din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1656 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Diurna reprezinta potrivit jurisprudentei C.J.U.E. �alocatie specifica detasarii� si, ca atare, parte a salariului minim. Totodata, potrivit modificarilor Codului fiscal, diurna intra in baza de calcul a contributiilor sociale obligatorii.

Diurna reprezinta potrivit jurisprudentei C.J.U.E. �alocatie specifica detasarii� si, ca atare, parte a salariului minim. Totodata, potrivit modificarilor Codului fiscal, diurna intra in baza de calcul a contributiilor sociale obligatorii.

  Publicat: 25 Feb 2019       4625 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire data monedei unice europene.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Prin sentinta civila nr. 2166 din 5 iulie 2016 pronuntata de Tribunalul Cluj in dosarul nr. x s-a admis in parte actiunea formulata de reclamantul GARABESTEAN C__ in contradictoriu cu parata __, parata fiind obligata sa plateasca reclamantului 2240 Euro diurna restanta pentru perioada 23.09.x15, cu respingerea celorlalte pretentii.


Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Obligatie care nu poate fi impartita intre creditori sau debitori, fie datorita naturii insasi a obiectului ei, fie ca urmare a conventiei partilor.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Obligatie care nu poate fi impartita intre creditori sau debitori, fie datorita naturii insasi a obiectului ei, fie ca urmare a conventiei partilor.
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Termen care defineste creanta
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Denumire data monedei unice europene.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
1. Obiect alcatuit dintr-o placa de cauciuc, metal, lemn etc., de regula fixata pe un suport, avand gravata o emblema, o inscriptie, un semn distinctive, care se aplica pe inscrisuri oficiale, conferindu-le autenticitate.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Contract de depozit asimilat cu depozitul necesar, avand ca obiect bunurile aduse de calatori in hoteluri, moteluri, hanuri etc.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, �intreprinderile comune� sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, �n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act sau a unui tabel.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Suma de bani provenita de la bugetul de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Act adoptat de organele de stat,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

S-a admis cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta __. in contradictoriu cu reclamantul-parat GARABESTEAN C__ si in consecinta, reclamantul-parat GARABESTEAN C__ a fost obligat sa plateasca paratei-reclamante __. suma de 1196, 26 euro, precum si suma de 750 lei, cheltuieli de judecata partiale.


Au fost compensate obligatiile reciproce ale partilor si, in final a fost obligata parata sa plateasca reclamantului 1043,74 Euro, diurna restanta.


Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:


Reclamantul a detinut calitatea de salariat al societatii parate in baza contractului individual de munca pe durata nedeterminata, ocupand functia de sofer autocamion .


Cu privire la obligatia de plata a diurnei in cadrul raporturilor de munca dintre parti sunt aplicabile prevederile H.G. nr. 518/1995, precum si ale Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, coroborate cu Legea nr. 118/2010 si Legea nr. 285/2010.


Conform sustinerilor partilor, confirmate de actele depuse in probatiune, respectiv foile de transport CMR, reclamantul a efectuat mai multe curse externe, in diferite intervale de timp, in tari din Uniunea Europeana, respectiv Franta, Belgia, Anglia si Germania.


Potrivit anexei Hotararii de Guvern nr. 518/1995, diurna minima pentru activitatea desfasurata in ?arile mai sus amintite este de 35 euro pe zi. Astfel, reclamantului i se cuvenea suma de 595 euro reprezentand diurna pentru cursa din perioada 23.09.2015 - 09.10.2015 in Fran?a, totalizand 17 zile; 350 euro reprezentand diurna pentru cursa din perioada 11.10.2015 - 21.10.2015 in Belgia - Anglia, totalizand 10 zile; 490 euro reprezentand diurna pentru cursa din perioada 25.10.2015 - 07.11.2015, in Fran?a, totalizand 14 zile; 420 euro reprezentand diurna pentru cursa din perioada 25.11.2015 - 06.12.2015, in Anglia, totalizand 12 zile .


Instanta a apreciat ca rationamentul reclamantului privind diurna minima aplicabila in Germania, respectiv de 8,5 euro pe ora, cu 9 ore de condus, nu poate fi aplicabil, prevederile legale invocate nefiind aplicabile partilor, cuantumul cuvenit reclamantului urmand a fi calculat potrivit aceluiasi algoritm, respectiv cu aplicarea prevederilor H.G. nr. 518/1995. Astfel, pentru cursa efectuata in perioada 10.11.2015 - 20.11.2015 in Germania, totalizand 11 zile reclamantului i se cuvenea acelasi cuantum de 35 euro pe zi, respectiv 385 euro si nu 841 euro, cum s-a solicitat prin cererea de chemare in judecata .


Conform prevederilor art.39 lit. a din Codul muncii angajatul are dreptul la salarizare pentru munca depusa, angajatorului revenindu-i obligatia corelativa, prevazuta de art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii, de acordare a tuturor drepturilor banesti cuvenite salariatului, drepturi care decurg din lege, contractul colectiv de munca aplicabil si contractul individual de munca .


De asemenea, neindeplinirea obligatiei angajatorului de a achita drepturile banesti salariatului ii da dreptul celui din urma sa obtina obligarea pe cale judecatoreasca a angajatorului la plata drepturilor salariale ce i se cuvin, inclusiv la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs.


Potrivit sustinerilor cuprinse in cererea de chemare in judecata, reclamantul a incasat integral drepturile cu titlu de drepturi salariale, insa cele cu titlu de diurna nu au fost achitate in integralitate.


Potrivit prevederilor art. 272 C. Muncii, sarcina probei in litigiile de munca incumba angajatorului, iar conform art. 168 C. Muncii, dovada platii salariului se face prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea Platii catre salariatul indreptatit. Parata nu a probat aceste aspecte, desi avea aceasta obligatie legala .


Sustinerile legate de efectuarea unor plati de catre administratorul societatii, din bani personali, nu pot fi retinute, prevederile legale in materia platii salariului ori a altor drepturi de natura salariala, fiind de stricta aplicabilitate.


De asemenea, instanta a apreciat ca nu poate fi retinuta invocarea necunoasterii obligatiilor in contextul in care societatea era la inceput, ori faptul ca aceasta nu dispunea de fonduri necesare platii unor drepturi salariale.


Astfel, avand in vedere nerespectarea obligatiilor legale de catre parata, instanta a dispus obligarea acesteia la plata echivalentului in lei la data platii, a sumei de 2240 euro, reprezentand diurna cuvenita reclamantului, aferenta curselor efectuate in perioada 23.09.2015 - 06.12.2015.


In ce priveste cel de-al doilea capat de cerere, instanta l-a respins intrucat nu reprezinta o obligatie legala . Efectuarea unei Plati catre un tert, pentru ca reclamantul sa fie ajutat sa descarce marfa, excede in principal raporturilor contractuale de dreptul muncii, salariatul neavand capacitatea de a angaja societatea parata la astfel de cheltuieli .


Chiar si in ipoteza in care o astfel de obligatie ar putea fi retinuta in sarcina angajatorului, reclamantul avea obligatia de a justifica o astfel de cheltuiala pe numele societatii cu o chitan?a, or reclamantul nu a probat astfel, proba testimoniala nefiind admisibila intr-o atare situatie.


Cat priveste cererea reconventionala, instanta a verificat in primul rand existenta cumulativa a elementelor de angajare a raspunderii patrimoniale si anume prejudiciul, sub toate caracteristicile sale (efectiv, real, cert, actual, material si nereparat), fapta ilicita, raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, precum si vinovatia.


In ce priveste fapta ilicita, s-a retinut ca aceasta indeplineste conditiile de valabilitate, avand caracter personal, fiind totodata savarsita in legatura cu munca . Fapta ilicita comisa de reclamantul-parat reconventional a constat in livrarea defectuoasa a marfii, respectiv lipsa a 3 colete din transportul efectuat de acesta in data de 27 octombrie 2015, neexistand nicio cauza care sa inlature caracterul ilicit al faptei .


Vinovatia paratului a rezultat din obligatiile asumate in calitate de salariat - sofer autocamion, prin calitatea sa, acesta facandu-se responsabil de integritatea marfii ce urmeaza a fi transportata.


Conform fiselor CMR din 19 octombrie 2915, reclamantul a fost cel care a efectuat transportul pentru tertul Transmec Group in Franta, din transport lipsind la destinatie 3 colete, astfel cum a rezultat din factura x emisa de beneficiarul din Franta, in valoare totala de 1196,26 euro, respectiv din pozitia I, un colet, in suma de 367 euro si pozitia a II-a, ambele colete, in total 829,26 euro.


