Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Proprietate Intelectuala » Decizia ICCJ nr. 2/2017. Consilierul in proprietate industriala poate reprezenta in instanta persoana juridica

Decizia ICCJ nr. 2/2017. Consilierul in proprietate industriala poate reprezenta in instanta persoana juridica

  Publicat: 03 Mar 2017       856 citiri        Secţiunea: Proprietate Intelectuala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 2/2017 privind solutionarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Constanta - Sectia penala si pentru cauze penale cu minori si de familie in Dosarul nr. 196/36/2015

Publicata in Monitorul Oficial nr. 157 din 02 martie 2017

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Parte dintr-un proces
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Apartenenta persoanei la o anumita natiune.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Reprezentanta, filiala sau sucursala a unei institutii sau intreprinderi
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Opera de creatie stiintifica sau tehnica, care prezinta noutate si progres fata de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Societatea civila este formata din cetateni, asociati sub diferite forme, care au aceleasi interese si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara aceste drepturi si interese.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Mandatul de arestare european reprezinta o decizie juridica emisa de un stat membru pentru arestarea si predarea de catre un alt stat membru a unei persoane data in urmarire penala sau pentru executarea unei sanctiuni privative de libertate.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Reinnoirea locatiunii daca locatarul dupa expirarea termenului din contract ramane in folosinta lucrului si cu acordul locatorului.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Parte dintr-un proces
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Denumire generica data ansamblului normelor juridice privitoare la dreptul de inventator, dreptul asupra marcilor de fabrica, de comert si de serviciu,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Denumire generica data ansamblului normelor juridice privitoare la dreptul de inventator, dreptul asupra marcilor de fabrica, de comert si de serviciu,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Denumire generica data ansamblului normelor juridice privitoare la dreptul de inventator, dreptul asupra marcilor de fabrica, de comert si de serviciu,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formeaza obiectul Dosarului nr. 3.358/1/2016 a fost constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedura civila, raportat la art. XIX din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile ulterioare, si ale art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul).


Sedinta este prezidata de doamna judecator Lavinia Curelea, presedintele delegat al Sectiei I civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


La sedinta de judecata participa doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 27 6 din Regulament.


Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila, in Dosarul nr. 25.502/3/2014, privind pronuntarea unei hotarari prealabile.


Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorul-raportor. Se mai refera ca raportul a fost comunicat partilor, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, fiind depuse la dosar puncte de vedere privind chestiunea de drept supusa judecatii.


Doamna judecator Lavinia Curelea, presedintele completului de judecata, constata ca nu exista chestiuni prealabile sau exceptii, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile`.


INALTA CURTE,


deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:


I. Titularul si obiectul sesizarii


1. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila a dispus, prin incheierea din data de 6 septembrie 2016, in Dosarul nr. 25.502/3/2014, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: ``Dispozitiile art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier in proprietate industriala, republicata, trebuie interpretate in sensul ca - prin derogare de la art. 84 alin. (1) din codul de procedura civila - este permis formelor de exercitare a profesiei de consilier in proprietate industriala, reglementate de art. 20 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, republicata, sa reprezinte in fata instantelor judecatoresti, in litigiile de proprietate industriala, alte persoane juridice avand calitatea de parte?


Or, dimpotriva, dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 66/2000, republicata, trebuie interpretate coroborat cu art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, rezultand ca un consilier in proprietate industriala nu poate reprezenta in instanta o persoana juridica decat daca are calitatea de avocat angajat direct de aceasta ori de consilier juridic propriu al respectivei persoane juridice, parte in proces ?``


II. Expunerea succinta a procesului in cadrul caruia s-a invocat chestiunea de drept


2. Prin Hotararea nr. xxx din 31 octombrie 2013, pronuntata de Comisia de contestatii marci din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, s-a admis contestatia formulata de H. GmbH Q., in contradictoriu cu S.C. E.G. - S.R.L.; a fost modificata Decizia Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci nr. xxxx din 19 martie 2013, in sensul ca a fost respinsa la inregistrare marca individuala combinata G G. nr. depozit M xxxx xxxxx pentru produsele din clasa 14 ``Ceasornicarie si instrumente de masurare a timpului``, mentinandu-se inregistrarea pentru servicii din clasa 36 ``Afaceri financiare; afaceri monetare``.


3. Impotriva Hotararii nr. xxx din 31 octombrie 2013 a Comisiei de contestatii marci din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci a formulat contestatie la Tribunalul Bucuresti S.C. E.G. - S.R.L., ce a fost inregistrata la data de 23 iulie 2014 cu numarul 25.502/3/2014.


4. Prin Sentinta civila nr. 1/445 din 2 decembrie 2015, Tribunalul Bucuresti - Sectia a lll-a civila a respins ca neintemeiata contestatia formulata, apreciind, in esenta, ca, in mod corect, Comisia de contestatii marci din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci a retinut existenta unui risc de confuzie intre marca solicitata la inregistrare si marcile anterioare apartinand intimatei H. GmbH Q., pe temeiul art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, republicata, cu modificarile ulterioare (Legea nr. 84/1998).


5. Impotriva acestei sentinte a declarat apel contestatoarea S.C. E.G. - S.R.L., inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti- Sectia a IV-a civila la data de 16 martie 2016, invocand, in esenta, nemotivarea in fapt si in drept a sentintei apelate, incalcarea dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 84/1998 si gresita aplicare a prevederilor art. 6 alin. (1) lit. b) din acelasi act normativ, in conditiile inexistentei riscului de confuzie intre marcile examinate comparativ.


6. Intimata H. GmbH Q. a depus intampinare, prin intermediul Cabinetului M.O. - S.R.L. - Consiliere in proprietate industriala, intampinarea fiind redactata si semnata de consilierul juridic definitiv, consilier in proprietate industriala A.S.


7. Potrivit procurii depuse, intimata H. GmbH Q. a imputernicit Cabinetul M.O. - S.R.L. - Consiliere in proprietate industriala sa o reprezinte in fata Curtii de Apel Bucuresti in dosarul de fata, efectuand actele de procedura necesare, inclusiv primirea citatiilor ori angajarea de avocati, precum si toate actele necesare executarii mandatului, conform art. 2.016 alin. (3) din Codul civil.


8. Cabinetul M.O. - S.R.L., in calitate de mandatar astfel desemnat, a dat delegatie (imputernicire) doamnei A.S., angajata a Cabinetului M.O. - S.R.L., jurist si consilier in proprietate industriala.


9. Prin raspunsul la intampinare, apelanta S.C. E.G. - S.R.L. a invocat lipsa puterii de reprezentare a Cabinetului M.O. -S.R.L., in raport cu Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016 (Decizia nr. 9/2016), din care rezulta, in esenta, ca o persoana juridica nu poate fi reprezentata in proces de alta persoana juridica, ci doar de catre reprezentantul legal al acesteia (de exemplu, administrator), avocatul sau consilierul juridic al acestuia. Totodata, au fost formulate aparari pe fondul cauzei.


10. La termenul de judecata din 7 iunie 2016, intimata H. GmbH Q. a solicitat sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 9/2016.


