Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » PIDO/CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Ovidiu Cristian Stoica impotriva Romaniei. Admisibilitatea probelor. Dreptul la un proces echitabil. Reparatie echitabila

Hotararea CEDO in Cauza Ovidiu Cristian Stoica impotriva Romaniei. Admisibilitatea probelor. Dreptul la un proces echitabil. Reparatie echitabila

  Publicat: 18 Jan 2019       598 citiri        Secţiunea: PIDO/CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Hotararea in Cauza Ovidiu Cristian Stoica impotriva Romaniei, din 24.04.2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 42 din 16.01.2019

Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana apartinand unui stat/teritoriu guvernat de un alt stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Parere a unui membru al completului de judecata, care a ramas in minoritate fata de ceilalti membri ai completului cu prilejul deliberarii cauzei.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parti componente ale infractiunii.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a patra), reunita intr-o camera compusa din: Ganna Yudkivska, presedinte, Vincent A. De Gaetano, Paulo Pinto de Albuquerque, Faris VehaboviA¦, Egidijus Kuris, Iulia Motoc, Peter Paczolay, judecatori, si Marialena Tsirli, grefier de sectie, dupa ce a deliberat in camera de consiliu la 27 martie 2018, pronunta prezenta hotarare, adoptata la aceeasi data .



PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 55.116/12) indreptata impotriva Romaniei, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Ovidiu Cristian Stoica ("reclamantul"), a sesizat Curtea la 18 august 2012, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ("Conventia").
2. Reclamantul a fost reprezentat de M. Stoica, avocat in Bucuresti. Guvernul roman ("Guvernul") a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. Reclamantul a sustinut ca instanta de recurs l-a condamnat in lipsa administrarii directe a probelor, cu toate ca fusese achitat in prima instanta pe baza acelorasi probe si ca, astfel, nu a beneficiat de un proces echitabil.
4. La 14 mai 2013, capatul de cerere privind inechitatea procedurii penale sus-mentionat a fost comunicat Guvernului si cererea a fost declarata inadmisibila in ceea ce priveste restul capetelor de cerere, in conformitate cu art. 54 A§ 3 din Regulamentul Curtii.



IN FAPT
I. Circumstantele cauzei
5. Reclamantul s-a nascut in 1977 si locuieste in Bacau.
A. Ancheta judiciara
6. In aprilie si mai 2010, X si mama lui Y au depus plangeri penale impotriva reclamantului. Acesta fusese partenerul lui X pana in 2009. Potrivit autoarelor plangerilor, reclamantul i-a trimis lui Y, actualul partener al lui X, un e-mail continand mai multe fotografii care o infatisau pe aceasta intretinand relatii sexuale cu reclamantul. Aceleasi fotografii ar fi fost ulterior trimise prin posta mamei lui Y, precum si prin e-mail colegilor de munca ai lui X si Y. In sfarsit, fotografiile ar fi fost, de asemenea, puse in cutiile postale din cladirea in care locuia mama lui Y.
7. Parchetul a deschis o ancheta pentru raspandirea de materiale obscene.
8. Un martor, Z, a declarat ca, la 14 aprilie 2010, a permis unei persoane necunoscute sa intre in cladirea in cauza si ca, la putin timp dupa aceea, a descoperit fotografiile obscene in cutia sa postala. La 25 septembrie 2010, politia i-a prezentat mai multe fotografii, inclusiv pe aceea a reclamantului, si Z l-a recunoscut pe acesta din urma ca fiind persoana necunoscuta sus-mentionata.
9. Y a declarat politiei ca, la 14 aprilie 2010, l-a vazut pe reclamant in vecinatatea cladirii unde locuia mama sa.
10. Audiati de politie, mai multi locatari ai cladirii au confirmat ca, in cursul lunii aprilie, au gasit in cutiile lor postale fotografii obscene.
11. Un martor, W, a indicat ca, la cererea reclamantului, a trimis prin posta un plic adresat mamei lui Y.
12. Un alt martor, A, a declarat ca, la 16 aprilie 2010, in timpul unei competitii de motociclism, Y a fost abordat de un barbat care l-a intrebat daca mamei sale i-au placut fotografiile primite si ca Y i-a spus ca barbatul respectiv se numea Ovidiu Cristian Stoica.
13. Pe baza rapoartelor din partea retelelor de telefonie, Serviciul Roman de Informatii ("SRI"), la solicitarea parchetului, a confirmat ca, la 14 aprilie 2010, telefonul mobil al reclamantului fusese folosit in mai multe locuri din municipiul Bucuresti. De asemenea, SRI a precizat ca era imposibila identificarea expeditorului e-mailurilor trimise in mai 2010 colegilor de munca ai lui X si Y.
14. Audiat de politie, reclamantul a negat ca ar fi autorul faptelor de care era acuzat . Cu toate acestea, el a recunoscut ca a trimis prin e-mail, la inceputul lunii aprilie 2010, fotografii obscene lui Y. In sfarsit, a invocat mai multe nereguli procedurale si a solicitat anularea proceselor-verbale care consemnau localizarea telefonului sau mobil si declaratia lui Z.
15. In urma rechizitoriului intocmit de parchet, la 8 noiembrie 2010, reclamantul a fost trimis in judecata sub acuzatia de raspandire de materiale obscene. El a fost acuzat ca a plasat, in aprilie 2010, fotografii obscene in cutiile postale ale locatarilor cladirii in care locuia mama lui Y si ca a trimis prin e-mail, in mai 2010, aceleasi fotografii colegilor de munca ai lui X si Y. Parchetul si-a intemeiat rechizitoriul pe caracterul identic al fotografiilor mentionate anterior si al celor primite de Y si de mama lui, precum si pe declaratia martorului Z.



B. Procedura in prima instanta in fata Curtii de Apel Bucuresti
16. Curtea de Apel Bucuresti a procedat la audierea reclamantului si a mai multor martori: X, Y, mama lui Y, W, A, un prieten al reclamantului, precum si mai multi locatari ai cladirii in care reclamantul ar fi plasat fotografiile in casutele postale.
17. Reclamantul a recunoscut ca s-a aflat in Bucuresti la 14 aprilie 2010, ca a trimis fotografiile obscene in cauza lui Y prin e-mail si ca le-a trimis prin posta mamei lui Y prin intermediul lui W. In schimb, a negat ca ar fi plasat fotografiile obscene in cutiile postale si ca le-ar fi trimis colegilor lui X si Y.
18. In cursul procedurii, reclamantul si-a reiterat cererea de anulare a proceselor-verbale privind localizarea telefonului sau mobil si marturia lui Z, care declarase ca l-a recunoscut intr-o fotografie.
19. Z, audiat de curtea de apel, a revenit asupra declaratiei sale initiale. Dupa ce l-a observat pe reclamant, prezent la sedinta, a declarat ca persoana care intrase in cladire la 14 aprilie 2010 nu semana fizic cu reclamantul si, cu siguranta, nu era aceasta din urma. Acesta a aratat ca, din cauza unei tunsori asemanatoare, s-a inselat si a crezut ca il recunoaste, in fotografia reclamantului prezentata de politie, pe necunoscutul care intrase in cladire.
20. Y si-a mentinut declaratia si a sustinut ca l-a vazut pe reclamant la 14 aprilie 2010 in vecinatatea cladirii in cauza.
21. X a declarat ca era posibil ca fotografiile obscene sa fi fost distribuite de un tert, B, cu care a avut o relatie amoroasa si care a avut acces la respectivele fotografii.
22. Vecinii mamei lui Y au declarat ca au gasit fotografii in cutiile lor postale in cursul lunii aprilie, fara a putea specifica cu exactitate la ce data .
23. Printr-o sentinta din 28 aprilie 2011, curtea de apel l-a achitat pe reclamant. Instanta a hotarat ca din probele aflate la dosar nu reiesea cu certitudine ca reclamantul era in mod real vinovat de faptele de care era acuzat, avand in vedere declaratiile contradictorii atat ale locatarilor cladirii in care locuia mama lui Y in ceea ce priveste data la care gasisera fotografiile in cutiile lor postale, cat si cele ale lui Z cu privire la identitatea persoanei pe care o vazuse in holul cladirii, precum si imposibilitatea de a identifica persoana care a creat si folosit adresa de e-mail de la care fusesera trimise fotografiile obscene colegilor lui X si Y. Prin urmare, curtea de apel a concluzionat ca, in lipsa altor probe clare si concludente, prezenta reclamantului in Bucuresti la 14 aprilie 2010, faptul ca acesta efectuase un apel telefonic din apropierea cladirii in care locuia mama lui Y si expedierea fotografiilor catre Y si mama sa nu erau suficiente pentru a sustine teza parchetului potrivit careia persoana in cauza era la originea raspandirii de fotografii obscene in cutiile postale si catre colegii lui X si Y.
24. Curtea de apel a exclus din dosar, de asemenea, pentru nereguli procedurale, procesul-verbal care mentiona ca Z il recunoscuse pe reclamant. A considerat ca dreptul la aparare al reclamantului a fost incalcat, pe motiv ca procurorul avea cunostinta de faptul ca, inainte de activitatea de identificare a persoanei dupa fotografii, care a avut loc la 25 septembrie 2010, Y ii aratase lui Z o fotografie a reclamantului. In aceste conditii, curtea de apel a considerat ca organele de urmarire penala ar fi trebuit sa dea dovada de diligenta invitand martorii la activitatea de identificare a persoanei sau citandu-l pe avocatul reclamantului in vederea participarii sale la procedura .



C. Recursul in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie ("Inalta Curte")
25. Parchetul a formulat recurs impotriva sentintei curtii de apel.
26. Audiat de Inalta Curte, reclamantul a aratat ca isi mentine declaratiile anterioare si ca nu doreste sa faca niciun fel de noi declaratii.
27. Printr-o decizie definitiva din 20 februarie 2012, Inalta Curte, intr-un complet din trei judecatori, a admis recursul parchetului, a anulat sentinta curtii de apel si a rejudecat cauza pe fond . L-a condamnat pe reclamant pentru raspandirea de materiale obscene la o pedeapsa cu inchisoarea de sase luni cu suspendare.
28. A considerat ca raspandirea de catre reclamant a fotografiilor obscene in cladirea in care locuia mama lui Y reiesea din declaratiile acestuia din urma, din informatiile furnizate de SRI, din declaratia lui Z, din declaratiile anumitor martori care au indicat ca au gasit fotografii obscene in cutiile lor postale la 14 aprilie 2010, din caracterul identic al acestor fotografii si al celor trimise prin posta mamei lui Y in aceeasi zi, precum si din contradictiile din declaratiile reclamantului. In fapt, acesta din urma a negat in fata parchetului ca s-a aflat in Bucuresti la 14 aprilie 2010 si ca i-a trimis fotografii obscene mamei lui Y (supra, paragraful 14) inainte de a recunoaste in final, in fata curtii de apel, ca a fost prezent efectiv la Bucuresti si ca a trimis fotografiile sus-mentionate (supra, paragraful 17). Pe de alta parte, Inalta Curte a exclus a doua declaratie a martorului Z, cea pe care a prezentat-o in fata curtii de apel (supra, paragraful 19). A considerat ca prima declaratie a fost mai credibila, cea oferita politiei (supra, paragraful 8), pe motiv ca fusese data la o data mai apropiata de data faptelor.
29. Inalta Curte a considerat ca persoana responsabila pentru trimiterea e-mailurilor catre colegii lui X si Y era reclamantul, intrucat acesta din urma recunoscuse ca el a fost cel care le-a trimis fotografii lui Y si mamei acestuia. De asemenea a subliniat similitudinea textelor care insoteau, pe de o parte, fotografiile si, pe de alta parte, e-mailurile. In plus, a facut referire la declaratiile lui X si Y, care confirmasera ca fotografiile primite de colegii lor erau aceleasi cu cele trimise lui Y si mamei acestuia din urma.
30. Una dintre judecatoare care facea parte din completul de judecata a redactat o opinie separata. Judecatoarea a evidentiat contradictiile din declaratiile martorilor si a considerat ca simpla prezenta a reclamantului in Bucuresti la 14 aprilie 2010 nu sustinea concluzia ca acesta distribuise fotografiile in cutiile postale, considerand ca declaratiile lui Y si Z, precum si informatiile furnizate de SRI ar fi trebuit excluse din dosar. De asemenea a observat ca nicio proba nu indica in mod clar ca reclamantul utilizase adresa de e-mail de la care fusesera trimise fotografiile catre terti si nici ca aceste fotografii erau identice cu cele trimise lui Y si mamei acestuia. Judecatoarea a considerat ca putea fi, de asemenea, o inscenare al carei autor putea fi Y, care ar fi dorit astfel sa se razbune dupa ce reclamantul i-a trimis fotografii obscene. In orice caz, facand trimitere la adagiul in dubio pro reo, a apreciat ca reclamantul ar fi trebuit sa fie achitat.
31. In urma condamnarii, reclamantul a fost exclus din profesia de notar public.


II. Dreptul intern relevant
32. Dispozitiile relevante in speta ale Codului de procedura penala, in versiunea lor in vigoare la data producerii faptelor, referitoare la competentele instantelor de recurs sunt descrise in Cauza Gaitanaru impotriva Romaniei (nr. 26.082/05, paragrafele 17-18, 26 iunie 2012).
IN DREPT
I. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 A§ 1 din Conventie
33. Reclamantul denunta o incalcare a dreptului sau la un proces echitabil. Acesta considera ca, in cadrul procedurii penale indreptate impotriva sa, instanta de recurs a pronuntat condamnarea in lipsa unei administrari directe a probelor, cu toate ca fusese achitat in prima instanta pe baza acelorasi probe. Reclamantul invoca art. 6 A§ 1 din Conventie, ale carui parti relevante in speta sunt redactate dupa cum urmeaza:
"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil [...] a cauzei sale, de catre o instanta [...], care va hotari [...] asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa."
A. Cu privire la admisibilitate
34. Guvernul invoca neepuizarea cailor de recurs interne. Afirma ca reclamantul nu a solicitat Inaltei Curti o noua audiere a martorilor. Indica faptul ca reclamantul ar fi putut sa se foloseasca in mod util de aceasta posibilitate in cursul sedintei in fata Inaltei Curti, fie prin intermediul avocatului sau, fie direct atunci cand era prezent la sedinta. In plus, aceeasi cerere ar fi putut fi facuta in cadrul concluziilor scrise in fata aceleiasi instante.
35. Reclamantul considera ca a epuizat toate caile de recurs interne si ca exceptia ridicata de Guvern trebuie respinsa. Sustine ca era de competenta Inaltei Curti sa aplice dispozitiile legale care reglementeaza desfasurarea procedurii si sa procedeze la o noua audiere a martorilor proprio motu sau la cererea parchetului, caruia ii revenea, de altfel, sarcina probei.
36. Curtea reaminteste ca s-a pronuntat deja, in cauze similare, cu privire la argumentul invocat de Guvern conform caruia reclamantul nu a solicitat niciodata el insusi instantei de recurs audierea martorilor. In aceste cauze a considerat ca instanta de recurs era obligata sa ia din oficiu masuri in acest sens, in ciuda faptului ca nu exista o solicitare expresa din partea reclamantului (Gaitanaru impotriva Romaniei, nr. 26.082/05, paragraful 34, 26 iunie 2012, Hanu impotriva Romaniei, nr. 10.890/04, paragraful 38, 4 iunie 2013, si Moinescu impotriva Romaniei, nr. 16.903/12, paragraful 28, 15 septembrie 2015). In plus, in speta, Curtea observa ca reclamantului nu i se poate reprosa lipsa de interes in proces (a se vedea Mihaiu impotriva Romaniei, nr. 42.512/02, paragraful 39, 4 noiembrie 2008). Prin urmare, exceptia ridicata de Guvern trebuie respinsa.
37. Constatand ca cererea nu este in mod vadit nefondata in sensul art. 35 A§ 3 lit. a) din Conventie si ca nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea o declara admisibila.



B. Cu privire la fond
1. Argumentele partilor

38. Potrivit reclamantului, condamnarea sa de catre Inalta Curte pentru raspandirea de materiale obscene, fara ca instanta respectiva sa fi administrat probe sau sa fi audiat martorii cu privire la depozitiile pe baza carora si-a intemeiat verdictul, constituie o incalcare a dreptului sau la un proces echitabil, garantat de art. 6 A§ 1 din Conventie . Facand trimitere la Cauza Popa si Tanasescu impotriva Romaniei (nr. 19.946/04, paragraful 51, 10 aprilie 2012), el denunta, de asemenea, faptul ca Inalta Curte a audiat partile numai cu privire la admisibilitatea recursului si nu le-a informat cu privire la intentia sa de a anula hotararea pronuntata in prima instanta.
39. Guvernul considera ca reclamantul a beneficiat de un proces echitabil. Arata ca declaratiile martorilor nu au constituit proba unica sau decisiva pentru condamnarea reclamantului, care, potrivit acestuia, s-a intemeiat pe toate documentele aflate la dosar. In plus, Guvernul considera ca faptul de a informa partile cu privire la intentia completului de judecata de a anula hotararea primei instante si de a proceda la administrarea probelor ar fi obligat judecatorii sa se abtina, intrucat, procedand astfel, si-ar fi exprimat opinia cu privire la cauza. De asemenea, Guvernul sustine ca atat reclamantul, cat si avocatul sau au fost in masura sa pledeze in fata Inaltei Curti si apoi sa depuna observatii scrise. In sfarsit, considera ca speta de fata nu impunea o noua administrare din oficiu a probelor. Considera ca prezenta cauza se apropie mai degraba de Cauza Rusu impotriva Romaniei [(dec.) nr. 6.246/04, 31 august 2010].


