1.Sentinta curtii de apel
Prin sentinta civila nr. 1729 din 2.06.2013, Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a respins ca inadmisibila actiunea formulata de reclamantul AA impotriva paratilor Ministerul Afacerilor Externe, Uniunea Europeana, Serviciul European de Actiune Externa, Capacitatea Civila de Planificare si Conducere a UE, European Union Police Mission In Afghanistan, BB- Comandantul Operatiilor Civile PSAC ale UE, CC - Seful Misiunii EUPOL Afganistan, DD -Adjunctul Sefului Misiunii EUPOL Afganistan, EE - Consilierul Juridic al Sefului Misiunii EUPOL Afganistan, Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand ca obiect:
-anularea Deciziei intitulate ``Several Requests" emisa la data de 26.03.2013 de catre Seful Misiunii EUPOL Afganistan, CC;
-obligarea paratilor la plata sumei de 6910,4 Euro cu titlu de despagubiri pentru repararea prejudiciului material si 20.000 Euro pentru prejudiciul de natura morala, cu dobanda legala aferenta de la data introducerii actiunii si pana la data platii efective.
2.Recursul declarat de AA
Impotriva sentintei curtii de apel a declarat recurs reclamantul, invocand motivul de casare prevazut de art. 488 alin.(1) pct.8 Cod procedura civila.
Recurentul a sustinut ca legalitatea actelor sefului misiunii trebuie analizata din punctul de vedere al Planului Operational - act normativ adoptat in ianuarie 2013 printr-o decizie a Consiliului UE - care constituie legea, in sensul art. 2 lit.c) din Legea nr. 554/2004, fiind asumat de statul roman fata de EUPOL. Conform pct. 5.2.2 pag 32-33 din Planul Operational, personalul secondat ramane sub autoritatea totala a statului secondant iar potrivit art. 5 alin.4 din Decizia 2010/279/PESC a Consiliului din 18 mai 2010 privind Misiunea de Politie a UE in Afganistan (EUPOL Afganistan) toti membrii personalului detasat raman in totalitate sub comanda autoritatilor nationale ale statului, fiind transferat comandantului operatiunii civile controlul operational.
Decizia intitulata ``Several Requests``, mai afirma recurentul, are natura unui act administrativ emis in baza transferului de autoritate din partea statului roman, in temeiul Planului Operational. Seful misiunii a actionat ca reprezentant al statului roman, in baza autoritatii cu care a fost investit de statul roman.
Recurentul a mai subliniat ca potrivit art. 8 alin.(2) din Decizia 2010/279/PESC statul raspunde de solutionarea oricaror plangeri legate de detasare, formulate de personal, competenta apartinand instantelor nationale.
In fine, recurentul mai arata ca in masura in care instanta considera ca litigiul supus judecatii nu este unul de contencios administrativ, trebuia sa procedeze la o calificare corecta a cauzei si sa indice instanta competenta potrivit dispozitiilor art. 131, 132 Cod procedura civila.
3.Apararile intimatilor
In recurs au formulat intampinari intimatii Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Uniunea Europeana, Serviciul European de Actiune Externa, Capacitatea Civila de Planificare si Conducere a Uniunii Europene, Misiunea de Politie a Uniunii Europene in Afganistan, BB, Comandantul Operatiunilor Civile ale Uniunii Europene, CC, Seful Misiunii EUPOL Afganistan, DD, Consilierul Juridic al Sefului Misiunii EUPOL Afganistan si Ministerul Afacerilor Externe, solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Intimatii au sustinut ca actul atacat nu indeplineste conditiile pentru a fi considerat act administrativ, nici calitatea emitentului si nici scopul ori efectele sale neputand conduce la o atare concluzie.
A fost combatut argumentul referitor la ``transferul de autoritate`` de la Statul Roman catre structurile misiunii EUPOL , aratandu-se ca recurentul confunda controlul operational specific structurilor de tip militar, cu competenta de a emite acte administrative.
4. Procedura derulata in recurs
Prin raportul intocmit de magistratul asistent in temeiul art. 493 alin.(2) din Codul de procedura civila s-a conchis in sensul admisibilitatii caii de atac, prefigurandu-se incidenta dispozitiilor alin.(6) al aceleiasi prevederi legale, intrucat problema de drept care se pune in recurs nu este controversata.
Niciuna dintre parti nu a formulat punct de vedere asupra raportului.
In recurs nu s-au administrat inscrisuri noi.
5.Considerentele Inaltei Curti asupra recursului
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor recurentului si a apararilor din intampinari, Inalta Curte constata ca recursul este nefondat.
Recurentul-reclamant AA a supus controlului de legalitate pe calea comuna prevazuta de art. 1 alin.(1), 8 alin.(1) si 18 alin.(1) din Legea nr. 554/2004 decizia intitulata ``Several Requests`` emisa la data de 26.03.2013 de catre seful Misiunii EUPOL Afganistan, CC.
