Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » PIDO/CEDO » Cauza CEDO: Hulpe si altii impotriva Romaniei

Cauza CEDO: Hulpe si altii impotriva Romaniei

  Publicat: 06 Oct 2018       396 citiri        Secţiunea: PIDO/CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al Romniei este publicaţia oficială a statului romn, n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
HOTARARE din 27 februarie 2018 in Cauza Hulpe si altii impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial numarul 836 din data de 1 octombrie 2018

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,

PROCEDURA


1. La originea cauzei se afla cinci cereri indreptate impotriva Romaniei, prin care patru resortisanti romani si o societate comerciala romana au sesizat Curtea la datele indicate in tabelul anexat, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ("Conventia"). Guvernul roman ("Guvernul") a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
2. La 17 ianuarie 2017, capatul de cerere referitor la accesul la justitie a fost comunicat Guvernului, iar restul capetelor de cerere nr. 24.838/10 (Hulpe impotriva Romaniei), 66.252/11 (Dolha impotriva Romaniei) si 57.813/13 (Stroe impotriva Romaniei) au fost declarate inadmisibile in temeiul art. 54 A 3 din Regulamentul Curtii.
3. Guvernul german a fost instiintat despre Cererea nr. 24.838/10 (Hulpe impotriva Romaniei), data fiind nationalitatea germana a reclamantului, dar nu si-a exercitat dreptul de interventie in temeiul art. 36 A 1 din Conventie si al art. 44 din Regulamentul Curtii.
4. Atunci cand doamna Valeria Dolha, reclamanta in Cererea nr. 66.252/11 (Dolha impotriva Romaniei), a decedat la 14 februarie 2016, mostenitorul sau unic, domnul Alin-Eugen Iancu (stranepot de frate), si-a exprimat dorinta de a continua procedura in numele acesteia. Din motive practice, doamna Dolha va fi denumita in continuare "reclamanta", desi domnul Iancu trebuie considerat in prezent ca atare [a se vedea Dalban impotriva Romaniei (MC), nr. 28.114/95, pct. 1, CEDO 1999-VI].



IN FAPT
I. Circumstantele cauzei
5. Lista reclamantilor, precum si detaliile relevante privind cererile sunt prezentate in tabelul anexat.
6. Reclamantii au pierdut in instanta procesele civile desfasurate in absenta lor. Acestia au fost instiintati cu privire la procedura doar prin afisarea citatiilor pe o usa sau pe poarta unui imobil (denumita in continuare "citarea prin afisare"). Toti au sustinut, in cadrul cailor de atac formulate ulterior, ca nu au luat cunostinta de termenul de judecata deoarece nu au primit citatiile din partea instantelor, atat in cazul recursurilor (cand citatiile le-au fost comunicate de instanta de fond sau de apel), cat si in cazul contestatiilor in anulare (cand citatiile au fost comunicate la instanta de ultim grad de jurisdictie). Plangerile in acest sens le-au fost respinse de instante cu motivarea ca citarea prin afisare era prevazuta de lege. In consecinta, caile de atac au fost respinse fara o examinare pe fond .
II. Dreptul intern relevant
7. Dreptul intern relevant, in vigoare la momentul comunicarii actelor de procedura prin afisare, este rezumat in hotararea Curtii in Cauza S.C. Raisa M. Shipping S.R.L. impotriva Romaniei (nr. 37.576/05, pct. 18, 8 ianuarie 2013).



IN DREPT
I. Cu privire la conexarea cererilor
8. In conformitate cu art. 42 A 1 din Regulamentul Curtii, Curtea decide conexarea cererilor, dat fiind faptul ca acestea privesc evenimente similare si ridica probleme identice in temeiul Conventiei.



II. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 A 1 din Conventie
9. Reclamantii s-au plans ca dreptul de acces la o instanta le-a fost incalcat deoarece nu au primit citatiile si, prin urmare, nu au putut sa participe la procedurile judiciare.
Acestia s-au intemeiat pe art. 6 A 1 din Conventie, redactat dupa cum urmeaza:
"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil [...] de catre [o] instanta [...], care va hotari [...] asupra [...] drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil [...]."
A. Cu privire la admisibilitate
1. Exceptia de neepuizare a cailor de atac interne (cererile nr. 24.838/10 - Hulpe impotriva Romaniei - si 66.252/11 - Dolha impotriva Romaniei)
10. Guvernul a sustinut ca reclamantii, in cererile nr. 24.838/10 si 66.252/11, nu au epuizat caile de atac interne, deoarece nu au facut uz de posibilitatea de a formula o plangere penala pentru inscriere in fals impotriva agentului procedural desemnat cu comunicarea actelor de procedura .
11. Curtea a examinat deja o exceptie similara si a respins-o, pe motiv ca reclamantului care a utilizat o cale de atac aparent efectiva si suficienta nu i se poate reprosa ca nu a recurs si la alte cai de atac pe care le avea la dispozitie, dar care, probabil, ca nu aveau sanse mai mari de reusita (a se vedea S.C. Raisa M. Shipping S.R.L., citata anterior, pct. 24-25). In prezentele cauze, reclamantii din cererile nr. 24.838/10 si 66.252/11 au formulat fara succes contestatii la hotararile definitive si recursuri pe probleme de drept .
12. Pentru aceste motive, Curtea respinge aceasta exceptie in privinta ambelor cereri.
2. Alte motive de inadmisibilitate
13. Curtea subliniaza ca aceste capete de cerere privind accesul la o instanta nu sunt in mod vadit nefondate in sensul art. 35 A 3 lit. a) din Conventie . De asemenea constata ca acestea nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie sa fie declarate admisibile.
B. Cu privire la fond
1. Argumentele Guvernului
14. Guvernul a sustinut ca dreptul de acces la o instanta nu este absolut si poate fi supus unor limitari. Acesta a argumentat ca, astfel, comunicarea actelor de procedura prin afisare era prevazuta de legislatia nationala ca o alternativa pentru comunicarea directa si era un mijloc de a preveni exercitarea abuziva a drepturilor procedurale de catre parti. De asemenea, instantele au examinat metodic legalitatea procedurilor de comunicare . Guvernul a subliniat ca legislatia interna permitea ca procedurile sa se desfasoare in absenta unei parti, cu conditia efectuarii in mod corect a comunicarii actelor de procedura .
15. Guvernul a sustinut, in plus, cu privire la cauzele nr. 24.838/10 (Hulpe impotriva Romaniei) si 66.252/11 (Dolha impotriva Romaniei) ca, desi toate citatiile au fost comunicate doar prin afisare, reclamantii nu au informat instantele despre acest fapt in timpul procedurilor si, in schimb, s-au limitat sa se planga de comunicarea deciziilor instantei in acest mod. Bazandu-se pe hotararile Halmaghi impotriva Romaniei [(dec.), nr. 29.281/03, 13 septembrie 2016] si Naftule impotriva Romaniei [(dec.), nr. 15.641/04, 13 septembrie 2016], Guvernul a considerat ca instantele nationale nu avusesera motive pentru a banui ca reclamantii nu se aflau in posesia documentelor juridice care le fusesera comunicate.
16. Cu privire la cauzele nr. 32.758/13 (Stoian impotriva Romaniei) si 57.813/13 (Stroe impotriva Romaniei), Guvernul a sustinut ca reclamantii ar fi trebuit sa fie mai diligenti in proceduri si ar fi trebuit sa fi facut demersuri mai devreme pentru a obtine copii ale deciziilor instantei.
17. In Cauza nr. 49.385/13 (S.C. Vastrans impotriva Romaniei), Guvernul sustinea ca partii reclamante i se acordase timp pentru a trimite observatii scrise inainte ca instanta sa ia o decizie .