Contravaloarea acestor colete lipsa a fost facturata de catre clientul societatii parate - reclamanta reconventional, cu referire la factura beneficiarului din Fran?a nr. x, pentru suma de 1.196,26 euro, respectiv 5.321,44 lei.


Potrivit art.169 C. Muncii, nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege, iar retinerile, respectiv sumele stabilite pentru acoperire daunelor cauzate angajatorului , nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.


Caracterul prejudiciului cauzat de reclamant, cert, real, actual si direct, a reiesit din procesul verbal de compensare nr. 1325 din 27.11.2015 incheiat intre societatea parata - reclamanta reconventional si tertul pagubit, Transmec Group.


Astfel, raportat la actele doveditoare ale existentei tuturor elementelor raspunderii patrimoniale, instanta a apreciat ca fondata cererea reconventionala, motiv pentru care a fost admisa cu consecinta obligarii paratul reconventional Garabestean C__ la plata in favoarea reclamantei reconventionale __. a sumei de 1196, 26 euro, respectiv a echivalentului in lei, 5.321,44 lei.


In conformitate cu prevederile art. 1616 si urm. din Codul civil, instanta a dispus compensarea obligatiilor reciproce ale partilor pana la concurenta celei mai mici dintre ele, in final parata - reclamanta reconventional fiind obligata la plata in favoarea reclamantului - parat reconventional a sumei de 1043,74 euro.


In temeiul art. 453 C. Proc. Civ, fiind parte cazuta in pretentii in ce priveste cererea reconventionala, reclamantul - parat, a fost obligat la plata in favoarea paratei - reclamante a sumei de 750 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale, reprezentand onorariu avocatial, proportional cu procentul pretentiilor intemeiate, conform chitan?ei aflata la dosar la fila 220.


Impotriva acestei hotarari au declarat apel atat reclamantul G_ C__, cat si parata S.C. ``S_`` S.R.L.


Prin apelul declarat reclamantul G_ C__ a solicitat desfiintarea in parte a sentintei atacate, ca netemeinica si nelegala, in sensul respingerii in totalitate a cererii reconventionale formulate de catre intimata __.


In motivarea cererii, apelantul arata ca intotdeauna pleca in cursa cu remorca sigilata, niciodata nu iesea din incinta unitatii unde i se incarca remorca fara sa se fi fost aplicat in prealabil sigiliul, iar la destinatie sigiliul a fost desfacut de catre beneficiar si nu de catre el.


Astfel, reclamantul-apelant arata ca nu se face vinovat de lipsa coletelor, intrucat nu avea posibilitatea de a verifica la incarcare marfa, el fiind chemat in momentul in care remorca era pregatita de plecare, iar la beneficiar acest sigiliu era desfacut in fata lui, si se proceda la preluarea marfurilor.


Apelantul a aratat ca ar fi putut fi tras la raspundere doar in situatia in care marfurile transportate s-ar fi deteriorat ori pierit din culpa lui, in timpul transportului si nu in situatia in care aceste marfuri probabil nici nu au fost incarcate din depozit . Asa cum a rezultat din CMR-ul din 19.10.2015 beneficiarul a constatat doar lipsa unor bunuri, nu si deteriorarea sau lipsa sigiliului.


Astfel din probele administrate in fata instantei nu a rezultat ca lipsa bunurilor se datoreaza


Pe de alta parte, apelantul a aratat ca procesul-verbal de compensare nr. 1325/27.11.2015 incheiat intre intimata si Transmec G_ nu poate conduce la ideea culpabilitatii lui, el fiind tert fata de acel proces-verbal, mai mult intimata nu a efectuat cercetari in privinta stabilirii culpei lui, desi in masura in care acesta vroia sa-i impute acea lipsa trebuia sa faca aceste cercetari in mod obligatoriu.


Astfel, apelantul a aratat ca a fost pus in situatia de a achita despagubiri, fara sa i se asculte macar pozitia cu privire la un eventual prejudiciu si fara a se putea apara in acest sens, doar prin simpla intelegere intre partile contractate.


In drept, sunt invocate dispozitiile art. 470 si urmatoarele Cod.proc.civila.


