunii, avea varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani se poate lua o masura educativa privativa de libertate, ``atunci cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.``

In speta, inculpatul a fost condamnat de instantele inferioare pentru savarsirea a doua infractiuni de talharie, pentru care legea prevede pedeapsa de la 2 la 7 ani inchisoare, fiind astfel incidente dispozitiile art. 114 alin. (2) lit. b) C. pen.

De asemenea, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca instanta de apel a dispus luarea masurii educative a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 2 ani, perioada ce se incadreaza in limitele expres prevazute de dispozitiile art. 125 alin. (2) C. pen. Or, se retine ca pct. 12 al art. 438 alin. (1) C. proc. pen. este incident atunci cand s-au produs erori de drept referitoare la aplicarea pedepsei prin aplicarea unei pedepse neprevazute de legea penala sau prin depasirea limitelor legale .

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondat, recursul in casatie declarat de inculpatul A. impotriva deciziei nr. 117/MP din 11 septembrie 2015, pronuntata de Curtea de Apel Constanta, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie .