Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Neintrunirea cumulativa a elementelor raspunderii patrimoniale a salariatului. Pagube incadrate in riscul normal al serviciului

Neintrunirea cumulativa a elementelor raspunderii patrimoniale a salariatului. Pagube incadrate in riscul normal al serviciului

  Publicat: 07 Apr 2017       268 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin sentinta civila nr. nr. 9204 din data de 05.10.2015, pronuntata in dosarul nr. XXXXXXXXXXX , Tribunalul Bucuresti–Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta R_AUTONOMA DE T_ BUCURESTI - R.A., in contradictoriu cu paratul R_ T_, ca neintemeiata.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Subunitate specializata in exploatarea si intretinerea parcului auto din dotare.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cheltuielile unitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Efectuarea de incasari si pe aceasta baza lichidarea obligatiilor de plata prin intermediul conturilor deschise la banci, fara bani in numerar,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Procedeu economic ce utilizeaza indicatori, preturi, coeficienti
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Parte dintr-un proces
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Parte dintr-un proces
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

In motivarea solutiei, prima instanta a retinut, in esenta, urmatoarea situatie de fapt si de drept:


Paratul este angajat al unitatii reclamante, incepand cu data de 01.06.2000 in functia de conducator auto, in temeiul contractului individual de munca nr. xxxxx/01.06.2000 si a actului aditional nr. 08/23.03.2006, in functia de conducator auto, cu atributii ale postului prevazute in Instructiunile nr.0903.


Reclamanta a solicitat obligarea paratului la plata sumei de 149,16 lei cu titlu de prejudiciu pentru avarierea autobuzului 4675 din vina si in legatura cu munca acestuia, motivat de faptul ca, neasigurandu-se la efectuarea manevrei de depasire a unui alt autobuz care stationa, a atins cu partea dreapta spate o teava care era infipta in pamant.


S-a retinut ca defectiunile au fost reparate, valoarea reparatiilor fiind in suma de 149,16 lei, conform devizului postcalcul nr. xxxxxx/30.05.2013.


Potrivit art. 254 alin.1 din Codul muncii, salariatii raspund patrimonial pentru in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.


Din textul mentionat rezulta ca, pentru a exista raspundere patrimoniala, este necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii de fond: calitatea de salariat la angajatorul pagubit a celui care a produs paguba, fapta ilicita si personala a salariatului, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia salariatului.


Ca urmare, salariatii raspund integral fata de angajator pentru pagubele pe care le-au cauzat in patrimoniul societatii, in conditiile in care nu au dovedit nici o imprejurare exoneratoare de raspundere .


Savarsirea unei fapte ilicite si personale de catre salariat in legatura cu munca sa este de esenta raspunderii patrimoniale. Inexistenta faptei ilicite personale si prejudiciabile a salariatului cat si lipsa legaturii de cauzalitate dintre fapta salariatului si producerea prejudiciului conduce la exonerarea de raspundere patrimoniala a salariatului in cauza.


Dovada existentei unei fapte ilicite savarsite in legatura cu munca de catre salariat, respectiv dovedirea in instanta a crearii prejudiciului prin indeplinirea necorespunzatoare sau neindeplinirea atributiilor de serviciu, cade in sarcina angajatorului.


In speta reclamanta nu a probat existenta culpei salariatului si nici nu a definit faptul pagubitor, raspunderea juridica fiind de domeniul concretului care trebuie stabilit si precis evaluat, iar nu prin sustineri generice potrivit carora paratul nu a respectat atributiile de serviciu rezumate prin Instructiunea nr.0903 referitoare la ``integritatea`` autobuzului si ca era gestionar de fapt .


In cererea de chemare in judecata se face referire la avarierea autobuzului, fara a fi descrise imprejurarile si fara a se produce probe in ceea ce priveste conduita defectuoasa a paratului. Instanta a retinut din raportul xxxxxx/15.05.2013 ca avariile au constat in panou dreapta spate zgariat, prag dreapta spate zgariat, coltar dreapta spate zgariat.


Instanta nu a putut retine paratului vreo culpa din aceea ca s-a deplasat pe carosabilul destinat circulatiei publice si fara a iesi in afara acestuia a acrosat o teava infipta in pamant, si pe care, in conditiile in care paratul se afla in depasirea unui autobuz stationat, nu ar fi putut sa o evite.


Singura modalitate in care soferul se poate face raspunzator in ce priveste responsabilitatea sa fata de integritatea autobuzului, in modul in care sintagma este folosita in Instructiunea 0903 - parte integranta din contractul sau individual de munca, este doar de a constata o avarie si de a o recunoaste, altfel raspunderea sa pentru integritatea autobuzului este limitata.


Prejudiciul ce se solicita a fi recuperat face parte din categoria pagubelor care se incadreaza in riscul normal al serviciului si pentru care salariatul nu poate fi facut raspunzator.


Prin imputarea unei fapte prejudiciabile fara vreo legatura cu vinovatia salariatului nu sunt indeplinite conditiile raspunderii patrimoniale conform art.254 Codul muncii.


Pentru considerentele ce preced, instanta a respins cererea ca neintemeiata.


Impotriva acestei hotarari a declarat apel motivat, in termenul legal, apelanta R___ AUTONOMA DE T___ BUCURESTI - R.A., inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale la data de 16.02.2016.


In motivarea apelului, aceasta a aratat, in esenta, urmatoarele:


In mod eronat instanta de fond a retinut imprejurarea ca reclamanta nu face dovada indeplinirii conditiile raspunderii patrimoniale in sarcina paratului.


Astfel, calitatea de salariat a intimatului-parat a fost dovedita, R_ T_ fiind angajat in meseria de conducator autobuz in cadrul Regiei la Autobaza Militari; fapta ilicita si personala a acestuia, savarsita in legatura cu munca sa consta in avarierea autobuzului marca Mercedes cu nr. de circulatie XXXXXXXX (nr. inv. 4675) ca urmare a neasigurarii la efectuarea manevrei de depasire a unui alt autobuz care stationa si atingerii cu partea dreapta spate a unei tevi care era infipta in pamant; prejudiciul produs angajatorului este evaluat la 149,16 lei reprezentand contravaloarea reparatiilor efectuate autobuzului cu nr. de circulatie XXXXXXXX (nr. inv. 4675), conform devizului postcalcul nr. xxxxxx/30.05.2013; legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu rezulta din aceea ca salariatul Regiei a avariat autobuzul marca Mercedes cu nr. de circulatie XXXXXXXX (nr. inv. 4675) producand o paguba totala in cuantum de 149,16 lei; vinovatia intimatului-parat este dovedita cu devizul postcalcul nr. xxxxxx/30.05.2013.


Critica retinerea instantei de fond in sensul ca in speta, reclamanta a inteles sa se foloseasca de devizul postcalcul nr. xxxxxx/30.05.2013, fara a depune dovezi privind valoarea de achizitie a materialului folosit (factura fiscala, chitanta) si fara a se indica temeiul in baza caruia s-a calculat, in mod obiectiv, costul manoperei, executate de personalul tehnic al reclamantei, invederandu-se ca devizul reprezinta un act oficial care se emite pentru evidentierea amanuntita a cheltuielilor necesare, legate de un prejudiciu, raportat la avariile cauzate unui autovehicul.


Totodata, apreciaza ca potrivit art. 22 alin. 2 Cod procedura civila instanta de fond avea indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si aplicarea corecta a legii, in virtutea rolului activ instanta de fond ar fi putut pune in discutia partilor orice imprejurari de fapt sau de drept, sa solicite reclamantului dovezi suplimentare, inclusiv sa admita interogatoriul paratului, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Astfel, ca urmare a dispozitiilor instantei prin care a pus in vedere reclamantului sa depuna actul intern pe baza caruia au fost stabilite cheltuielile de transport aprovizionare din devizul nr. xxxxxx/30.05.2013, angajatorul a depus dovada aprobarii de catre Consiliul de Administratie al R.A.T.B. in sedinta din data de 09.12.2010 a orei de manopera in valoare de 130 lei/ora. Mai mult decat atat, s-a aratat ca, pentru recuperarea financiara a prejudiciilor produse vehiculelor din parcul apartinand Regiei se aplica devizul aprobat de Conducerea Regiei incepand cu data de 01.01.2011 ("Deviz-cadru pentru reparatia vehiculelor din dotarea regiei avariate in urma unor evenimente de circulatie din trafic sau din incinta unitatilor R.A.T.B." modificat incepand cu data de 01.03.2013.


Devizul-cadru se aplica in cazul tamponarilor cu vehicule terte sau intre vehiculele R.A.T.B., in cazul tamponarilor cu stalpi, refugii, indicatoare rutiere apartinand R.A.T.B., in cazul blocajelor si deraierilor, precum si in cazul avariilor la reteaua de contact, pentru reparatiile executate asupra vehiculelor, atunci cand evenimentele se produc din vina tertilor (persoane fizice / juridice cu / sau fara asigurare) sau a conducatorilor de tramvaie, autobuze si troleibuze, angajati ai Regiei, precum si in cazul vandalizarilor si altor evenimente inregistrate in trafic sau in incinta unitatilor R.A.T.B.


In conformitate cu prevederile art. 7 din Legea Contabilitatii nr. 82/1991, la data intrarii in patrimoniu, bunurile procurate se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de achizitie (cost achizitie).


Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, cheltuielile de transport - aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrare in gestiune a bunului respectiv.


Mentioneaza totodata faptul ca nivelul preturilor de achizitie pentru materiale sunt cele practicate de furnizori si sunt similare cu cele practicate de alte societati.


C___ de transport aprovizionare pentru materiile si materiale aprovizionate prin Serviciul Aprovizionare Depozite (cheltuieli tacute de R.A.T.B., inregistrate direct in conturi) este de 1%. C___ de 1% pentru anul 2013 - cheltuieli de transport - aprovizionare se aplica la costul de achizitie pentru vanzarile ocazionale de materiale prin Serviciul Aprovizionare Depozite, la calculul devizelor de imputare si de lucrari (se cumuleaza la cota de transport - aprovizionare a unitatii).


Conform Ordinului nr. 1826/2003, agentii economici au obligativitatea recuperarii cheltuielilor efectuate pentru orice prestatie realizata, sa inregistreze si sa repartizeze toate cheltuielile si, in final, sa efectueze calculul costului complet . In baza actului normativ susmentionat, costurile aferente unei unitati cuprind cheltuielile direct identificabile pe fiecare serviciu sau lucrare executata inca din momentul efectuarii lor si cheltuielile indirecte care nu contribuie in mod direct la realizarea serviciului sau lucrarii, dar sunt cheltuieli ale unitatii unde se executa serviciul sau reparatia. Acestea asigura intretinerea si administrarea unitatii, fiind necesar sa fie recuperate din prestatia executata. In cazul in care nu sunt calculate cheltuielile directe si indirecte nu vor fi recuperate in totalitate cheltuielile unitatii (costul complet) din valoarea obtinuta in urma efectuarii serviciului sau lucrarii.


Devizele se intocmesc in baza unui deviz-cadru si cuprind costurile materialelor, transportul materialelor, valoarea manoperei, avand in vedere grila de salarizare si salariul orar aferent acestei grile, pentru cei ce efectueaza lucrarea, valoarea si cotele procentuale ce se aplica la fiecare dintre aceste repere.


Devizul se opereaza in programul de contabilitate SAP - sistem agreat si implementat in R.A.T.B. de aproximativ 10 ani.


C___ de regie a unitatii prestatoare a reparatiei reprezinta recuperarea cheltuielilor care nu participa in mod direct la realizarea prestatiei, dar sunt aferente functionarii si administrarii unitatii raportata tot la valoarea manoperei. - Cotele de regie de sectie si cheltuielile generale sunt intocmite in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1826/2003 al Ministerului Finantelor Publice si cuprind: 1. Materiale = 15,06 lei; Cheltuieli transport aprovizionare (1 x 1%) = 0,15 lei; Total materiale (1+2) = 15,21 lei; Cheltuieli de personal (130 lei/ora x 1 ore manopera) = 130 lei; Total cheltuieli de sectie (3+4) =145,21 lei; Cheltuieli generale (R3 x 26%) = 3,95 lei; Pret de decontare (5+6)= 149,16 lei.


Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate, functie, centru etc.) inca din momentul efectuarii lor si ca atare se includ direct in costul obiectelor respective.


Cheltuielile directe cuprind costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate, energia consumata in scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.), alte cheltuieli directe.


Atunci cand costurile de productie, de prelucrare nu se pot identifica distinct pentru fiecare produs in parte, acestea se aloca pe baza unor procedee rationale aplicate cu consecventa (procedeul diviziunii simple, procedeul cantitativ, procedeul indicilor de echivalenta, procedeul indicilor de echivalenta, procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal, procedeul deducerii valorii produselor secundare etc.).


Calculatia costurilor poate fi efectuata dupa una dintre metodele: metoda costului standard, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda globala, metoda direct costing sau alte metode adoptate de persoana juridica in functie de modul de organizare a productiei, specificul activitatii, particularitatile procesului tehnologic si de necesitatile proprii.


Fata de motivele invocate mai sus, apreciaza ca devizul prezentat de R.A.T.B. este intocmit cu respectarea prevederilor legale in domeniu si pe cale de consecinta face dovada certa a prejudiciului.