Prin apelul declarat, parata S.C. ``S_`` S.R.L. a solicitat admiterea apelului, schimbarea in parte a hotararii atacate, in sensul respingerii in intregime a actiunii civile a reclamantului Garabetian C__ ca nefiind fondata, cu obligarea paratului la plata sumei de 5321,44 lei (echivalentul sumei de 1.196,26 Euro la data de 24.11.2015), reprezentand prejudiciul cauzat de catre acesta in ceea ce o priveste, precum si a cheltuielilor de judecata achitate la fondul cauzei, in cuantum de 1500 lei, precum si obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata in apel, in cuantum de 1000 lei.


In sustinerea cererii, apelanta arata ca in mod eronat prima instanta a admis actiunea reclamantului, concluzia instantei de fond conform careia nu a facut dovada Platii diurnei fiind rezultatul unei analize superficiale a probatiunii administrate cu privire la acest aspect.


Diurnele se asimileaza veniturilor salariate in conformitate cu prevederile cuprinse in pct. 12 lit. q din H.G. nr. 1/2016, art. 76 din Codul fiscal, respectiv art. 160 din Codul Muncii.


Art. 168 alin. 1 din Codul Muncii prevede posibilitatea alternativa cu privire la dovedirea Platii salariului. Aceasta se dovede?te fie prin semnarea statelor de plata, fie prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea Platii catre salariatul indreptatit.


Apelanta precizeaza ca a depus la dosarul cauzei nota contabila de unde a rezultat ca in contabilitatea societatii nu exista nici un fel de datorie cu privire la drepturile salariale ale reclamantului.


Acest document contabil s-a coroborat cu restul probatiunii administrate in prezenta cauza, de unde a rezultat ca angajatului i s-au achitat toate sumele reprezentand contravaloarea diurnelor.


A mai depus la dosarul cauzei evidentele personale ale administratorului societatii aflate la filele 28-33. Activitatea societatii fiind la inceput administratorul nu cunostea cu exactitate toate obligatiile pe care le avea, intrucat nu s-a cunoscut faptul ca diurna era considerata ca fiind drept salarial, nu s-au intocmit state de plata in acest sens.


Sumele cu titlu de diurna au fost platite angajatului de catre administratorul societatii, cu titlu de creditare societate .


Apelanta arata ca a depus la dosarul cauzei istoricul Platilor la care a facut referire, a depus extrasele de cont care releva retragerile de numerar de la ATM-ul Bancii Transilvania din Pollus Mall - __-500 Cluj N_ in proximitatea imediata a intoarcerii din cursa a reclamantului. Banii au fost astfel retrasi si remisi reclamantului de catre administratorul B__ S_ C_, a so?tei acestuia - B__ M_, a sotiei reclamantului si a asociatului C__ B__, instanta de fond respingand audierea acestora in calitate de martori .


S-au depus totodata la dosarul cauzei inscrisurile olografe emanand de la insusi reclamant, de unde au rezultat evidentele acestuia cu privire la situatia Platilor efectuate de catre societate in favoarea acestuia, la interogatoriul administrat in cauza acesta recunoscand ca aceste inscrisuri ii apartin - raspunsul la intrebarea nr. 5.


Se mai arata ca reclamantul, in dosarul nr. x al Tribunalului Cluj, a fost condamnat pentru comiterea a doua infractiuni concurente: infractiunea de trafic de persoane prev. de art.12 alin. l si 2 lit. a din Legea nr.678/2001, precum si infractiunea de trafic de minori prevazut de art., 13 alin. l, 2 si 3 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. b C. pen., art. 74 alin. ultim C. pen. si cu aplicarea art. 76 lit. b C. pen. Pedeapsa aplicata a fost 4 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a C. pen, sentinta mentinuta de Curtea de Apel Cluj.


Pe rolul Tribunalului Cluj, acesta figureaza ca reclamant in cel putin doua dosare avand ca obiect litigii de munca, respectiv dosar nr.x, parat BENCO TRANS SRL - la data de 03.09.2012 s-a constatat perimata cererea si dosar nr. x, parat S.C. PROSONIC PRODCOM S.R.L. - la data de 21.03.2014 s-a constatat perimata cererea .


Apelanta a aratat ca aceasta fiind maniera normala in care reclamantul a inteles sa finalizeze raporturile sale de munca, in mod intempestiv, procesele promovate fiind lipsite de seriozitate, data fiind si sanctiunea perimarii incidenta in ambele situatii.


