din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1970 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Acordarea drepturilor salariale cuvenite de catre instanta de judecata

Acordarea drepturilor salariale cuvenite de catre instanta de judecata

  Publicat: 16 Feb 2017       2144 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj � Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr. XXXXXXXXXXXX, reclamanta C. A. M. a chemat in judecata parata S. C. B. T. S. A. (fosta S. C. D. T. S. A. ), reprezentata legal prin Director General Calbureanu L., solicitand instantei ca, prin sentinta ce se va pronunta, aceasta sa fie obligata la plata drepturilor salariale neacordate incepand cu data de 01.12.2014 si pana la ramanerea definitiva a prezentei cauze, reprezentand plata orelor suplimentare incepand cu data de 31.07.2011, plata orelor de noapte incepand cu data de 31.07.2011, plata orelor lucrate in zilele de sarbatoare legala incepand cu data de 31.07.2011, plata orelor lucrate in zilele de sarbatoare legala, a sporului de izolare si a zilelor de concediu de odihna neefectuat pentru anii 2014-2015, precum sa plata echipamentului de protectie pe care reclamanta a fost nevoita sa il achizitioneze singura.

Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
CODUL MUNCII
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Serviciul de amator - serviciu de radiocomunicatii avand ca scop
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Reclamanta a solicitat ca sumele acordate sa fie actualizate cu indicele de inflatie la data platii, cu cheltuieli de judecata .


In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca, incepand cu data de 31.07.2011, a fost angajata B. T. S. A. (fosta D. T. S. A. ), lucrand in regim de 14 zile calendaristice lucrate si 14 zile calendaristice libere.


Reclamanta a mai aratat ca, desi in Contractul individual de munca a fost prevazut ca programul de lucru se desfasoara in regim de 8 ore pe zi/40 ore pe saptamana, in 14 zile calendaristice lucrate si 14 zile calendaristice libere in regim turnus, aceasta ajungea sa lucreze si cate 20 de ore/zi, adica, in medie, 200-240 ore, fiindu-i platit doar un numar de 40 de ore/saptamana.


Reclamanta a precizat ca acest program de lucru a facut ca activitatea sa sa se desfasoare si in timpul noptii sau in zilele de sarbatori legale, fara a putea preciza numarul orelor lucrate in aceste conditii, fiind incalcate prevederile Codului muncii.


Reclamanta a solicitat proba cu expertiza tehnica si incuviintarea probei testimoniale.


In drept, reclamanta si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art. 120 referitoare la munca suplimentara, art. 125 referitoare la munca efectuata in timpul noptii, art. 135 referitoare la repausul zilnic, art. 137 referitoare la repausul saptamanal si art. 139 Codul muncii, referitoare la munca prestata in zilele de sarbatoare legala.


In dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar: Contract individual de munca inregistrat sub nr. 2841/30.07.2013 (filele 5,6), Act aditional la Contractul individual de munca inregistrat sub nr. 3586/31.10.2013 (fila 7), proces-verbal de mediere si Contract de premediere (filele 8-10), C. I. (fila 11), foi de pontaj pentru luna octombrie si noiembrie 2014 (filele 12,13) si extrase de cont BRD privind drepturile salariale (filele 14-42).


La data de 10.11.2015, parata S. C. B. T. S. A. (fosta S. C. D. T. S. A. ), reprezentata legal prin Director General Calbureanu L. a formulat intampinare, prin care a invocat prevederile art. 194 Cod procedura civila, invederand ca cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamanta nu indeplineste cerintele stabilite de textul de lege, in sensul ca aceasta nu a precizat obiectul cererii de chemare in judecata si valoarea acestuia, solicitand aplicarea prevederilor art. 200 Cod procedura civila privind aplicarea sanctiunii anularii cererii.


Parata a mai solicitat decaderea reclamantei din dreptul de a mai propune probe in dovedirea pretentiilor sale.


Pe fond, parata a solicitat respingerea cererii ca nefondata, aratand ca pretentiile reclamantei privind acordarea drepturilor salariale incepand cu data de 01.12.2014 pana pronuntarea sentintei sunt nejustificate intrucat, la data de 31.12.2014, reclamantei i-a fost desfacut contractul individual de munca, aceasta necontestand decizia de concediere .