11. La termenul din 7 iunie 2016, Curtea de Apel Bucuresti a pus in discutia partilor, din oficiu, necesitatea sesizarii instantei supreme cu dezlegarea chestiunii de drept ce face obiectul prezentei cauze, partile formuland concluzii scrise si orale la termenul din 6 septembrie 2016.


III. Motivele retinute de titularul sesizarii care sustin admisibilitatea procedurii


12. Prin incheierea de sesizare din data de 6 septembrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 25.502/3/2014, Curtea de Apel Bucurestj - Sectia a IV-a civila a constatat admisibilitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, apreciind ca sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile prevazute de acest text de lege, motivat de urmatoarele aspecte:


13. De lamurirea modului de interpretare/aplicare a dispozitiilor art. 20 si ale art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier in proprietate industriala, republicata (Ordonanta Guvernului nr. 66/2000), respectiv ale art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila depinde solutionarea pe fond a cauzei in apel.


14. In jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sintagma ``solutionarea pe fond a cauzei`` a fost interpretata in sensul ca pot face obiectul sesizarii, potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, nu doar problemele de drept material, care privesc fondul raportului juridic dedus judecatii, d si problemele de drept procesual care sunt apte sa influenteze, in functie de maniera lor de rezolvare, dezlegarea pe fond a cauzei, in etapa procesuala in care se afla 1 .


15. Solutia data exceptiei lipsei puterii de reprezentare este apta sa influenteze dezlegarea in fond a apelului aflat pe rol. Astfel, daca Inalta Curte de Casatie si Justitie va interpreta dispozitiile art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 in sensul ca - prin derogare de la art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila - este permis formelor de exerdtare a profesiei de consilier in proprietate industriala, reglementate de art. 20 alin. (1) din aceeasi ordonanta, sa reprezinte in fata instantelor judecatoresti, in litigiile de proprietate industriala, alte persoane juridice avand calitatea de parte, atunci exceptia lipsei puterii de reprezentare este neintemeiata si va fi respinsa, urmand ca apararile formulate de intimata prin intampinarea depusa in termen sa fie valorificate.


16. Daca, dimpotriva, Inalta Curte de Casatie si Justitie va statua ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 66/2000 trebuie interpretate coroborat cu art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, rezultand ca un consilier in proprietate industriala nu poate reprezenta in instanta o persoana juridica decat daca are calitatea de avocat angajat direct de aceasta ori de consilier juridic propriu al respectivei persoane juridice, parte in proces, este posibil - In functie si de alte chestiuni, precum o posibila ratificare a actului de procedura facut in temeiul unui mandat nevalabil, chestiuni care insa excedeaza prezentei sesizari - ca intampinarea sa fie lovita de nulitate absoluta, fiind facuta de o persoana fara putere de reprezentare in fata instantei [art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila], cu consecinta lipsirii de efecte a acestui act de procedura [art. 179 alin. (1) din Codul de procedura civila].


17. Potrivit art. 476 alin. (2) din Codul de procedura civila, in cazul in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta, iar potrivit art 478 alin. (2) din Codul de procedura civila, partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in intampinare. Instanta de apel poate incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri.


18. Asadar, apararile noi formulate de intimata prin intampinare ar putea fi lipsite de eficienta in masura in care intampinarea va fi declarata nula, ceea ce va avea repercusiuni asupra cadrului procesual in apel, putand influenta, in functie de ansamblul circumstantelor si dispozitiilor legale incidente in apel, chiar solutia asupra caii de atac. Trebuie observat ca aceasta influenta nu trebuie prestabilita la acest moment, fiind suficient ca solutionarea chestiunii de drept sa aiba aptitudinea reala, efectiva, de a influenta solutionarea pe fond a apelului, deci implicit a intregii cauze (de vreme ce apelul constituie al doilea grad de jurisdictie in fond si antreneaza o devolutiune a cauzei, in limitele criticilor si a ceea ce s-a judecat, in fata instantei superioare de fond).


19. Aceasta conditie este indeplinita in speta, pentru considerentele pe larg expuse si pentru identitate de ratiune cu ceea ce a retinut Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 9/2016 (paragrafele 21-22).


20. Raportul de cauzalitate dintre chestiunea de drept si solutionarea cauzei pe fond exista, pentru identitate de ratiune, atat in cazul in care exceptia lipsei puterii de reprezentare ar privi cererea de apel formulata prin mandatarul contestat, cat si in cazul in care aceasta exceptie priveste intampinarea, cata vreme obiectul judecatii este configurat nu doar prin pretentiile, ci si prin apararile formulate [art. 9 alin. (2) din Codul de procedura civila], iar devolutiunea in apel poate fi extinsa prin apararile si probele noi invocate in cuprinsul intampinarii depuse de intimat [art. 476 alin. (2) si art. 478 alin. (2) din Codul de procedura civila].


21. Problema de drept enuntata este noua, deoarece asupra interpretarii sistematice a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 66/2000 si ale art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o alta hotarare data publicitatii, astfel cum rezulta din consultarea evidentelor si a jurisprudentei de pe site-ul oficial al instantei supreme, dar si din consultarea buletinelor de jurisprudenta relevante.


22. Astfel, chestiunea de drept care formeaza obiectul prezentei sesizari nu se circumscrie doar interpretarii dreptului comun in materia reprezentarii persoanelor juridice, reprezentat de art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila (precum sesizarea solutionata prin Decizia nr. 9/2016), ci are un obiect conex, cel putin in parte diferit, si anume interpretarea coroborata a dispozitiilor dreptului comun cu cele ale legislatiei speciale in materia puterii de reprezentare recunoscute consilierilor in proprietate industriala cu drept de libera practica prin Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, dispozitii aplicabile numai in materia litigiilor de proprietate industriala (nu a tuturor litigiilor de proprietate intelectuala, Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 nefiind aplicabila, spre exemplu, litigiilor privind dreptul de autor si drepturile conexe).


23. Instanta de trimitere a aratat ca nu se poate transpune pur si simplu, mutatis mutandis, rationamentul retinut prin Decizia nr. 9/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, deoarece rezolvarea in contextul normativ special aplicabil litigiilor de proprietate industriala ar putea sa fie una diferita.


24. In ce priveste conditia noutatii, in general, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila a constatat ca nu exista jurisprudenta publicata prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fi statuat, recent, asupra interpretarii coroborate a Ordonantei Guvernului nr. 66/2000 si a art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, nici in recurs (in casatie), nici pe calea recursului in interesul legii ori a mecanismului procedural prevazut de art. 519 din Codul de procedura civila.


25. Curtea de Apel Bucuresti a apreciat ca, pentru a inlatura noutatea, ar fi fost suficiente, dar si necesare, cateva decizii pronuntate in recurs de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in contextul aplicarii actualului Cod de procedura civila, decizii insusite de instanta suprema ca reprezentative pentru propria jurisprudenta, prin publicare pe site-ul propriu; o atare jurisprudenta nu a fost identificata.