2. Motivarea Curtii
18. Curtea reitereaza ca nu are competenta de a evalua faptele care au determinat o instanta nationala sa adopte o decizie anume; in caz contrar, ar actiona ca un al patrulea grad de jurisdictie si nu ar tine seama de limitele impuse actiunii sale [a se vedea Avotips impotriva Letoniei (MC), nr. 17.502/07, pct. 99, 23 mai 2016]. In continuare, reitereaza faptul ca dreptul de acces la o instanta, principiul contradictorialitatii, precum si principiul egalitatii armelor, consacrate la art. 6 A 1 din Conventie, se aplica, de asemenea, in domeniul specific al comunicarii actelor de procedura partilor (a se vedea S.C. Raisa M. Shipping S.R.L., citata anterior, pct. 29, si, ca exemplu recent, Avotip, citata anterior, pct. 119).
19. In Cauza S.C. Raisa M. Shipping S.R.L. (citata supra), Curtea a constatat incalcarea art. 6 A 1 din Conventie, deoarece societatea reclamanta fusese citata in instanta in procedura privind fondul cauzei sale doar prin afisare. Curtea a considerat ca, desi legislatia nationala in vigoare la momentul respectiv [art. 92 alin. (4) din Codul de procedura civila] prevedea comunicarea citatiei prin afisare, modul in care instantele romanesti aplicau legislatia era prea formalist. In special, instantele nu au dat dovada de diligenta in ceea ce priveste asigurarea informarii reclamantilor cu privire la termenele de judecata si, prin urmare, nu si-au respectat obligatia de a le asigura participarea efectiva la proces (ibid., pct. 32-35).
20. In prezentele cereri, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care sa o convinga sa se indeparteze de jurisprudenta sa. Reclamantii au fost citati numai prin afisare la domiciliul sau sediul lor si au sustinut ca nu au primit citatiile. Prin urmare, acestia nu au luat cunostinta de termenele sedintelor de judecata si nu s-au putut prezenta in instanta. In ciuda absentei de la proces a reclamantilor, instantele nationale nu au incercat in niciun fel sa se asigure ca acestia fusesera informati cu privire la termenele sedintelor de judecata si ca puteau sa participe la procesele care priveau drepturile lor civile, in special prin amanarea sedintelor si repetarea procedurii de comunicare .
21. Mai exact, situatia din cauzele nr. 24.838/10 (Hulpe impotriva Romaniei) si 66.252/11 (Dolha impotriva Romaniei) nu este comparabila cu cea din Cauza Halmaghi, in care, chiar daca citatiile au fost trimise la o adresa gresita, reclamanta avea cunostinta de evolutia cauzei sale si nu a ridicat problema adresei incorecte la curtea de apel (a se vedea Hotararea Halmaghi, citata anterior, pct. 18), sau cu situatia din Cauza Naftule, in care citatiile au fost initial trimise la o adresa incorecta, dar reclamantii au aflat pana la urma despre evolutia cauzei lor cand au primit o scrisoare din partea instantei (a se vedea Hotararea Naftule, citata supra, pct. 20).
In cauzele supuse prezentei examinari, instiintarile au fost trimise la adresele corecte. Reclamantii nu aveau nimic de corectat in proceduri si nu au suportat nicio consecinta negativa pana cand au depasit termenele pentru a contesta deciziile instantei care fusesera comunicate doar prin afisare.
22. Mai mult, in ceea ce priveste Cauza nr. 49.385/13 (S.C. Vastrans impotriva Romaniei), Curtea a retinut ca, intrucat societatea reclamanta a fost impiedicata sa ia parte la sedinta, nu a avut cunostinta despre pledoaria pe care a putut-o prezenta cealalta parte in instanta. Aceasta neregula nu putea fi corectata prin simplul fapt de a incuviinta ca reclamantul sa isi trimita observatiile scrise.
23. Pentru aceste motive, Curtea a constatat o incalcare a dreptului de acces la o instanta al reclamantilor, drept garantat la art. 6 A 1 din Conventie .



III. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie
24. Un capat de cerere suplimentar a fost invocat in cererea nr. 32.758/13 (Stoian impotriva Romaniei), referitor la pretinsa incalcare a drepturilor garantate la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie .
25. Avand in vedere constatarea incalcarii dreptului reclamantilor de acces la o instanta (supra, pct. 23), Curtea considera ca nu este necesar sa se pronunte separat cu privire la admisibilitatea si la fondul capatului de cerere formulat in temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 [a se vedea, mutatis mutandis, S.C. Raisa M. Shipping S.R.L., citata anterior, pct. 38, si S.C. Carbochim S.A. Cluj-Napoca si S.C. Fenega Import-Export S.R.L. Impotriva Romaniei (Comitet), nr. 45.621/05, 46.691/07, 27.314/08 si 1.150/09, pct. 30, 17 ianuarie 2017].
IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie
26. Art. 41 din Conventie prevede:
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."


A. Prejudiciu
27. Reclamantii au solicitat urmatoarele sume cu titlu de despagubire pentru prejudiciul material si moral:
a) in Cererea nr. 24.838/10 (Hulpe impotriva Romaniei):
- restituirea imobilului pierdut in instanta sau 232.821 EUR reprezentand valoarea de piata cu titlu de prejudiciu material; si
- 5.000 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral;
b) in Cererea nr. 66.252/11 (Dolha impotriva Romaniei):
- 44.878,36 EUR reprezentand valoarea bunurilor reclamantului confiscate de statul comunist, cu titlu de prejudiciu material; si
- 6.000 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral;
c) in Cererea nr. 32.758/13 (Stoian impotriva Romaniei):
- 4.200 EUR reprezentand valoarea partii din imobil a reclamantului, cu titlu de prejudiciu material; si
- 10.000 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral;
d) in Cererea nr. 49.385/13 (S.C. Vastrans impotriva Romaniei):
- 151.413 EUR reprezentand pierderea financiara suportata de catre societatea reclamanta, cu titlu de prejudiciu material; si
- 100.000 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral;
e) in Cererea nr. 57.813/13 (Stroe impotriva Romaniei):
- 5.000 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral.
28. Guvernul a contestat sumele solicitate. Acesta a sustinut ca nici reclamantii, nici Curtea nu ar trebui sa faca speculatii cu privire la rezultatul pe care l-ar fi avut procedurile nationale. De asemenea, acesta a sustinut ca reclamantii nu si-au sustinut cu probe pretentiile si nici nu au dovedit existenta unei legaturi de cauzalitate intre pretinsele incalcari si prejudiciul suferit. In continuare, a argumentat ca sumele solicitate cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral erau excesive si ca o constatare a incalcarii ar constitui o reparatie echitabila suficienta.
29. Curtea constata ca reclamantii nu au dovedit existenta unei legaturi de cauzalitate intre incalcarea constatata si prejudiciul material pretins; prin urmare, respinge pretentiile cu titlu de despagubire pentru prejudiciul material . Pe de alta parte, avand in vedere toate circumstantele prezentelor cauze, Curtea admite ca reclamantii trebuie sa fi suferit un prejudiciu moral care nu poate fi compensat prin simpla constatare a unei incalcari. Pronuntandu-se in echitate, Curtea acorda fiecarui reclamant suma de 3.600 EUR plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit, cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral.
30. In plus, Curtea observa ca art. 509 alin. (10) din noul Cod de procedura civila permite revizuirea procedurii interne in vederea remedierii incalcarilor constatate. Avand in vedere natura capetelor de cerere formulate de reclamanti si motivele pentru care Curtea a constatat o incalcare a art. 6A1 din Conventie, Curtea considera ca, in prezentele cauze, cea mai adecvata forma de reparatie ar fi redeschiderea in timp util a procedurii incriminate, la solicitarea reclamantilor (a se vedea, pentru o solutie similara in temeiul dispozitiilor vechiului Cod de procedura civila, S.C. Raisa M. Shipping S.R.L., citata anterior, pct. 44).