Referitor la drepturile privind sporul pentru orele suplimentare, sporul pentru orele lucrate in zilele de sarbatori legale sau orele lucrate in zilele de sambata si duminica solicitate de catre reclamanta, parata a sustinut ca acestea au fost integral achitate.


Referitor la solicitarea reclamantei privind acordarea sporului pentru orele prestate in timpul noptii, parata a aratat ca, prin natura serviciului, aceasta nu a prestat ore pe timp de noapte.


Cu privire la acordarea sporului pentru izolare, acesta a fost acordat reclamantei in cuantum de 15%. Totodata, parata a precizat ca reclamanta a efectuat, integral, concediul de odihna.


Pretentiile reclamantei privind acordarea echipamentului de protectie sunt, de asemenea, nejustificate intrucat munca prestata de catre reclamanta nu impunea acordarea unui astfel de echipament.


In sustinere parata a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, interogatoriu si efectuarea unei expertize.


In dovedire parata a depus la dosar copia fluturasilor de salariu ai reclamantei (filele 48-64) si foi colective de prezenta (filele 65-89).


La data de 23.11.2015 reclamanta a formulat si depus la dosar raspuns la intampinare, considerand sustinerile paratei ca fiind netemeinice, in sensul ca au fost respectate prevederile art. 194 Cod procedura civila iar valoarea obiectului cererii de chemare in judecata urmand sa fie stabilit prin efectuarea unui raport de expertiza ce va fi intocmit pe baza inscrisurilor pe care parata sa fie obligata sa le depuna la dosar.


In motivare reclamanta a sustinut ca, in calitate de bucatar avea obligatia de a pregati toate cele trei mese, incepand cu masa de dimineata care era servita la ora 7.00 si sfarsind cu masa de seara, pentru schimbul III, care se servea la ora 23. 00 fiind, astfel, depasit programul normal de munca .


Deseori reclamata se deplasa in teren, la locul de munca al sondorilor, pentru servirea meselor.


Cu privire la Decizia de concediere din data de 31.08.2015, reclamanta a aratat ca aceasta face obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXX, aflat pe rolul Tribunalului Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.


La data de 08.03.2016, parata S. C. B. T. S. A. (fosta S. C. D. T. S. A. ), reprezentata legal prin Director General M. M. C., a raspuns solicitarilor instantei, depunand la dosar Certificat de inregistrare insotit de Rezolutia nr. 487/14. 01. 2016 eliberat de ORG de pe langa Tribunalul Sibiu (filele 131-134), Certificat constatator (filele 135-142), pontaje/foi de prezenta pentru lunile iulie 2013 - august 2015 (filele 143-176), fluturasi salariu si state de plata (filele 177-222).


Totodata, parata a aratat ca, pentru luna august 2014 reclamanta nu a formulat cerere privind acordarea concediului fara plata si nici nu a existat o decizie prin care sa se dispuna acordarea unui astfel de concediu.


Pentru orele lucrate suplimentar, in luna august 2014, reclamanta a beneficiat de suma de 61 lei, pentru orele lucrate in zilele de sambata si duminica aceasta a beneficiat de sporul de 0. 50%, pentru izolare acordandu-i-se un spor de 15%, sporuri ce au fost evidentiate in fluturasii de salariu .


Prin incheierea de sedinta din data 24.03.2016 instanta a incuviintat, in temeiul dispozitiilor art. 258 alin. 1, art. 255 alin. 1 si art. 330-331 Cod procedura civila, proba cu expertiza contabila de specialitate, solicitata de reclamanta, considerand-o pertinenta, concludenta si utila solutionarii cauzei, stabilind totodata si obiectivele raportului de expertiza.


La data de 19. 04. 2016, a fost depus la dosar raportul de expertiza contabila efectuat in cauza de expert contabil C. I. .


Prin incheierea de sedinta din data de 05. 05. 2016, instanta a revenit cu adresa la expertul contabil pentru a intocmi un supliment la raportul de expertiza in care sa se precizeze cuantumul sumei datorate reclamantei incepand cu data de 01.12.2014, avand in vedere raspunsul la obiectivul 7.


Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:


Reclamanta C. A. M. a fost angajata a S. C. B. T. S. A. (fosta S. C D. T. S. A. ), in baza contractului individual de munca inregistrat sub nr. 2841/30.07.2013, incepand cu data de 31.07.2011, indeplinind functia de bucatar.


Conform Contractului individual de munca, reclamanta avea un program de munca de 8 ore pe zi, respectiv 40 ore pe saptamana si un salariu de baza lunar brut de 864 lei, la care era adaugat sporul de izolare in cuantum de 15%, spor de week-end de 0. 5% si sporul pentru munca prestata in timpul noptii in cuantum de 25%.


Repartizarea programului de lucru se desfasura in 14 zile calendaristice lucrate si 14 zile calendaristice libere.


Avand in vedere obiectivele stabilite de catre instanta, in baza actelor existente la dosar si a documentelor consultate la sediul societatii, expertul contabil desemnat a intocmit raportul de expertiza, stabilind ca reclamanta a fost angajat a paratei S. C. B. T. S. A.


Desi in Contractul individual de munca nu a fost precizata ora de incepere si de sfarsit a programului de lucru, asa cum este prevazut in Ordinul nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului cadru al contractului de munca, din analiza actelor depuse la dosar rezulta ca acesta a lucrat mai mult de 8 ore/zi, efectuand munca suplimentara in afara programului stabilit prin contractul individual de munca, in sensul ca acesta a lucrat in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, depasind numarul normal al orelor de munca .


Reclamanta a avut prevazut in Contractul individual de munca sporul de izolare in cuantum de 15%, spor de week-end de 0. 5% si sporul pentru munca prestata in timpul noptii in cuantum de 25%.


Astfel, pe toata perioada in care o persoana a avut calitatea de salariat, beneficiaza de toate drepturile ce decurg din Dreptul Muncii, respectiv dreptul la salarizare pentru munca depusa conform art. 39 Codul Muncii, dreptul la spor pentru munca de noapte, conform art. 126 Codul Muncii si dreptul la spor pentru munca suplimentara, conform art. 123 Codul Muncii.


In ceea ce priveste regimul juridic al muncii suplimentare, instanta retine ca prevederile art. 120 din Codul Muncii republicat definesc munca suplimentara ca fiind munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazute de art. 112 din Codul muncii, care este de 8 ore pe zi, 40 ore pe saptamana.


De asemenea, conform art. 123 Codul Muncii, ,in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. 1, in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia``.


La alin. 2 al aceluiasi articol se prevede ca sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere in cadrul contractului colectiv de munca sau in cadrul contractului individual de munca, insa nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .


Pentru munca de noapte, respectiv munca prestata intre orele 22:00 - 06:00, conform prevederilor art. 125 din Codul muncii republicat, salariatii beneficiaza fie de program de lucru redus cu 1 ora fata de durata de lucru a zilei pentru zilele in care se efectueaza cel putin 3 ore de noapte, cu conditia ca acest lucru sa nu duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare munca de noapte prestata.


Potrivit art. 126 lit. a si b din Codul muncii republicat, salariatii beneficiaza fie de program de lucru redus cu 1 ora fata de durata de lucru a zilei pentru zilele in care se efectueaza cel putin 3 ore de noapte, cu conditia ca acest lucru sa nu duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor la salariu de minimum 25% din salariul de baza pentru fiecare munca de noapte prestata, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul norma de lucru.


In ceea ce priveste munca prestata in zilele de sambata si duminica si munca prestata in zilele de sarbatoare legala, se retine ca, in baza 137 din Codul muncii republicat, salariatii beneficiaza de repaus saptamanal de 2 zile consecutive, de regula sambata si duminica. In situatia in care cele 2 zile de repaus se acorda in alte zile, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca, conform art. 137 alin. 2 si 3 din Codul muncii republicat, iar, in situatiile de exceptie in care zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor, conform prevederilor art. 137 alin. 4 si 5 din Codul muncii republicat.


Conform art. 137 alin. 2 si 3 din Codul muncii republicat, in situatia in care repausul saptamanal nu poate fi acordat in zilele de sambata si duminica datorita specificului activitatii unitatii, salariatul va beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca .


Pentru munca prestata sambata si duminica nu se poate sa nu se acorde reclamantului, in compensare, un supliment fata de drepturile deja acordate, care va fi, retinand si cuantumul sporului pentru munca in aceste conditii aplicabil anterior, tot un procent de 100% din salariu .


Potrivit prevederilor art. 142 din Codul Muncii republicat, salariatilor care lucreaza la unitatile si in locurile de munca prevazute la art. 140 si 141 din Codul muncii republicat, li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile, iar, in cazul in care din motive justificate nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru. Astfel, la unitatile in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita specificului activitatii, cum este si cazul angajatorului reclamantilor, se lucreaza si in zilele de sarbatoare legala (art. 136 coroborat cu art. 134 din Codul muncii anterior republicarii).


Instanta mai retine aplicabilitatea in cauza a prevederilor art. 40 alin. 2 lit. c din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, conform caruia angajatorul are obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, Contractul individual de munca si Contractul colectiv de munca, precum si a dispozitiilor art. 269 din Legea 53/2003 - Codul muncii, respectiv art. 253 din Codul muncii republicat, ce stabilesc ca angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul .


Astfel, sumele calculate de expertul contabil desemnat in cauza, conform obiectivelor raportului de expertiza efectuat au fost stabilite astfel:


- pentru diferenta de 8 ore lucrate suplimentar in perioada iulie 2013 - august 2015, reclamantei i se cuvine suma neta de 751 lei, suma ce a fost indexata si actualizata cu dobanda legala;


- pentru diferenta de 40 ore lucrate in timpul noptii in perioada iulie 2013 - august 2015, reclamantei i se cuvine suma neta de 37,44 lei, suma ce a fost indexata si actualizata cu dobanda legala;


- pentru orele lucrate in zilele de sarbatoare legala, reclamantei i se cuvine suma neta de 630,98 lei, suma ce a fost indexata si actualizata cu dobanda legala;


- pentru orele lucrate in zilele de sambata si duminica, reclamantei i se cuvine suma neta de 173,70 lei, suma ce a fost indexata si actualizata cu dobanda legala;


- pentru concediul de odihna si indemnizatia aferenta concediului de odihna, reclamantei i se cuvine suma neta de 1. 318,96 lei, suma ce a fost indexata si actualizata cu dobanda legala (pentru anul 2014 reclamantei i-a ramas neefectuat un numar de 8 zile iar pentru anul 2015 un numar de 12 zile neefectuate si neplatite);


- pentru sporul de izolare privind luna decembrie 2013, in procent de 15%, reclamantei i se cuvine suma neta de 107,15 lei, suma ce a fost indexata si actualizata cu dobanda legala;


- pentru drepturile salariale incepand cu data de 01.12.2014 pana la data incetarii Contractului individual de munca (31.08.2015) s-a stabilit ca reclamantei nu i-au fost achitate drepturile salariale, cu exceptia a 8 zile concediu medical in luna decembrie 2014, 2 zile concediu de odihna in luna ianuarie 2015 si 2 zile concediu de odihna in luna februarie.


Astfel, expertul desemnat a stabilit ca drepturile salariale ce se cuvin a fi achitate reclamantei de catre parata sunt in suma bruta de 4. 208,14 lei, din care sume impozabile in suma de 3. 511,71 lei, sume nete neactualizate de 2. 949,07 lei si sume indexate cu indicele de inflatie de 2. 915,31 lei, rezultand suma neta de 3. 019,69 lei, suma ce a fost actualizata cu indicele de inflatie si dobanda legala.


Prin incheierea de sedinta din data de 05. 05. 2016 instanta a dispus revenirea cu adresa la expertul contabil desemnat pentru intocmirea unui supliment la raportul de expertiza in care acesta sa precizeze cuantumul sumei datorate reclamantei incepand cu data de 01.12.2014, avand in vedere concluzia exprimata in raportul de expertiza, in sensul ca reclamantei nu i-au fost achitate drepturile salariale privind obiectivul numarul 7.


Urmarea intocmirii suplimentului la raportul de expertiza s-a stabilit ca, pentru perioada 01.12.2014 - 31.08.2015, reclamanta era indreptatita sa beneficieze de urmatoarele drepturi salariale:


- salarii brute in suma de 9,300,00 lei;


- salarii nete neactualizate in suma de 6,895,00 lei;


- salarii nete actualizate in suma de 6,876,14 lei.