26. Anterior Deciziei nr. 9/2016, practica judiciara majoritara a completelor specializate in materia proprietatii intelectuale, in cadrul Tribunalului Bucuresti, al Curtii de Apel Bucuresti si, la cunostinta instantei de trimitere, si in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia I civila, a fost in sensul admisibilitatii reprezentarii unei persoane juridice printr-o forma de exercitare a profesiei de consilier in proprietate industriala, de referinta pentru aceasta practica fiind o decizie (nepublicata) a fostei Curti Supreme de Justitie (Decizia nr. 2.482 din 19 iunie 2002 a Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila). Solutia retinuta in aceasta decizie este in sensul ca legislatia speciala in materie deroga de la legea procedurala de drept comun. Aceasta solutie a fost adoptata in contextul art. 67-68 din Codul de procedura civila de la 1865, iar nu al actualului art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, a carui formulare este mai clara. Ulterior adoptarii Deciziei nr. 9/2016 s-a constatat, la nivelul unor completuri ale Tribunalului Bucuresti, tendinta unui reviriment, admitandu-se in cauze in curs - asadar, prin incheieri nedefinitive - exceptia lipsei puterii de reprezentare a consilierilor in proprietate industriala; la nivelul Curtii de Apel Bucuresti nu au fost pronuntate inca solutii asupra acestei probleme.


27. Ca atare, indiferent de criteriul folosit pentru a determina noutatea chestiunii de drept aceasta conditie este indeplinita.


28. Problema de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, conform evidentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, consultate la data sesizarii.


IV. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept


29. Asa cum rezulta din incheierea de sesizare, apelanta-contestatoare S.C. E.G. - S.R.L. a apreciat indeplinite conditiile prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila pentru sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aratand ca se impune admiterea exceptiei lipsei puterii de reprezentare a Cabinetului M.O. - S.R.L. si constatarea nulitatii absolute a mandatului dat de intimata H. GmbH Q. S-a apreciat ca art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 trebuie interpretat in sensul ca un consilier juridic avand calitatea de consilier in proprietate industriala poate reprezenta in instanta o persoana juridica doar daca are calitatea de angajat al acesteia din urma, in caz contrar fiind eludate prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila si ale Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile ulterioare (Legea nr. 51/1995).


30. Intimata H. GmbH Q. a apreciat, de asemenea, ca fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila pentru sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar in ceea ce priveste fondul sesizarii, punctul sau de vedere rezulta din cuprinsul cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, prin care a aratat ca, in situatia sa, persoana juridica de nationalitate germana, nu poate formula aparari prin consilierul juridic propriu (astfel cum o impune Decizia nr. 9/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie), intrucat acesta (se prezuma ca) nu cunoaste legislatia romana. Totodata, in conditiile in care intimata este deja reprezentata printr-un mandatar specializat in proprietate industriala, care o reprezinta in instanta prin consilierul juridic propriu, obligatia aditionala de a angaja un avocat constituie o sarcina excesiva, de natura sa o descurajeze pe intimata sa recurga la serviciul justitiei, ceea ce contravine textelor constitutionale evocate. Ca atare, desi nu intr-o maniera explicita, intimata sustine adoptarea unei interpretari a legii din care sa rezulte valabilitatea mandatului dat Cabinetului de proprietate industriala M.O. si a delegarii subsecvente a consilierului juridic - consilier in proprietate industriala al acestui cabinet.


31. Intimatul Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci nu a exprimat niciun punct de vedere.


32. Dupa comunicarea raportului, potrivit dispozitiilor art 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, au fost formulate in scris urmatoarele puncte de vedere:


33. Apelanta-contestatoare S.C. E.G. - S.R.L. a apreciat ca dispozitiile art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 trebuie interpretate in sensul ca un consilier in proprietate intelectuala nu poate reprezenta in instanta o persoana juridica decat daca are calitatea de avocat angajat ori de consilier juridic propriu al persoanei juridice care este parte in proces.


34. Intimata H. GmbH Q. a apreciat ca sesizarea este admisibila, iar pe fondul chestiunii de drept a impartasit punctul de vedere al judecatorului-raportor, in sensul ca nu se releva niciun argument pentru care prevederile art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 ar fi contrare art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila. S-a apreciat ca, atat timp cat isi desfasoara activitatea numai in domeniul proprietatii industriale, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 66/2000, o agentie de proprietate industriala poate avea calitatea de reprezentant, inclusiv in instanta, in situatia in care sunt incalcate drepturile unor titulari/solicitanti romani sau straini, urmand ca reprezentarea efectiva sa se realizeze in principal prin consilierii in proprietate industriala, care sunt totodata si consilieri juridici - angajati ai societatii.


35. Desi nu are calitatea de parte in cauza in care s-a formulat prezenta sesizare, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania a depus un punct de vedere in sensul ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 66/2000 trebuie interpretate coroborat cu art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, rezultand ca un consilier in proprietate industriala nu poate reprezenta in instanta o persoana juridica decat daca are calitatea de avocat angajat direct de aceasta ori de consilier juridic propriu al respectivei persoane juridice, parte in proces.


V. Punctul de vedere al completului de judecata care a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la dezlegarea chestiunii de drept


36. Completul de judecata al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila a apreciat ca dispozitiile art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 trebuie interpretate in sensul ca - prin derogare de la art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila - este permis formelor de exercitare a profesiei de consilier in proprietate industriala, reglementate de art. 20 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, sa reprezinte alte persoane juridice in fata instantelor judecatoresti, in litigiile de proprietate industriala.


37. Atat din expunerile doctrinei, cat si din considerentele Deciziei nr. 9/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie rezulta ca ratiunea art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila de a permite reprezentarea conventionala a persoanelor juridice doar prin avocat ori prin consilier juridic [acesta din urma nu poate fi, in conditiile art. 4 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completarile ulterioare (Legea nr. 514/2003), decat angajat ori functionar public al persoanei juridice avand calitatea de parte, consilierii juridici nefiind liber-profesionisti] este reprezentata de combaterea avocaturii clandestine, prin care s-ar eluda dispozitiile art. 3 din Legea nr. 51/1995. Din acest text rezulta ca activitatile juridice de consultanta, de reprezentare si asistenta juridica, precum si de redactare de acte juridice, inclusiv a actiunilor introductive in instanta, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, apararea si reprezentarea cu mijloace juridice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice, in raporturile cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina, constituie activitati specifice profesiei de avocat, ele neputand fi exercitate de alte persoane decat in cazurile expres prevazute de lege.


38. Inainte de a verifica daca aceste ratiuni subzista in cauza de fata, completul de judecata al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila a observat ca regula potrivit careia activitatile prevazute de art. 3 alin. (1) se exercita numai de avocat nu are caracter absolut, fiind admise derogari [art. 3 alin. (2) din Legea nr. 51/1995]. De exemplu, redactarea de acte juridice si darea de data certa este o atributie ce revine, in conditiile legii, si notarilor publici (art. 77 si urmatoarele, art. 147 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare), medierea poate fi realizata de mediatorul prevazut de Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare.


39. In cazul litigiilor de proprietate industriala, asistarea ori reprezentarea partilor de catre consilieri in proprietate industriala, inclusiv in fata instantelor judecatoresti, nu contravine ratiunii expuse a dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, nefiind o forma de eludare a monopolului legal al profesiei de avocat, deci o forma de exercitare clandestina si ilegala a unor activitati rezervate de lege avocatilor.