Critica sentinta apelata si in ceea ce priveste retinerea eronata a instantei de fond a faptului ca in speta sunt aplicabile dispozitiile art. 254 alin. 2 din Codul muncii care prevad ca salariatii nu raspund pentru pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului astfel ca si prejudiciul invocat de reclamanta se poate incadra in riscul normal al serviciului.


Astfel, producerea riscului trebuie sa se prezinte ca un fenomen "normal", in raport de imprejurarile concrete. In acest context nu poate fi validat rationamentul in sensul ca incalcarea normelor de circulatie rutiera, impuse in virtutea calitatii de conducator auto intra in riscul normal al serviciului.


Conform fisei postului conducatorului de autobuz (art. 46 din Instructiunea 0903) se retine in sarcina intimatului-parat ca, in calitate de conducator auto, are obligatia respectarii normelor privind circulatia drumurile publice.


In aceasta situatie, nu se poate retine ca prejudiciul cauzat angajatorului este inerent procesului, iar activitatea salariatului de incalcare a normelor de circulatie se incadreaza in riscul normal serviciului.


Fata de cele aratate, solicita admiterea apelului formulat de R.A.T.B. si modificarea sentintei, in sensul obligarii intimatului-parat la plata sumei 149,16 lei cu titlu de despagubiri .


Intimatul nu a depus intampinare.


In apel, nu au fost administrate probe, fiind depusa la dosar practica judiciara.


Examinand sentinta atacata, in limita motivelor de apel formulate, conform dispozitiilor art. 476-479 din Codul de procedura civila, Curtea retine urmatoarele:


Prin cererea cu care a investit instanta, intemeiata pe dispozitiile art. 254 alin. 1 din Codul muncii, apelanta-reclamanta a solicitat obligarea intimatului-parat la plata sumei de 149,16 lei, cu titlu de despagubiri pentru costurile reparatiei autobuzului avariat in timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu, la data de 10.05.2013.


Criticile apelantei vizeaza retinerile instantei de fond privind neintrunirea cumulativa a elementelor raspunderii patrimoniale, respectiv neprobarea intinderii prejudiciului si incidenta prevederilor art. 254 alin. 2 din Codul muncii relative la riscul normal al serviciului.


Temeiul raspunderii invocat de angajator este reprezentat de indeplinirea defectuoasa de catre salariat a sarcinilor de serviciu, constand in nesocotirea de catre acesta, gestionar de fapt, a dispozitiilor din Instructiunea 0903 - fisa postului, potrivit carora soferii raspund de integritatea autobuzului incredintat.


Potrivit dispozitiilor art. 254 alin. 1 din Codul muncii, republicat, salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.


Pentru antrenarea raspunderii patrimoniale a salariatului, asa cum in mod just a retinut si prima instanta, este necesara intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii: calitatea de salariat al angajatorului pagubit pe care o are autorul prejudiciului; existenta unui prejudiciu real (care consta intr-o valoare efectiv pierduta), cert, actual, direct si material, care sa nu fi fost reparat; fapta ilicita si personala a salariatului savarsita in legatura cu munca sa; legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu si vinovatia salariatului. Lipsa oricaruia dintre aceste elemente impiedica antrenarea raspunderii patrimoniale.


Pentru a atrage raspunderea patrimoniala a salariatului, prejudiciul trebuie sa fie consecinta directa a faptei personale si ilicite a salariatului savarsita in indeplinirea obligatiilor de serviciu . Or, situatia de fapt, astfel cum rezulta din probele administrate, nu permite identificarea unei fapte ilicite concrete savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat obligatiile de serviciu indicate de angajator, nefiind indestulatoare mentionarea generica a indatoririi salariatului de a asigura integritatea autobuzului incredintat.


Asa cum in mod corect a retinut prima instanta, angajatorul, caruia ii revenea sarcina probei, nu a facut dovada incalcarii cu vinovatie de catre salariat o unor obligatii de serviciu, incalcare care sa fi cauzat prejudiciul produs angajatorului, iar toate inscrisurile privind producerea prejudiciului prin avarierea autobuzului provin de la reclamanta insasi.


Conform fisei postului conducatorului de autobuz (art. 46 din Instructiunea 0903), este adevarat ca intimatul-parat, in calitate de conducator auto, are obligatia respectarii normelor privind circulatia drumurile publice. Insa, in cauza, nu s-a facut dovada incalcarii normelor privind circulatia pe drumurile publice si nu exista un proces-verbal privind constatarea vreunui eveniment rutier soldat cu avarierea autobuzului deservit de intimat in calitate de conducator auto, din culpa sa.