2. Motivarea Curtii
40. Curtea reaminteste ca admisibilitatea probelor intra in primul rand sub incidenta normelor de drept intern [Garcia Ruiz impotriva Spaniei (MC), nr. 30.544/96, paragraful 28, CEDO 1999-I], ca, in principiu, instantele nationale sunt cele carora le revine sarcina de a aprecia probele administrate de acestea si ca ea insasi are ca sarcina, potrivit Conventiei, sa cerceteze daca procedura considerata in ansamblul sau, inclusiv modul de prezentare a mijloacelor de proba, a avut un caracter echitabil (a se vedea, printre multe altele, Teixeira de Castro impotriva Portugaliei, 9 iunie 1998, paragraful 34, Culegere de hotarari si decizii 1998-IV).
41. Curtea reaminteste ca modalitatile de aplicare a art. 6 din Conventie in privinta procedurilor de apel depind de caracteristicile procedurii despre care este vorba; trebuie sa se tina seama de ansamblul procedurii interne si de rolul atribuit instantei de apel in ordinea juridica nationala (Botten impotriva Norvegiei, 19 februarie 1996, paragraful 39, Culegere 1996-I). In special, atunci cand o instanta de recurs este sesizata sa solutioneze o cauza in fapt si in drept si sa examineze, in ansamblu, chestiunea vinovatiei sau a nevinovatiei, aceasta nu poate, pentru motive de echitate a procedurii, sa decida asupra acestor chestiuni fara aprecierea directa a declaratiilor date in persoana fie de acuzatul care sustine ca nu a comis actul considerat infractiune (a se vedea, printre altele, Ekbatani impotriva Suediei, 26 mai 1988, paragraful 32, seria A, nr. 134; Constantinescu impotriva Romaniei, nr. 28.871/95, paragraful 55, CEDO 2000-VIII; Dondarini impotriva San-Marino, nr. 50.545/99, paragraful 27, 6 iulie 2004; Igual Coll impotriva Spaniei, nr. 37.496/04, paragraful 27, 10 martie 2009; a se vedea, de asemenea, a contrario, Kashlev impotriva Estoniei, nr. 22.574/08, paragrafele 48-50, 26 aprilie 2016), fie de martorii care au fost audiati in timpul procedurii si cu privire la ale caror declaratii doreste sa dea o noua interpretare (a se vedea, de exemplu, Dan impotriva Moldovei, nr. 8.999/07, paragrafele 30-35, 5 iulie 2011; Gaitanaru, citata anterior, paragrafele 29-36, si Hogea impotriva Romaniei, nr. 31.912/04, paragrafele 49-54, 29 octombrie 2013). In fapt, desi, in principiu, este de competenta instantei nationale sa se pronunte cu privire la necesitatea sau oportunitatea citarii unui martor, circumstante exceptionale ar putea determina Curtea sa concluzioneze ca art. 6 din Conventie este incompatibil cu neascultarea unei persoane ca martor (a se vedea, printre multe altele, Bricmont impotriva Belgiei, 7 iulie 1989, paragraful 89, seria A, nr. 158, si Lazu impotriva Moldovei, nr. 46.182/08, paragraful 34, 5 iulie 2016).
42. De asemenea, Curtea a avut posibilitatea de a sublinia ca evaluarea credibilitatii unui martor este o sarcina complexa, care, in mod normal, nu poate fi realizata prin simpla lectura a declaratiilor acestuia continute in procesele-verbale ale sedintelor (Dan, citata anterior, paragraful 33, si Lazu, citata anterior, paragraful 40).