Actualizarea a fost facuta cu indicii de inflatie aferenti perioadei de la data nasterii drepturilor respective pana la data de 01. 04. 2016 iar dobanda legala a fost calculata conform O. G. nr. 13/2011 de la data scadentei (data la care reclamanta trebuia sa incaseze drepturile salariale).


Fata de considerentele expuse si concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza, instanta urmeaza sa admita in parte actiunea si sa oblige parata sa plateasca reclamantei suma neta de 9895,83 lei, suma reprezentand drepturi banesti datorate reclamantei (salarii restante, ore suplimentare, ore de noapte, sarbatori legale, ore in timpul repaosului saptamanal si indemnizatie concediu de odihna), cu dobanda legala aferenta si actualizate cu indicele de inflatie la data de 17. 05. 2016.


In baza art. 453 alin. 1 din Codul de procedura civila, retinand culpa procesuala a paratei in raport de solutia data in cauza, instanta va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 1800 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariul avocat si onorariul de expert, ce au fost suportate de catre reclamanta.


Opinia asistentilor judiciari este conforma cu hotararea si considerentele enuntate.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite in parte actiunea formulata de reclamanta C. A. M., CNP. xxxxxxxxxxxxx, domiciliata in Comuna Balesti,, Judetul Gorj, in contradictoriu cu parata S. C. B. T. S. A. (fosta S. C. D. T. S. A. ), cu sediul in Mediasi, . 22, Judetul Sibiu.


Obliga parata sa plateasca reclamantei suma neta de 9895,83 lei, suma ce reprezinta drepturi banesti datorate reclamantei (salarii restante, ore suplimentare, ore de noapte, sarbatori legale, ore in timpul repaosului saptamanal si indemnizatie concediu de odihna) cu dobanda legala aferenta si actualizate cu indicele de inflatie la data de 17. 05. 2016.


Obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.




Pronuntata de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1297/2016 din data de 16.06.2016


Citeşte mai multe despre:    plata drepturi salariale    ore suplimentare    ore de noapte    zile de sarbatoare legala    spor de izolare    concediu de odihna    echipament de protectie    actualizare indice de inflatie    dobanda legala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Mentinerea deciziei de sanctionare disciplinara. Disciplina muncii este o conditie obiectiva necesara si indispensabila desfasurarii activitatii angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 135/2019

Determinarea notiunii de timp de lucru. Salariati izolati preventiv la locul de munca sau la domiciliu
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5927 din data de 04 Noiembrie 2020

Dovada intervalului de timp lucrat. Neimplicarea salariatilor de catre angajator in atestarea nemijlocita a timpului de lucru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 6084 din data de 23.12.2019

Nedepunerea dovezilor privind plata drepturilor salariale face admisibila pierderea procesului de catre angajator. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Tribunalul Tulcea - Sentinta civila nr. 65 din data de 23 Ianuarie 2019

Necompensarea orelor suplimentare cu timp liber. Obligarea angajatorului la compensarea acestora cu bani
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 1164 din data de 28 februarie 2019

Mentionarea fictiva a efectuarii de ore suplimentare. Drepturi salariale incasate necuvenit
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova - Sentinta civila nr. 1530 din data de 21 Iunie 2019

Necompetenta instantei in avizarea locurilor de munca ce se incadreaza in conditii deosebite/speciale de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2770 din data de 11 septembrie 2020

Obligarea angajatorului la plata contributiilor de asigurari sociale. Imposibilitatea de a dispune pentru viitor.
Pronuntaţă de: Tribunalul Vrancea Sentinta civila nr. 378/2020 din data de 30 Septembrie 2020

Dovada calitatii de salariat - suficienta pentru recuperarea drepturilor salariale restante. Sarcina probei in conflictele de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Calarasi - Sentinta civila nr. 286/2019 din data de 09 Aprilie 2019



Articole Juridice

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea functiei la revenirea din concediul de crestere a copilului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calculul valorii unei ore suplimentare. Aplicarea sporului de 75 la suta
Sursa: MCP Cabinet avocati