Sub un alt aspect, dovada caracterului cert al prejudiciului este in sarcina angajatorului, ce trebuie sa probeze prin elemente de determinare concrete intinderea pagubei care este consecinta directa a faptei personale si ilicite a salariatului savarsita in indeplinirea obligatiilor de serviciu .


Devizul invocat de angajator (fila 10 din dosarul de fond) nu se refera strict la avariile declarate de intimat (zgariat panou dreapta spate, pragul dreapta spate si coltarul dreapta spate al autobuzului cu numarul de inventar 4675 - XXXXX), ci indica in mod generic materiale directe, cheltuieli de transport-aprovizionare, respectiv salarii indirecte. Or, acestea nu pot fi apreciate drept cheltuieli pentru avariile declarate de intimat, iar nu pentru intretinerea normala a parcului auto.


Totodata, in mod just prima instanta a retinut ca prejudiciul cauzat angajatorului este inerent activitatii desfasurate de salariat, astfel ca se incadreaza in riscul normal al serviciului. Prin natura sa, activitatea intimatului presupune anumite riscuri ce decurg din exploatarea autobuzului. Prin fisa postului, conducatorii auto isi asuma o obligatie de diligenta (de a ajunge la destinatie in siguranta, fara a fi implicati in evenimente rutiere), si nu de rezultat, astfel ca atingerea in momentul virajului a unei tevi infipte in pamant in proximitatea carosabilului, fara intentie, nu este de natura a atrage raspunderea salariatului.


Pentru evitarea eventualelor prejudicii si acoperirea acestui gen de risc, angajatorul are posibilitatea asigurarea mijloacelor auto de transport calatori.


Pentru considerentele expuse, vazand si dispozitiile art. 480 din Codul de procedura civila, Curtea va respinge apelul, ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge, ca nefondat, apelul promovat de apelanta R_ Autonoma de T_ Bucuresti JXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxx, cu sediul in Bucuresti, sector 1, impotriva sentintei civile nr.9204 din data de 05.10.2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale in dosarul nr. XXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatul R__ T__, CNP xxxxxxxxx, domiciliat in Bucuresti, sector 6.


Definitiva.



Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 2851 din 31.05.2016


Citeşte mai multe despre:    contract individual de munca    raspundere civila contractuala    pagube materiale produse angajatorului    imputarea faptei    prejudiciu incadrat in riscul normal de serviciu



Comentează: Neintrunirea cumulativa a elementelor raspunderii patrimoniale a salariatului. Pagube incadrate in riscul normal al serviciului
Alte Speţe

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare si a concediului de odihna neefectuat de catre salariat
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr 1224/2016 din 30.05.2016

Indeplinirea atributiilor de serviciu in mod corespunzator. Inexistenta prejudiciului in patrimoniul salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 96/2016 din 20.01.2016

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale neacordate, actualizate cu indicele de inflatie si dobanda legala aferenta
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Complet specializat in solutionarea litigiilor de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 797 din 19.05.2016

Despagubirea salariatului pentru pierderea capacitatii de munca, din culpa angajatorului
Pronuntaţă de: Tribunalul B, Sectia I Civila, Sentinta nr. 69/2016 din 04.02.2016

Prescriptia dreptului angajatorului de a pretinde unui salariat acoperirea prejudiciului
Pronuntaţă de: Tribunalul D, Sectia Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizie nr. 2123/2016 din 24.06.2016

Neincheierea contractului individual de munca. Plata daunelor morale catre salariat
Pronuntaţă de: Judecatoria Targu-Jiu, Sectia Civila, Sentinta nr. 5074 din 16.06.2016

Inlocuirea de catre instanta a sanctiunii aplicate angajatorului. Sanctiune nepecuniara
Pronuntaţă de: Judecatoria Iasi, Sectia Civila, Sentinta nr. 7138 din 10.06.2016

Salariul minim brut pe tara nu constituie valoare de referinta la algoritmul de calcul al salariului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale



Articole Juridice

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Contractul individual de munca pe durata determinata. Continuarea raporturilor de munca dupa expirarea duratei contractului
Sursa: Avocat Mirela Nedelea

[Av. muncii] Stabilirea salariului de baza cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Contractul individual de munca pe durata determinata
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Ocuparea posturilor vacante in cadrul institutiilor publice
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Modificarea contractului individual de munca. Reducerea programului de lucru
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Prestarea muncii pe durata termenului de preaviz
Sursa: MCP Cabinet avocati