Prin urmare, apelanta a apreciat ca, desi in cauza plata diurnei nu se poate dovedi prin statele de plata, aflandu-se in situatia tezei a doua prevazute de art. 168 alin 1 Codul Muncii, plata acestor drepturi salariale fiind dovedite prin "documente justificative", reprezentate de nota contabila de unde a rezultat ca nu exista nici o datorie cu privire la drepturile salariale in contabilitatea societatii, extrasele de cont care au atestat plata sumelor de bani aferente acestor drepturi, in temeiul creditarii personale a administratorului societatii si inscrisurile emanand de la reclamant si care contin evidenta platii acestor drepturi .


In drept, se invoca dispozitiile art. 466 si urmatoarele Cod.proc.civila.


Intimata S.C. ``S_`` S.R.L. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului promovat de catre reclamant.


Analizand apelul formulat de reclamantul-parat G_ C__, prin prisma motivelor de apel invocate si a dispozitiilor legale aplicabile in cauza, se retine ca acesta este in parte fondat, pentru urmatoarele considerente:


Prima instanta, admitand cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta __., a obligat pe reclamantul-parat sa plateasca paratei-reclamante __. suma de 1196, 26 euro, precum si suma de 750 lei, cheltuieli de judecata partiale.


Parata-reclamanta a aratat ca prejudiciul cauzat de catre reclamantul-parat, in suma de 5.321,44 lei, constituie suma de bani la plata careia a fost obligata societatea, conform facturii nr. x din x emisa de partenerul contractual TRANSMEC GROUP, ca urmare a livrarii defectuoase a marfii, lipsind 3 colete din transportul facturat sub nr. x din 17.10.2015.


Curtea retine ca, in temeiul disp.art.272 Codul muncii, sarcina probei in litigiu revine angajatorului, care nu a depus la dosar fisa postului semnata de catre salariatul parat din care sa rezulte care au fost atributiile acestuia pretins a fi fost incalcate.


Atat la termenul de judecata din data de 26.01.2017, cat si la cel din 16.02.2016 Curtea a solicitat angajatorului sa depuna la dosar fisa postului reclamantului, ce face parte din contractul individual de munca si dovezi privind informarea salariatului ce presteaza munca in strainatate, conform art. 18 Codul muncii.


Din contractul individual de munca depus la filele nr.23-30 dosar apel nu rezulta ca salariatul reclamant ar fi fost informat cu privire la drepturile ce se cuvin acestuia in timpul deplasarilor in strainatate.


In ceea ce priveste fisa postului, Curtea constata ca la fila nr.35-36 dosar apel s-a depus un formular de fisa a postului pentru un conducator auto, fara a se proba insa ca atributiile reclamantului-parat ar fi fost individualizate si ca ar fi fost comunicata acestuia, inainte de inceperea prestarii muncii aceasta fisa a postului. Astfel, fisa nu poarta semnatura reclamantului.


Din acest motiv, Curtea nu poate stabili daca reclamantul-parat a savarsit intr-adevar fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu invocata de catre parata-reclamanta.


Neputandu-se retine in cauza savarsirea unor fapte ilicite de catre apelant, nu poate fi antrenata raspunderea patrimoniala a acestuia in conditiile disp. art. 254 din Codul muncii republicat.


Analizand apelul formulat de parata S.C. ``S_`` S.R.L., prin prisma motivelor de apel invocate si a dispozitiilor legale aplicabile in cauza, se retine ca acesta este nefondat, pentru urmatoarele considerente:


Reclamantul a fost angajat in cadrul paratei in functia de sofer autocamion/masina de mare tonaj, iar activitatea sa s-a desfasurat in intregime in strainatate, motiv pentru care parata ii datora si o diurna pentru perioadele: 23.09.x15-deplasare in Fran?a, 11.10.x15, deplasare in Belgia- Anglia, 26.10.x15-in Franta, 10.11.x15, in Germania si pentru perioada de 25.11.x15, in Anglia.


Potrivit disp.art.18 alin.1 lit.c) si alin.3 din Codul muncii, prestatiile in bani aferente desfasurarii activitatii in strainatate trebuie sa se regaseasca in continutul contractului de munca, ori, in cauza, angajatorul nu a probat ca ar fi informat salariatul cu privire la cunatumul diurnei pe care o va plati pentru cursele externe.


Astfel, in speta, Curtea retine ca nivelul minim al diurnei pentru activitatea prestata in aceste deplasari este de 35 de Euro pe zi, conform Anexei nr.1 la H.G. nr.518/1995, astfel cum a retinut si prima instanta. Avand in vedere faptul ca partile nu au dovedit ca ar fi stabilit prin negociere un alt cuantum, mai ridicat, al diurnei zilnice, reclamantul este indreptatit la plata diurnei minime zilnice prevazute de H.G. nr.518/1995, pentru zilele in care a fost delegat in strainatate.