Curtea de apel a respins actiunea ca inadmisibila, retinand ca decizia atacata nu este un act administrativ in sensul art. 2 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 554/2004, nefiind emisa de o autoritate publica in regim de putere publica.
Aceasta solutie este corecta.
Potrivit definitiei legale din art. 2 alin.(1) lit.c al Legii nr. 554/2004, actul administrativ este ``actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice``.
Recurentul-reclamant AA, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul X, a fost detasat in cadrul Misiunii EUPOL Afganistan incepand cu data de 15.11.2010, pe o perioada de 1 an, prin Hotararea CSM - Sectia pentru procurori nr. 1xx/2010; prin hotarari succesive s-a prelungit perioada detasarii pana la data de 11.11.2014.
Misiunea EUPOL Afganistan este o misiune PSAC (Politici de Securitate si Aparare Comune), face parte din structurile Capacitatii Civile de Planificare si Conducere a UE (CPCC), organism din cadrul Serviciului European de Actiune Externa, aflat sub autoritatea Inaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe si Politici de Securitate (vicepresedinte al CE), cat si a Comitetului de Politici de Securitate (PSC- organism al Consiliului UE).
Misiunea EUPOL Afganistan a fost infiintata prin Actiunea Comuna 2007/369/PESC adoptata de Consiliu la 30.05.2007, pentru o perioada de 3 ani, modificata ulterior prin deciziile Consiliului2010/279/PESC si 2013/240/PESC.
Decizia 2010/279/PESC stabileste obiectivele si structura de comanda si control a EUPOL, precum si regulile referitoare la personalul misiunii, care poate fi personal detasat de Statele Membre sau de institutiile UE si personal civil local.
Conform art. 7(3) din decizie, fiecare stat membru al UE suporta costurile legate de personalul detasat de catre acesta, inclusiv salariile, asigurarea medicala si indemnizatiile, altele decat diurnele si sporurile pentru conditii dificile de lucru si de risc .
Totodata, art. 5(4) si art. 6 din acelasi act normativ, statueaza ca personalul detasat ramane in totalitate sub comanda autoritatilor Statului care il detaseaza fiind transferat Sefului Misiunii EUPOL, prin mijlocirea structurilor care au infiintat misiunea, numai ``controlul operational`` asupra personalului detasat.
In scopul bunei derulari a activitatilor in teatrul de operatiuni, Seful Misiunii EUPOL Afganistan exercita comanda si controlul asupra personalului; emite instructiuni privind conducerea efectiva a misiunii, inclusiv in relatia cu personalul detasat; este responsabil de disciplina in cadrul misiunii, insa actiunile disciplinare pot fi exercitate numai de catre autoritatile Statului Membru.
In acest cadru, Inalta Curte constata ca, prin actul atacat, Seful Misiunii EUPOL i-a comunicat recurentului ca plata indemnizatiei pentru concediul medical in care s-a aflat in cursul anului 2012 este limitata la un numar de 20 de zile conform OPLAN 2010 si OPLAN 2013 (documente emise de Consiliului Uniunii Europene pentru EUPOL Afganistan). Ratiunea acestei reglementari a fost explicata pe larg de intimati si rezida in necesitatea asigurarii efectivitatii operationale a misiunii, in contextul specific zonei in care functioneaza; in plus, Ministerul Public a comunicat ca legislatia nationala permite plata unei compensatii pentru cele 24 zile concediu medical neplatit de EUPOL.
Contrar recurentului, Inalta Curte nu poate imbratisa teza potrivit careia actul atacat este emis de o structura administrativa careia i s-ar fi transferat anumite prerogative de realizare a administratiei publice de catre Statul Roman prin actul de infiintare al misiunii.
Actul de infiintare a misiunii demonstreaza ca aceasta este o misiune civila, fara personalitate juridica, subordonata Serviciului European de Actiune Externa, dar fara a avea calitatea juridica de organism sau institutie europeana; misiunea nu are capacitate juridica administrativa si nu poate fi asimilata unei autoritati publice in sensul art. 2 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 554/2004. Statul roman a transferat numai controlul operational din teatrul de operatiuni, pastrandu-si, cum s-a aratat, toate celelalte prerogative in privinta personalului detasat.
In fine, nici reprosul referitor la omisiunea instantei de fond de a califica actiunea si de a-si declina competenta potrivit art. 131 si 132 Cod procedura civila, nu poate fi primit, in conditiile in care practicaua sentintei atacate demonstreaza ca prima instanta a pus in discutie natura actului atacat si inadmisibilitatea actiunii iar reconfigurarea judiciara a pretentiilor reclamantului impunea schimbarea obiectului si cauzei cererii initiale.
Ca urmare, in temeiul art. 20 alin.(1) din Legea nr. 554/2004 si al art. 496 alin.(1) din Codul de procedura civila, recursul a fost respins ca nefondat.