B. Cheltuieli de judecata
31. Reclamantii au solicitat, de asemenea, urmatoarele sume pentru cheltuielile de judecata efectuate in fata instantelor nationale si in fata Curtii:
a) in Cererea nr. 66.252/11 (Dolha impotriva Romaniei): 141,02 EUR reprezentand onorariile avocatilor si costurile postale; reclamantul a prezentat dovada relevanta a platii;
b) in Cererea nr. 32.758/13 (Stoian impotriva Romaniei): 124,22 EUR reprezentand taxele judiciare, onorariile avocatilor si taxele postale; reclamantul a prezentat dovada relevanta a platii;
c) in Cererea nr. 49.385/13 (S.C. Vastrans impotriva Romaniei): 981,25 EUR pentru onorariile avocatilor in procedura in fata Curtii si 218,05 EUR pentru onorariile expertilor; societatea reclamanta a prezentat facturi atestand plata .
32. Nu au fost cerute sume pentru plata cheltuielilor de judecata in cererile nr. 24.838/10 (Hulpe impotriva Romaniei) si 57.813/13 (Stroe impotriva Romaniei).
33. Guvernul a sustinut ca reclamantii nu au demonstrat ca au suportat efectiv cheltuielile pretinse. A considerat, de asemenea, ca unele dintre cheltuieli nu erau relevante pentru incalcarea pretinsa in fata Curtii.
34. Tinand seama de documentele pe care le detine si de jurisprudenta sa, Curtea considera rezonabil sa acorde sumele urmatoare, pentru toate cheltuielile:
a) 141,02 EUR in Cererea nr. 66.252/11 (Dolha impotriva Romaniei):
b) 124,22 EUR in Cererea nr. 32.758/13 (Stoian impotriva Romaniei):
c) 218,05 EUR in Cererea nr. 49.385/13 (S.C. Vastrans impotriva Romaniei).


C. Dobanzi moratorii
35. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal, practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu trei puncte procentuale.



PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate,
CURTEA:



1. decide sa conexeze cererile;
2. declara cererile admisibile in ceea ce priveste capatul de cerere intemeiat pe art. 6 A 1 din Conventie cu privire la accesul la o instanta;
3. hotaraste ca nu este necesar sa fie examinate admisibilitatea si fondul capatului de cerere intemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, formulata in cadrul Cererii nr. 32.758/13 (Stoian impotriva Romaniei);
4. hotaraste ca a fost incalcat art. 6 A 1 din Conventie care garanteaza dreptul de acces la o instanta al reclamantilor;
5. hotaraste:
a) ca statul parat trebuie sa plateasca reclamantilor, in termen de trei luni, urmatoarele sume, care trebuie convertite in moneda statului parat la rata de schimb aplicabila la data platii:
(i)3.600 EUR (trei mii sase sute euro) plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit fiecarui reclamant, cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral;
(ii)141,02 EUR (o suta patruzeci si unu euro si doi centi) plus orice suma ce poate fi datorata de reclamant cu titlu de impozit, in Cererea nr. 66.252/11 (Dolha impotriva Romaniei), pentru cheltuielile de judecata;
(iii)124,22 EUR (o suta douazeci si patru euro si douazeci si doi centi) plus orice suma ce poate fi datorata de reclamant cu titlu de impozit, in Cererea nr. 32.758/13 (Stoian impotriva Romaniei), pentru cheltuielile de judecata;
(iv)218,05 EUR (doua sute optsprezece euro si cinci centi) plus orice suma ce poate fi datorata de societatea reclamanta cu titlu de impozit, in Cererea nr. 49.385/13 (S.C. Vastrans impotriva Romaniei), cu titlu de cheltuieli de judecata;
b) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu trei puncte procentuale;
6. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere .
Redactata in limba engleza, apoi comunicata in scris, la 27 februarie 2018, in temeiul art. 77 A 2 si art. 77 A 3 din Regulamentul Curtii.


Pronuntata de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului


Citeşte mai multe despre:    Exceptia de neepuizare a cailor de atac interne    dreptul de acces la o instanta    CEDO



Comentează: Cauza CEDO: Hulpe si altii impotriva Romaniei
Alte Speţe


Articole Juridice

Decizia CE ref. existenta unui acord anticoncurential este obligatorie pentru autoritatile publice
Sursa: EuroAvocatura.ro