40. In primul rand, ratiunea recunoasterii si reglementarii legale a profesiei de consilier in proprietate industriala o constituie gradul inalt de tehnicitate si de specializare a acestor litigii, care necesita cunostinte ce depasesc sfera pregatirii juridice (bunaoara, aprecierea noutatii ori a pasului inventiv ca cerinte de fond pentru acordarea brevetului de inventie necesita cunostinte de specialitate, care nu sunt la indemana juristului obisnuit).


41. Asa fiind, daca legiuitorul a apreciat ca este in interesul legal al partilor ca acestea sa fie reprezentate in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci de catre acesti profesionisti ai unui domeniu specializat [conform art. 1 alin. (2), art. 27 alin. (1) din


Ordonanta Guvernului nr. 66/2000], aceasta ratiune ar fi partial lipsita de eficienta daca posibilitatea de reprezentare nu ar fi extinsa si asupra instantelor judecatoresti, cel putin in litigiile decurgand din contestarea deciziilor adoptate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mard, ca organ de jurisdictie, aceste contestatii fiind de competenta instantelor judecatoresti, potrivit dreptului constitutional si conventional de acces deplin la justitie (art. 21 din Constitutia Romaniei, art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in interpretarea Curtii Europene a Drepturilor Omului, conform, indeosebi, Cauzei Golder impotriva Regatului Unit). Neacceptarea acestei solutii ar insemna ca partea fie este privata de cunostintele de specialitate ale consilierului in proprietate industriala, fie ca trebuie sa isi aleaga inca un mandatar pentru reprezentarea propriu-zisa in instanta, si anume un avocat, sau sa delege un consilier juridic propriu, ceea ce poate fi oneros sau dificil din considerente practice (precum in cauza de fata, in care una dintre parti este o societate germana).


42. Pentru interpretarea extensiva pledeaza si imprejurarea ca statutul legal al consilierilor in proprietate industriala este diferit de cel al consilierilor juridici, in pofida asemanarii de denumire. Consilierii juridici pot asigura consultanta si reprezentare doar in favoarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care au raporturi de munca (art. 4 din Legea nr. 514/2003), in vreme ce profesia de consilier in proprietate industriala este reglementata ca o profesie liberala, existand consilieri in proprietate industriala cu drept de libera practica si care se pot organiza, intre altele, sub forma unor societati civile profesionale persoane juridice sau in societati comerciale avand ca unic obiect activitatile in domeniul proprietatii industriale [art. 20 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000]. Din aceasta perspectiva nu sunt relevante in cauza de fata nici Decizia nr. XXII din 12 iunie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 936 din 20 noiembrie 2006, nici referirea facuta la aceasta in cuprinsul Deciziei nr. 9/2016 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul instantei supreme (paragrafele 26-29), de vreme ce, de aceasta data, chiar legiuitorul autorizeaza infiintarea unei persoane juridice (societate civila sau comerciala - In masura in care nu se are in vedere modificarea terminologica impusa de art. 77 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare), al carei unic obiect de activitate se refera la domeniul proprietatii industriale.


43. Reprezentarea se asigura in temeiul unui mandat care poate fi dat, desigur, si de o persoana juridica (aceasta este, de altfel, situatia in majoritatea cazurilor) si priveste atat reprezentarea in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, cat si a altor terti [art. 1 alin. (2), art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000].`


44. Trebuie observat ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 66/2000 nu sunt pe deplin edificatoare sub aspectul posibilitatii ori imposibilitatii reprezentarii in fata instantei judecatoresti a unui titular de drepturi de proprietate industriala sau a altui solicitant, persoana juridica, de catre o societate civila ori comerciala, ca forma de exercitare a profesiei de consilier in proprietate industriala. S-ar putea obiecta ca, daca ar fi intentionat sa confere o atare prerogativa de reprezentare, legiuitorul ar fi mentionat expres instantele judecatoresti si nu s-ar fi rezumat la o referire vaga la terti, astfel cum aceasta apare in cuprinsul art. 1 alin. (2) din ordonanta .


45. Pe de alta parte, dispozitiile art. 28 alin. (2) din aceeasi ordonanta, potrivit carora reprezentarea in fata instantelor judecatoresti a solicitantilor, a titularilor sau a persoanelor interesate de catre consilierii in proprietate industriala este conditionata de calitatea acestora de avocat sau de consilier juridic, pot fi interpretate ca o simpla trimitere la dreptul comun, reprezentat de art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, astfel cum acesta a fost explicitat prin Decizia nr. 9/2016.


46. Textul poate fi insa interpretat si intr-o logica de ansamblu a dispozitiilor legale mentionate, care confera profesiei de consilier in proprietate industriala un caracter liberal, fiind permis formelor ei de exercitare sa reprezinte alte persoane fizice sau juridice, in temeiul unui mandat . In aceasta logica s-ar putea interpreta ca forma de exercitare a profesiei de consilier in proprietate industriala poate reprezenta o alta persoana juridica inclusiv in fata instantelor judecatoresti, cu singura conditie ca ea (forma de exercitare) sa angajeze un avocat sau sa desemneze un consilier juridic propriu. Aceasta este interpretarea preferata pana acum in practica judiciara, fie si preponderent (insa nu exclusiv) intr-o maniera tacita .


47. Aceasta interpretare ar putea fi pastrata pentru toate litigiile de proprietate industriala, avand in vedere specificul lor. Totodata, nu este exclus ca, solutionand chestiunea de drept dedusa judecatii, Inalta Curte de Casatie si Justitie sa distinga intre litigiile de proprietate industriala care privesc contestarea unei hotarari a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci si care constituie, practic, o continuare a litigiului inceput in fata organului de jurisdictie specializat (situatie in care ar putea parea logic sa se extinda prerogativele de reprezentare ale consilierului in proprietate industriala care nu este avocat si in fata instantelor judecatoresti) si celelalte litigii de proprietate industriala, care sunt ab initio de competenta instantelor judecatoresti (de exemplu, cereri in anularea marcii sau a brevetului, actiuni in contrafacere, in daune-interese, in decaderea din dreptul la marca etc.).


48. Ca urmare, chestiunea de drept care formeaza obiectul sesizarii nu are o rezolvare evidenta si constituie o problema reala si serioasa, a carei dezlegare unitara, printr-o hotarare de principiu, este in interesul bunei administrari a justitiei, dar si al titularilor de drepturi, care vor putea cunoaste cu usurinta care sunt exigentele de forma pe care trebuie sa le indeplineasca atunci cand sunt parte intr-un proces de proprietate industriala.


VI. Jurisprudenta instantelor nationale in materie


49. In urma solicitarii adresate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, instantele nationale au comunicat ca nu au identificat practica judiciara relevanta in materia ce face obiectul sesizarii.


50. De asemenea, nici la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu a fost identificata jurisprudenta relevanta asupra chestiunii de drept in discutie.


51. Exista insa cauze similare, aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti si al Tribunalului Arges, care sunt suspendate pana la solutionarea prezentei sesizari, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (4) din Codul de procedura civila.