43. Revenind la faptele cauzei, Curtea observa ca competenta instantei de recurs nu se limita doar la chestiuni de drept . Astfel, a observat in cauze similare ca procedura aplicabila in cadrul exercitarii acestei cai de atac era o procedura completa care urma aceleasi reguli ca o procedura pe fond si ca instanta de recurs putea fie sa confirme achitarea pronuntata de instanta inferioara, fie sa declare persoana in cauza vinovata, dupa o apreciere completa a vinovatiei sau a nevinovatiei acesteia, administrand, dupa caz, noi mijloace de proba (Danila impotriva Romaniei, nr. 53.897/00, paragraful 38, 8 martie 2007, si Gaitanaru, citata anterior, paragraful 30). In plus, aspectele pe care Inalta Curte a trebuit sa le analizeze pentru a se pronunta cu privire la vinovatia reclamantului aveau un caracter faptic in mod esential, deoarece era vorba despre a aprecia daca intr-adevar acesta plasase fotografii in cutii postale sau trimisese e-mailuri [ (a se vedea, mutatis mutandis, Gaitanaru, citata anterior, paragraful 30, si, a contrario, Les impotriva Romaniei (dec.) (camera), nr. 28.841/09, paragraful 20, 13 septembrie 2016].
44. In speta, Curtea observa ca achitarea initiala a reclamantului de catre curtea de apel a avut loc dupa audierea mai multor martori . Ea constata ca instanta respectiva a considerat ca declaratiile martorilor, inclusiv cele ale lui Y, Z si ale locatarilor cladirii in care locuia mama lui Y, precum si celelalte probe din dosar nu erau suficiente pentru a stabili vinovatia reclamantului (supra, paragraful 23). Curtea observa ca, pentru a inlocui achitarea pronuntata de curtea de apel cu o condamnare, judecatorii Inaltei Curti nu dispuneau de niciun fel de date noi si s-au bazat exclusiv pe inscrisurile aflate la dosar, inclusiv pe declaratiile martorilor date in fata parchetului si a primei instante. Astfel, Inalta Curte a analizat declaratiile martorilor doar pe baza declaratiilor scrise obtinute de parchet si a notelor de sedinta ale primei instante si a concluzionat ca unele dintre acestea erau sincere si suficiente pentru a sta la baza stabilirii vinovatiei. Curtea observa ca, de exemplu, instanta suprema a exclus din dosar depozitia martorului Z facuta in fata curtii de apel si a considerat ca cea facuta in fata parchetului era credibila (supra, paragraful 28). Observa, de asemenea, ca Inalta Curte a considerat ca declaratiile anumitor martori, care indicasera ca au gasit fotografii obscene in cutiile lor postale la 14 aprilie 2010 (supra, paragraful 28), erau credibile si utile, in timp ce instanta de prim grad subliniase caracterul contradictoriu al declaratiilor mentionate (supra, paragraful 23).
45. In opinia Curtii, in speta, Inalta Curte a oferit de fapt o noua interpretare declaratiilor martorilor, fara a proceda la o audiere a martorilor in cauza. Fara indoiala, instanta de recurs avea competenta de apreciere in privinta diferitelor informatii obtinute. Nu este mai putin adevarat ca reclamantul a fost declarat vinovat pe baza declaratiilor martorilor pe care judecatorii in prima instanta le considerasera insuficiente pentru a-l condamna pentru savarsirea infractiunii de raspandire de materiale obscene. In aceste conditii, faptul ca Inalta Curte nu i-a audiat pe acesti martori inainte de a declara vinovata persoana in cauza i-a redus in mod semnificativ dreptul la aparare (a se vedea, mutatis mutandis, Destrehem impotriva Frantei, nr. 56.651/00, paragraful 45, 18 mai 2004; Marcos Barrios impotriva Spaniei, nr. 17.122/07, paragrafele 40-41, 21 septembrie 2010, si Lacadena Calero impotriva Spaniei, nr. 23.002/07, paragraful 49, 22 noiembrie 2011).
46. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea considera ca condamnarea reclamantului pentru raspandirea de materiale obscene in cutiile postale ale vecinilor mamei lui Y, pronuntata in lipsa unei noi audieri a martorilor, in timp ce instanta inferioara considerase ca nu erau intrunite elementele constitutive ale infractiunii respective, este contrara cerintelor unui proces echitabil in sensul art. 6 A§ 1 din Conventie .
47. Prin urmare, a fost incalcata aceasta dispozitie.