52. Punctele de vedere teoretice exprimate de judecatorii consultati au fost diferite: intr-o opinie s-a apreciat ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 66/2000 trebuie interpretate coroborat cu cele ale art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, respectiv un consilier in proprietate industriala nu poate reprezenta in instanta o persoana juridica decat daca are calitatea de avocat angajat direct de aceasta ori de consilier juridic propriu al respectivei persoane juridice, parte in proces; intr-o alta opinie, dispozitiile art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 ar trebui interpretate in sensul ca este permis formelor de exercitare a profesiei de consilier de proprietate intelectuala sa reprezinte alte persoane juridice in fata instantelor judecatoresti, in litigiile de proprietate intelectuala, prin derogare de la dispozitiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila.


53. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia judiciara - Serviciul judiciar civil a comunicat ca, in prezent, nu se verifica practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept care formeaza obiectul prezentei sesizari.


VII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale


54. Dispozitiile art. 28 alin. (2) si art. 20 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, republicata, nu au facut obiectul controlului de constitutionalitate.


55. In ceea ce priveste art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, din verificarile efectuate a rezultat ca exista patru dosare in faza de raport, dintre care unul priveste sesizarea Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate dispusa in prezenta cauza.


VIII. Raportul asupra chestiunii de drept


56. Prin raportul intocmit in cauza, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (7) din Codul de procedura civila, s-a apreciat ca sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila.


57. Asupra rezolvarii de principiu a chestiunii de drept sesizate, opinia judecatorului-raportor a fost in sensul ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, reprezentarea conventionala a persoanelor juridice in fata instantelor de judecata in litigiile din domeniul proprietatii industriale poate fi asigurata si prin consilierul juridic angajat al uneia dintre formele de exercitare a profesiei de consilier in proprietate industriala, in masura in care consilierul juridic are si calitatea de consilier in proprietate industriala.


IX. Inalta Curte de Casatie si Justitie


58. Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorul-raportor, punctele de vedere formulate de parti si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele:


59. Potrivit art. 519 din Codul de procedura civila: ``Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in uftima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata. ``


60. In jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie formata in aplicarea normei citate anterior au fost identificate si analizate conditiile de admisibilitate pentru initierea procedurii de sesizare in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, conditii care trebuie sa fie intrunite in mod cumulativ, dupa cum urmeaza:


- sa existe o cauza aflata in curs de judecata;


- instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa judece cauza in ultima instanta;


- cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;


- solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere;


- chestiunea de drept a carei lamurire se cere sa fie noua;


- chestiunea de drept nu a facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


61. Se constata ca sunt indeplinite toate conditiile de admisibilitate desprinse din art. 519 din Codul de procedura civila.


62. In ceea ce priveste primele trei conditii, completul de judecata din cadrul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila care a adresat intrebarea este investit cu solutionarea unui apel intr-un litigiu de proprietate intelectuala ce are ca obiect contestatia titularului cererii de inregistrare a unei marci impotriva hotararii pronuntate de Comisia de contestatii marci din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, prin care s-a respins, in parte, cererea de inregistrare a marcii.


63. In conformitate cu art. 88 alin. (1) din Legea nr. 84/1998, hotararea comisiei de contestatii din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci poate fi atacata cu contestatie la Tribunalul Bucuresti, iar hotararea Tribunalului Bucuresti este supusa numai apelului la Curtea de Apel Bucuresti.


64. Pe acest temei, instanta de trimitere este competenta sa solutioneze cauza pendinte si, totodata, judeca in ultima instanta, dat fiind ca hotararea Curtii de Apel Bucuresti nu este supusa recursului.


65. In ceea ce priveste conditia ca solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere, se considera a fi indeplinita prin raportare la Decizia nr. 9/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronuntata in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, ale carei considerente se impun a fi preluate, pentru identitate de ratiune.


66. Acea decizie a avut in vedere reprezentarea conventionala a persoanei juridice pentru toate actele procesuale indeplinite in fata instantelor de judecata, nu numai pentru formularea cererii de chemare in judecata, asadar inclusiv reprezentarea in caile de atac.


67. In considerentele acelei decizii s-a aratat ca cerinta de admisibilitate a legaturii cu cauza a chestiunii de drept este intrunita, chiar daca obiectul sesizarii intemeiate pe dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila il constituie o chestiune de drept procesual, atat timp cat modul in care ar urma sa fie interpretat si aplicat textul de lege cu privire la care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile influenteaza si solutia pe fond a cererii deduse judecatii, vazandu-se si jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


68. In masura in care Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca interpretarea si aplicarea art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, in ansamblul sau, au aptitudinea sa determine solutionarea pe fond a cauzei, aceleasi ratiuni trebuie avute in vedere ori de cate ori este antrenata incidenta acestei norme, inclusiv din perspectiva corelatiei sale cu alte prevederi legale privind reprezentarea conventionala a persoanei juridice in fata instantelor de judecata, precum cele ale Ordonantei Guvernului nr. 66/2000, ce intereseaza categoria particulara a litigiilor de proprietate intelectuala.


69. Intrucat Decizia nr. 9/2016 nu a facut vreo distinctie in privinta etapei procesuale in care opereaza reprezentarea in judecata si nici a circumstantelor in care se apreciaza legatura chestiunii de drept cu cauza, transpunerea considerentelor sale se impune fara a avea relevanta faptul ca, in litigiul de fata, este pusa in discutie reprezentarea intimatului in faza apelului, spre deosebire de litigiul in care a fost valorificata chestiunea de drept dezlegata prin Decizia nr. 9/2016, in care reprezentarea in fata primei instante a fost criticata prin motivele de apel.


70. Este de remarcat demonstratia logico-juridica a instantei de trimitere in legatura cu aceasta conditie de admisibilitate, ale carei argumente pertinente pot fi valorificate pentru conturarea concluziei intrunirii conditiei legaturii cu cauza.


71. In esenta, instanta de trimitere apreciaza ca raportul de cauzalitate dintre chestiunea de drept si solutionarea cauzei pe fond exista in cazul in care exceptia lipsei puterii de reprezentare priveste intampinarea formulata prin mandatarul contestat, pentru identitate de ratiune, cu ipoteza in care aceeasi exceptie ar privi cererea de apel formulata prin mandatarul contestat, cata vreme obiectul judecatii este configurat nu doar prin pretentiile, ci si prin apararile formulate [art. 9 alin. (2) din Codul de procedura civila], iar devolutiunea in apel poate fi extinsa prin apararile si probele noi invocate in cuprinsul intampinarii depuse de intimat [art. 476 alin. (2) si art. 478 alin. (2) din Codul de procedura civila].


72. Apararile noi formulate de intimata prin intampinare ar putea fi lipsite de eficienta in masura in care intampinarea va fi declarata nula - ca efect al eventualei admiteri a exceptiei, prin prisma dezlegarii chestiunii de drept - , ceea ce va avea repercusiuni asupra cadrului procesual in apel, putand influenta, in functie de ansamblul circumstantelor si dispozitiilor legale incidente in apel, chiar solutia asupra caii de atac.


73. Intrucat modalitatea in care este conceput sa functioneze acest mecanism de prevenire a practicii neunitare nu permite transarea unor chestiuni de drept ipotetice, se impune limitarea raspunsului la dezlegarea chestiunii de drept efectiv ridicate in cauza pendinte.


74. Prin urmare, legatura cu cauza este asigurata doar pentru ipoteza conturata in dosarul aflat pe rolul instantei de trimitere, si anume aceea a reprezentarii conventionale a persoanei juridice in fata instantelor de judecata prin consilier juridic intr-un litigiu de proprietate intelectuala ce are ca obiect contestatia titularului cererii de inregistrare a unei marci impotriva hotararii pronuntate de Comisia de contestatii marci din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci.


75. Se constata totodata ca este indeplinita si conditia noutatii chestiunii de drept a carei rezolvare de principiu se solicita, chiar daca aceasta chestiune nu vizeaza un act normativ recent, cat timp se urmareste interpretarea unei norme dintr-o lege in vigoare in contextul noului Cod de procedura civila, prin prisma unei decizii obligatorii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in interpretarea si aplicarea unei prevederi din cod.


76. In acest sens, in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie formata in aplicarea art. 519 din Codul de procedura civila, s-a considerat in mod constant ca cerinta de admisibilitate a noutatii este indeplinita nu numai atunci cand chestiunea de drept isi are izvorul in reglementarile nou-intrate in vigoare, ci si in cazul in care vizeaza o reglementare mai veche, asupra careia instanta de judecata este chemata sa se pronunte in prezent, devenind astfel actuala cerinta interpretarii si aplicarii normei de drept respective 2 .


77. Mai mult, examinarea juri spin de ntei instantelor releva ca nu s-a realizat o argumentare distincta si nu s-a format o practica unitara si constanta in legatura cu chestiunea de drept a carei lamurire se solicita, astfel incat pronuntarea unei hotarari prealabile este de natura sa preintampine aparitia unei practici neunitare.


78. In ceea ce priveste ultima conditie de admisibilitate, se constata ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat asupra chestiunii de drept prin hotarari de speta, in litigiile de proprietate intelectuala in care este deschisa calea de atac a recursului de competenta instantei supreme, iar chestiunea de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


79. Chestiunea de drept cu a carei lamurire a fost investita Inalta Curte de Casatie si Justitie vizeaza interpretarea si aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 66/2000, in corelatie cu art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .


80. Prin intrebarea adresata de catre instanta de trimitere se solicita a se clarifica, in esenta, daca reprezentarea conventionala a persoanelor juridice in fata instantelor de judecata in litigiile din domeniul proprietatii industriale, astfel cum acesta a fost definit in art. 1 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, poate fi asigurata si printr-un avocat care nu este angajat direct de catre acea persoana juridica ori printr-un alt consilier juridic decat cel al persoanei juridice.


81. Asa cum s-a aratat cu ocazia analizarii conditiei de admisibilitate a legaturii cu cauza, se impune doar dezlegarea chestiunii de drept efectiv ridicate in cauza pendinte, respectiv reprezentarea conventionala a persoanei juridice prin consilier juridic intr-un litigiu de proprietate intelectuala ce are ca obiect contestatia titularului cererii de inregistrare a unei marci impotriva hotararii pronuntate de Comisia de contestatii marci din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci.


82. Astfel, dupa cum rezulta din expunerea succinta a procesului, preluata din incheierea de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, intampinarea depusa in cursul judecarii apelului a fost formulata prin consilierul juridic al unui cabinet de consiliere in proprietate industriala, organizat ca societate cu raspundere limitata, cabinet ce a fost imputernicit de catre intimata sa o reprezinte in fata Curtii de Apel Bucuresti in acest dosar. Consilierul juridic respectiv are, in acelasi timp, calitatea de consilier in proprietate industriala.


83. Art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 prevede ca reprezentarea in fata instantelor de judecata a titularilor de drepturi de proprietate industriala, a persoanelor care solicita acordarea protectiei prin inregistrarea unui drept de proprietate industriala sau a persoanelor interesate de catre consilierii in proprietate industriala este conditionata de calitatea acestora de avocat sau de consilier juridic.


84. Cu privire la aceasta norma dintr-un act normativ cu caracter special, care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei de consilier in proprietate industriala, este de precizat ca, desi nu prevede in mod expres, norma trebuie interpretata in sensul ca vizeaza reprezentarea in judecata in litigiile de proprietate industriala, atat in fata completurilor specializate in materia proprietatii intelectuale (care include proprietatea industriala), cat si a celorlalte instante competente, potrivit legii, sa solutioneze asemenea litigii.


85. Raspunsul la intrebarea adresata de instanta de trimitere trebuie circumstantiat in raport cu imprejurarile concrete si particularitatile spetei, iar dezlegarea chestiunii de drept se va limita strict la obiectul litigiului.


86. In ceea ce priveste persoana reprezentata in judecata, art. 28 alin. (2) din ordonanta nu face nicio distinctie, astfel incat este aplicabil in egala masura persoanelor fizice si juridice.


87. In privinta persoanei reprezentantului, art. 28 alin. (2) din ordonanta reglementeaza reprezentarea in judecata prin consilierii in proprietate industriala, chiar daca este introdusa si conditia ca reprezentantul sa fie, concomitent, avocat sau consilier juridic.


88. Art. 28 alin. (2) din ordonanta a fost interpretat in mod constant in practica instantelor investite cu solutionarea litigiilor de proprietate industriala in sensul posibilitatii acordarii unui mandat de reprezentare in judecata si unei societati comerciale avand ca unic obiect activitatile in domeniul proprietatii industriale, in termenii art. 20 alin. (1) din aceeasi ordonanta, care asigura executarea mandatului prin propriul consilier juridic.


89. Interpretarea data pana in prezent art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 de catre instantele de judecata, inclusiv dupa intrarea in vigoare a actualului Cod de procedura civila, este viabila chiar in contextul pronuntarii Deciziei in interesul legii obligatorii nr. 9/2016, date in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, prin care s-a statuat ca cererea de chemare in judecata si reprezentarea conventionala a persoanei juridice in fata instantelor de judecata nu se pot face prin mandatar persoana juridica, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urma.


90. Coroborarea unei norme juridice cu o alta norma, fie din acelasi act normativ, fie dintr-un alt act normativ, ca metoda de interpretare, presupune stabilirea intelesului normei prin raportare la acele dispozitii legale care pot servi acestui scop, data fiind legatura cu norma supusa interpretarii.


91. Interpretarea solicitata in speta vizeaza sintagma ``consilieri in proprietate industriala``, in legatura cu reprezentarea in fata instantelor judecatoresti, din cuprinsul art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, pentru a se stabili sfera persoanelor carora le este acordat dreptul de reprezentare in judecata .


92. Or, norma de drept comun reprezentata de art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila nu este relevanta in aceasta interpretare, intrucat nu are in vedere profesionistii al caror statut juridic este reglementat prin actul normativ cu caracter special, ci reprezentarea prin avocat sau consilier juridic. Faptul ca art. 28 alin. (2) din ordonanta face referire, la randu-i, la calitatea de avocat sau de consilier juridic nu afecteaza constatarea anterioara, deoarece aceasta calitate ramane distincta de aceea de consilier in proprietate industriala, constituind o cerinta suplimentara a reprezentarii.


93. Interpretarea art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, in sensul daca permite sau nu reprezentarea in judecata a unei persoane juridice printr-o alta persoana juridica, se realizeaza prin raportarea la ansamblul actului normativ din care face parte.