II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie
48. Potrivit art. 41 din Conventie,
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."
A. Prejudiciu
49. Reclamantul solicita 217.863,75 RON [adica aproximativ 49.000 euro (EUR)], precum si 145.242,5 RON [adica aproximativ 33.000 euro (EUR)] pe an ca urmare a pierderii calitatii de notar, pentru prejudiciul material pe care considera ca l-a suferit. Afirma ca prima suma corespunde veniturilor neincasate in calitate de notar pana la 1 noiembrie 2013 si ca a doua suma reprezinta venitul anual neincasat dupa aceasta data . In sprijinul cererii sale, reclamantul prezinta un raport de expertiza contabila. De asemenea solicita acordarea sumei de 19.652 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a efectelor condamnarii sale asupra reputatiei sale, a imposibilitatii exercitarii profesiei de notar sau a oricarei alte profesii juridice, a pierderii clientelei si a biroului notarial, a deprecierii calitatilor sale profesionale si a intruziunii SRI in viata sa privata.
50. Guvernul considera ca suma solicitata de reclamant cu titlu de despagubire pentru prejudiciul material nu are nicio legatura cu obiectul prezentei cauze . In ceea ce priveste prejudiciul moral sustine ca cererea reclamantului este neintemeiata. In plus, considera ca suma solicitata este excesiva. In schimb, considera ca o constatare a unei incalcari constituie in sine o reparatie echitabila suficienta. In cele din urma, in opinia sa, redeschiderea procesului penal in temeiul dispozitiilor Codului de procedura penala reprezinta un mijloc adecvat de a remedia eventuala incalcare constatata.
51. Curtea considera ca reclamantul nu a reusit sa demonstreze existenta unei legaturi de cauzalitate intre incalcarea constatata si prejudiciul material pe care il pretinde.
52. In plus, Curtea considera ca, in circumstantele cauzei, constatarea unei nerespectari a cerintelor art. 6 ofera reclamantului o reparatie echitabila adecvata in ceea ce priveste prejudiciul moral suferit.
53. In sfarsit, subliniaza ca, in cazul in care un particular, precum in speta, a fost condamnat, in urma unei proceduri afectate de nerespectarea cerintelor art. 6 din Conventie, un nou proces sau o redeschidere a procedurii la cererea persoanei in cauza reprezinta, in principiu, un mijloc adecvat de remediere a incalcarii constatate [a se vedea GenAA±el impotriva Turciei, nr. 53.431/99, paragraful 27, 23 octombrie 2003, si, recent, Moreira Ferreira impotriva Portugaliei (nr. 2) (MC), nr. 19.867/12, paragrafele 48-50, 11 iulie 2017]. In aceasta privinta observa ca art. 465 din noul Cod de procedura penala, intrat in vigoare la 1 februarie 2014, permite revizuirea unui proces pe plan intern in cazul in care Curtea a constatat incalcarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale unui reclamant (Moinescu, citata anterior, paragraful 48).
B. Cheltuieli de judecata
54. Reclamantul solicita, de asemenea, 7.558,12 EUR si 243,73 RON pentru cheltuielile de judecata pe care afirma ca le-a suportat in fata instantelor interne si in fata Curtii. Acesta sustine ca sumele citate anterior corespund onorariilor avocatului pentru procedurile penale in fata instantelor interne, pentru procedura care a avut drept scop anularea ordinului prin care acesta a fost exclus din profesia de notar public (supra, paragraful 31) si pentru procedura in fata Curtii. Sumele includ, de asemenea, cheltuielile de judecata, cheltuielile de cazare in Bucuresti si cheltuielile de transport pentru a participa la sedintele instantelor si pentru a comparea in fata parchetului, cheltuielile de traducere si corespondenta si expertiza contabila prezentata in fata Curtii (supra, paragraful 49).
55. Guvernul raspunde ca, in ceea ce priveste cheltuielile suportate in cadrul procedurilor penale interne, orice parte trebuie sa suporte costuri, independent de o eventuala incalcare a Conventiei. In plus, sustine ca cheltuielile pretinse de reclamant pentru cazarea acestuia in Bucuresti nu sunt justificate si ca nu poate fi stabilita o legatura intre facturile pentru carburant prezentate de reclamant si procedura interna. De asemenea, considera ca nu exista nicio legatura de cauzalitate intre cheltuielile pe care reclamantul afirma ca le-a suportat in cadrul procedurii de anulare a ordinului prin care a fost exclus din profesia de notar public si incalcarea Conventiei. Mai mult, contesta utilitatea raportului de expertiza contabila furnizat de reclamant. In cele din urma, in ceea ce priveste onorariile avocatului pentru procedurile in fata Curtii, Guvernul arata ca avocatul nu a prezentat un centralizator cu orele lucrate.
56. Potrivit jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor de judecata decat in masura in care se stabilesc caracterul real, necesitatea si caracterul rezonabil al cuantumului acestora [Morice impotriva Frantei (MC), nr. 29.369/10, paragraful 186, 23 aprilie 2015]. Tinand seama de documentele de care dispune si de jurisprudenta sa, Curtea considera rezonabila suma de 2.300 EUR pentru procedura in fata Curtii si o acorda reclamantului.
C. Dobanzi moratorii
57. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu trei puncte procentuale.



PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate,
C U R T E A:



1. declara cererea admisibila;
2. hotaraste ca a fost incalcat art. 6 A§ 1 din Conventie;
3. hotaraste ca aceasta constatare a incalcarii reprezinta in sine o reparatie echitabila suficienta pentru prejudiciul moral suferit de reclamant;
4. hotaraste:
a) ca statul parat trebuie sa plateasca reclamantului, in termen de trei luni de la data ramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu art. 44 A§ 2 din Conventie, 2.300 EUR (doua mii trei sute de euro), plus orice suma care poate fi datorata cu titlu de impozit, convertita in moneda statului parat, la rata aplicabila la data platii;
b) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceasta suma trebuie majorata cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu trei puncte procentuale;
5. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere .


Prelucrare: MCP Cabinet avocati


Pronuntata de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului


Citeşte mai multe despre:    CEDO    Probe    Proces echitabil    Daune CEDO    Admisibilitate probe    Prejudiciu moral    Reparatie echitabila



Comentează: Hotararea CEDO in Cauza Ovidiu Cristian Stoica impotriva Romaniei. Admisibilitatea probelor. Dreptul la un proces echitabil. Reparatie echitabila
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 145/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Pentru functiile ce nu mai exista in organigrama personalului aeronautic, echivalarea veniturile calculate la pensie se face prin raportare la cele obtinute in ultimele 12 luni de pilotii comandanti
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 661, in sedinta publica din 07.03.2017

Prevederile art.41(1) din Codul muncii sunt incidente numai in situatia clauzelor de care partile pot sa dispuna prin acordul lor de vointa, nu si a celor privitoare la drepturi si obligatii care nu sunt negociabile, pentru ca beneficiaza de reglementare legala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1238, in sedinta publica din 28 februarie 2017

Personalul aeronavigant a carei functie nu mai exista la data intrarii in vigoare a Legii nr. 83/2015 beneficiaza de o pensie calculata in baza mediei veniturilor totale brute pentru pilotul comandant
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze prividn C.M.A.S., Decizia civila nr. 661/2017, in sedinta publica din 7 februarie 2017

Reclamantul a urmarit in esenta transformarea cererii de ordonanta presedintiala in actiune de drept comun, chiar daca a indicat gresit dispozitiile art. 104 Cod procedura civila
Pronuntaţă de: Tribunalul Vrancea Sectia I Civila, Decizia civila nr. 393/2016, in sedinta publica din 31 mai 2016

Cum initiativa negocierii colective apartine patronului, apelanta nu poate invoca propria ei turpitudine pentru vidul de reglementare conventionala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau Sectia I Civila, Decizia civila nr. 228/2017, in sedinta publica din 13 martie 2018

Respingerea actiunii pentru insuficienta dovezilor, desi sarcina probei apartine angajatorului si tribunalul a acordat mai multe termene in vederea administratii probelor
Pronuntaţă de: Tribunalul Bistrita-Nasaud Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 306/F/2017, in sedinta publica din 22 februarie 2017

Nu poate fi primita interpretarea potrivit careia eliminarea discriminarilor salariale s-ar aplica doar anumitor categorii de personal, nu si magistratilor
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 273/2017, in sedinta publica din 27 februarie 2017

Nerespectarea procedurii de evaluare profesionala atrage anularea hotararii prin care a fost stabilit calificativul, insa instanta nu se poate substitui evaluatorului
Pronuntaţă de: Tribunalul Timis Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 213/PI/LM/2017, in sedinta publica din 2 martie 2017

Discriminarea, chiar daca nu se realizeaza prin raportare la unul dintre criteriile indicate expres in conventia europeana, este oricum interzisa, astfel ca nu pot fi afectate drepturile salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj Sectia a IV-a C.M.A.S., Decizia civila nr. 36/A/2017, in sedinta din 15 februarie 2017



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R.: decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, deoarece nu a depus intampinarea in termenul prevazut de Codul de procedura civila, nu echivaleaza cu suprimarea dreptului la aparare
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R: Respingerea motivata a probelor nu aduce atingere oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan

Initiativa cetateneasca europeana. Situatia regiunilor cu minoritate nationala
Sursa: EuroAvocatura.ro