94. Raportarea la norma de drept comun poate releva doar modul de aplicare a normei din legea speciala si, eventual, necesitatea recurgerii la regulile de solutionare a concursului dintre legea generala si legea speciala, iar nu si interpretarea acesteia.


95. Din acest motiv, corelatia cu art 84 alin. (1) din Codul de procedura civila nu intereseaza insasi interpretarea art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, in sensul solicitat de catre instanta de trimitere, ci doar compararea rezultatului interpretarii cu continutul normei de drept comun, pentru stabilirea raportului dintre norme si modul de aplicare a normei speciale (a se vedea paragrafele 129-139 din prezenta decizie).


96. Interpretarea normei in discutie are ca premisa faptul ca norma are ca obiect reprezentarea in judecata de catre consilierii in proprietate industriala, calitate ce trebuie intrunita in mod distinct de aceea de avocat sau de consilier juridic.


97. Domeniul de aplicare a normei nu poate fi redus la reprezentarea prin avocat sau prin consilier juridic, intrucat s-ar ignora caracterul specific al solutiei legislative inserate in reglementarea speciala, anume reprezentarea prin consilierul in proprietate industriala. In acest caz, norma particulara ar coincide cu norma de drept comun.


98. Calitatea de avocat sau de consilier juridic constituie o cerinta suplimentara pentru reprezentarea in instanta, dar distincta de aceasta.


99. Semnificatia notiunii de consilier in proprietate industriala este cea data de legiuitor prin actul normativ care reglementeaza statutul juridic al acestei categorii profesionale, iar unitatea terminologica obliga la respectarea acestui inteles ori de cate ori notiunea se regaseste in cuprinsul actului sau, desigur, in cuprinsul oricarui alt normativ.


100. Potrivit Ordonantei Guvernului nr. 66/2000, profesia de consilier in proprietate industriala poate fi practicata numai de persoana fizica atestata ca atare si inscrisa in Registrul national al consilierilor in proprietate industriala si care este membra a Camerei Nationale a Consilierilor in Proprietate Industriala din Romania (art. 2). Pentru dobandirea calitatii de consilier in proprietate industriala sunt necesare, printre alte conditii, studii superioare tehnice, stiintifice sau juridice (art. 5).


101. In conformitate cu art. 1 alin. (2) din ordonanta: ``Activitatea de consilier in proprietate industriala consta in acordarea de asistenta de specialitate in domeniul proprietatii industriale si reprezentarea persoanelor fizice si juridice romane sau straine interesate in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, precum si fata de terti in procedurile reglementate."


102. Atributiile consilierului in proprietate industriala in desfasurarea activitatii prevazute de art. 1 din ordonanta sunt detaliate in art. 3 din Instructiunile Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci nr. 108/2002 de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier in proprietate industriala, emise in baza art. 48 din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, astfel cum au fost modificate prin Ordinul directorului general al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci nr. 113/2009 (Instructiunile).


103. Printre acestea figureaza si reprezentarea in fata instantelor judecatoresti a solicitantilor, titularilor de drepturi sau a persoanelor interesate, dar numai in cazul in care consilierul are calitatea de consilier juridic sau de avocat [art. 3 lit. f) din Instructiuni].


104. Pe de alta parte insa nu se poate ignora ca un consilier in proprietate industriala isi poate desfasura activitatea nu numai individual, ci si intr-o forma asociativa, care poate fi chiar o persoana juridica, astfel cum prevede art 20 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, respectiv in cabinete individuale autorizate, cabinete individuale asociate pe baza de contract societati civile profesionale persoane juridice sau in societati avand ca unic obiect activitatile in domeniul proprietatii industriale.


105. In considerarea posibilitatii de exercitare in comun a profesiei, ca scop al asocierii, legiuitorul a extins notiunea de consilier in proprietate industriala si la forma de exercitare a profesiei, in privinta activitatii pe care o poate desfasura consilierul persoana fizica.


106. Astfel, potrivit art. 20 alin. (1) din ordonanta, activitatile in domeniul proprietatii industriale constituie chiar obiectul societatii civile profesionale, indiferent daca societatea este infiintata in baza Codului civil sau a legii speciale care ii confera personalitate juridica, astfel cum prevede art. 1.889 alin. (2) din Codul civil.


107. De asemenea, listele publicate lunar in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, pe baza datelor comunicate de catre Camera Nationala a Consilierilor in Proprietate Industriala din Romania, conform art 14 din aceeasi ordonanta, cuprind nu numai persoanele fizice cu drept de exercitare a profesiei, dar si formele de organizare a acestora, dupa cum se arata in art. 35 din Instructiuni.


108. Asadar, atunci cand se refera la consilierul in proprietate industriala, legiuitorul are in vedere nu numai persoana fizica ce intruneste conditiile legale pentru a profesa, dar si grupul de persoane fizice care intrunesc conditiile pentru a profesa si care isi desfasoara activitatea in comun, in vreuna dintre formele specifice de exercitare a profesiei prevazute de art. 20 din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, inclusiv in cadrul celor constituite ca persoane juridice (societati civile profesionale sau societati avand ca unic obiect activitatile in domeniul proprietatii industriale).


109. Aceasta semnificatie rezulta, de altfel, chiar din expunerea de motive a Ordonantei Guvernului nr. 66/2000, in care se arata ca scopul acestui act normativ a fost acela al ``armonizarii legislatiei nationale cu cea a celorlalte tari europene si in privinta activitatii consilierilor in proprietate industriala care sa permita persoanelor interesate sa beneficieze de servicii calificate in domeniul proprietatii industriale, servicii oferite de un grup de persoane cu o organizare corespunzatoare in raport cu importanta activitatii pe care o desfasoara``.


110. Pe de alta parte, trebuie remarcat ca legiuitorul a urmarit armonizarea legislatiei nationale cu a celorlalte tari europene, dar a considerat ca emiterea Ordonantei Guvernului nr. 66/2000 ``se impune in mod necesar pentru ca, pana la data aderarii Romaniei la Conventia brevetului european, corpul de consilieri sa poata fi constituit si sa functioneze la un inalt nivel de calificare, conform practicilor europene, in vederea agrearii acestora pe langa Oficiul European de Brevete``. In adoptarea reglementarii legiuitorul s-a inspirat, asadar, din sistemul de reprezentare creat prin Conventia brevetului european.


111. Potrivit regulii 152 (11) din Regulamentul de aplicare a Conventiei 3 , in aplicarea art. 134 din Conventie 4 , autorizarea de reprezentare in procedurile derulate in fata Oficiului European de Brevete poate fi data si unei asociatii de mandatari, autorizare care trebuie inteleasa ca vizand orice persoana care profeseaza in cadrul acelei asociatii.


112. Conform practicii Oficiului European de Brevete, atunci cand persoana reprezentata imputerniceste asociatia de profesionisti, nu inseamna ca insasi asociatia este indreptatita sa actioneze in fata Oficiului, deoarece acest drept il au individual doar membrii asociatiei, dar atare mecanism nu este nelegal, cata vreme toti membrii grupului sunt indreptatiti, in egala masura, sa actioneze din partea persoanei reprezentate.


113. Acest mecanism de reprezentare se regaseste si in reglementarea adoptata de Romania pentru procedurile nationale.


114. Astfel, in ceea ce priveste reprezentarea in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, in aplicarea art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, art. 42 alin. (2) din Instructiuni prevede ca prin procura de reprezentare data de catre mandant in acest scop ``va fi desemnat ca mandatar consilierul, cabinetul individual sau societatea in cadrul careia acesta isi desfasoara activitatea``.


115. In situatia in care au fost desemnate drept mandatari cabinetele sau societatile organizate conform art. 20 din ordonanta, alin. (3) al aceluiasi art. 42 prevede ca acestea ``vor imputernici un consilier salariat al acestora sa reprezinte interesele mandantului in fata OSIM sau fata de terti``.


116. Asadar, in conceptia legiuitorului, reprezentarea intereselor unei persoane juridice poate fi incredintata si uneia dintre formele profesionale in care un consilier in proprietate industriala isi desfasoara activitatea, iar salariatul imputernicit de catre mandatari reprezinta, in acest fel, chiar interesele mandantului.


117. Din modul de formulare a art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, precum si din interpretarea coroborata a acestui text cu art. 20 si art. 27, vazandu-se si ratiunea reglementarii ordonantei, rezulta ca legiuitorul a avut in vedere un mecanism similar si in cazul reprezentarii in judecata reglementate prin art. 28 alin. (2) din ordonanta, dat fiind ca a prevazut posibilitatea reprezentarii ``de catre consilierii in proprietate industriala", care isi pot desfasura activitatea in formele enumerate in art. 20 alin. (1).


118. Diferenta fata de reprezentarea partilor in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci este instituirea conditiei ca acel consilier care se prezinta in mod efectiv in fata instantei sa fie avocat sau consilier juridic, si nu orice salariat din cadrul formei de exercitare a profesiei.


119. Daca acel consilier pentru care persoana juridica titulara a unui drept de proprietate industriala sau care tinde la obtinerea protectiei unui asemenea drept ori care actioneaza in baza unui interes legitim opteaza in vederea reprezentarii in judecata profeseaza individual, este posibila, in mod evident, emiterea procurii de reprezentare in persoana acestuia.


120. In cazul in care, insa, consilierul in proprietate industriala care este, in acelasi timp, consilier juridic isi exercita profesia intr-un grup constituit in formele prevazute de lege, contractul de mandat se incheie chiar cu entitatea in cauza, care urmeaza a-l imputernici, in vederea infatisarii in fata instantei, pe consilierul juridic ce detine si calitatea de consilier in proprietate industriala.


121. In acest caz, persoana fizica asigura, prin vointa legiuitorului, reprezentarea intereselor mandantului insusi, exercitand drepturile procedurale ale acestuia in fata instantei de judecata .


122. Este de precizat ca acest mecanism este singurul posibil, avandu-se in vedere si statutul unui consilier juridic, reglementat prin Legea nr. 514/2003.


123. Legea nr. 514/2003 prevede ca exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu orice alta profesie autorizata sau salarizata in tara sau in strainatate [art. 10 lit. c)], iar un consilier juridic poate fi doar numit in functie sau angajat in munca, cu statut de salariat asigurand apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei in slujba careia se afla, inclusiv ale unei persoane juridice de drept privat (art. 1-4 din lege).


124. Pe de alta parte, prin derogare de la art. 10 lit. c) din Legea nr. 514/2003 (legea-cadru de reglementare a profesiei), un consilier juridic poate fi, in acelasi timp, consilier in proprietate industriala, atat timp cat acesta din urma isi poate desfasura activitatea si ca salariat in cadrul unei societati profesionale ce are ca obiect activitatile in domeniul proprietatii industriale, conform art. 20 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000. Prin ipoteza, aceasta este situatia din dosarul aflat pe rolul instantei de trimitere, dubla calitate a persoanei care s-a infatisat in fata instantei ca reprezentant al intimatei fiind mentionata ca atare in sesizarea pentru dezlegarea chestiunii de drept .


125. Situatia de exceptie mentionata este de stricta interpretare si aplicare, astfel incat o persoana juridica titular al unui drept de proprietate industriala sau o alta persoana juridica de natura celor vizate de art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 nu ar putea fi reprezentata in judecata, pe acest temei de drept, de propriul consilier juridic, angajat cu contract de munca, in conditiile in care acesta nu ar putea fi concomitent consilier in proprietate industriala, salariat al unei societati profesionale indicate in art. 20 alin. (1) din ordonanta .


126. Desigur, partea persoana juridica poate alege sa fie reprezentata in judecata de propriul consilier juridic, dar atare situatie releva, in fapt, aplicarea normei de drept comun reprezentate de art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, si nu a normei din art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000.


127. Daca s-ar limita interpretarea art. 28 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 66/2000 la reprezentarea prin consilierul juridic al partii, s-ar ajunge la concluzia ca norma nu poate fi aplicata in situatia consilierului juridic, concluzie inacceptabila prin prisma regul


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    Drepturi de autor    Consilier proprietate industriala    OG 66/2000



Comentează: Decizia ICCJ nr. 2/2017. Consilierul in proprietate industriala poate reprezenta in instanta persoana juridica
Alte Speţe

Utilizarea unor fotografii in cadrul unei emisiuni tv. Nume patronimic inregistrat ca marca. Neindeplinirea cerintei legale a utilizarii semnului pentru servicii cu titlu de marca
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 104 din 22 ianuarie 2016

Solicitare despagubiri morale pentru incalcarea drepturilor de autor. Contract de cesiune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.805 din 5 aprilie 2016

Drept de autor. Efectele juridice ale inregistrarii operei la ORDA
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Coregraf. Drepturi banesti acordate in baza Legii 8/1996
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Pronuntata in sedinta publica din 27.01.2010

Actiune in constatarea dreptului de autor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Pronuntata in sedinta publica din 05.03.2009

Obligarea la plata sumei reprezentand cheltuieli de judecata
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Decizie nr. 1978 din data 16.09.2011

Drept de autor. Lucrare cu caracter didactic. Inexistenta plagiatului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 8 din 11 ianuarie 2011

Litigiu de munca. Aplicarea sanctiunii disciplinare. Termene
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Targu-Mures - Decizie nr. 920/R din 28/05/2008

Drept de autor. Actiune in raspundere civila contractuala. Inaplicabilitatea clauzei compromisorii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 4152 din 27 martie 2009



Articole Juridice

Un furnizor de acces la internet poate fi obligat sa blocheze accesul clientilor sai la un site web care aduce atingere dreptului de autor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Se poate prezuma juris tantum ca suporturile de inregistrare vandute unor persoane private vor fi utilizate in scopuri personale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Punerea in libera circulatie si distrugerea "marfurilor contrafacute"
Sursa: EuroAvocatura.ro

Organismele de radiodifuziune televizata pot interzice retransmiterea prin internet a emisiunilor lor de catre o alta societate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Un autor de programe pentru calculator nu se poate opune revanzarii licentelor sale „de ocazie” care permite utilizarea programelor sale descarcate de pe internet
Sursa: EuroAvocatura.ro

Libera circulatie a marfurilor poate fi restransa pentru motive de protectie a dreptului de autor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Functionalitatea unui program pentru calculator si limbajul de programare nu pot fi protejate prin dreptul de autor
Sursa: EuroAvocatura.ro