Se mai retine ca C.J.U.E., prin hotararea din data de 12.02.2015 pronuntata in cauza C-396/13 SA�hkA�alojen ammattiliitto ry impotriva Elektrobudowa Spolka Akcyjna, a retinut ca diurna mentionata prin conventiile colective este destinata sa asigure protectia sociala a lucratorilor in cauza, compensand inconvenientele cauzate de detasare, care constau in indepartarea persoanelor interesate de mediul lor obisnuit. Rezulta ca o astfel de diurna trebuie calificata drept ``alocatie specifica detasarii``, in sensul articolului 3 alineatul (7) al doilea paragraf din Directiva 96/71. Or, in conformitate cu dispozitia mentionata, aceasta alocatie este o parte a salariului minim.


Angajatorul nu a reusit sa probeze in cauza ca ar fi platit salariatului reclamant diurna datorata pentru aceasta perioada .


Astfel, inscrisurile de la filele nr.28-33 nu poarta semnatura partilor de predare-primire a diurnei datorate salariatului reclamant, iar extrasele de cont depuse la filele nr.23-27 dosar de fond nu probeaza plata diurnelor datorate de catre angajator reclamantului pentru cursele externe efectuate.


S-a mai depus la dosarul de fond o fisa a contului, angajatorul sustinand ca aceasta probeaza faptul ca societatea nu mai datoreaza drepturi banesti reclamantului-parat, insa orice inscriere in evidentele contabile in mod obligatoriu trebuie sa se faca in temeiul unor documente de plata a diurnei, pe care societatea nu a fost in masura sa le depuna la dosar, astfel incat Curtea nu poate retine ca aceasta nota contabila ar constitui dovada platii tuturor sumelor datorate angajatului cu titlu de diurna.


De altfel, chiar prin O.G. nr. 8/2013 pentru modificarea si completarea Codului fiscal s-a prevazut ca art.2964 alineatul (1), litera m) se modifica si va avea urmatorul cuprins:


"m) indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, primite de salariati pe perioada delegarii si deta?arii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice. Aceste prevederi se aplica si in cazul salariatilor reprezentantelor din Romania ale persoanelor juridice straine."


Astfel, in baza de calcul a contributiilor sociale obligatorii se includ si aceste venituri.


Pentru aceste considerente, in temeiul disp. art. 480 alin. 2 Cod.proc.civila, se va admite in parte apelul declarat de reclamantul G_ C__, se va schimba in parte sentinta primei instante, in sensul ca se va respinge cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta S.C.``S_`` S.R.L. in contradictoriu cu reclamantul-parat G_ C__ si se va respinge cererea paratei-reclamante S.C.``S_``S.R.L. de obligare a reclamantului-parat G_ C__ la plata cheltuielilor de judecata .


Se vor pastra restul dispozitiilor sentintei apelate care nu contravin prezentei decizii.


Se va respinge apelul declarat de parata S.C.``S_`` S.R.L. impotriva aceleiasi sentinte.



PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E:



Admite in parte apelul declarat de reclamantul G_ C__, CNP x, domiciliat in T__, _, _, jud. Cluj, impotriva sentintei civile nr. 2166 din 5 iulie 2016, pronuntata de Tribunalul Cluj in dosar nr. x, pe care o schimba in parte .


Respinge cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta S.C.``S_``S.R.L. in contradictoriu cu reclamantul-parat G_ C__.


Respinge cererea paratei-reclamante S.C. ``S_`` S.R.L. de obligare a reclamantului-parat G_ C__ la plata cheltuielilor de judecata .


Pastreaza restul dispozitiilor sentintei apelate care nu contravin prezentei decizii.


Respinge apelul declarat de parata S.C.``S_`` S.R.L. avand CUI x, cu sediul in Oradea, _ A, jud. Bihor, impotriva aceleiasi sentinte.


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj Sectia a IV-a pentru Litigii de munca si Asigurari sociale, Decizia civila nr. 99/A/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017


Citeşte mai multe despre:    Diurna    Sofer camion tir marfuri international Uniunea Europeana Franta Belgia Anglia Germania    Scrisori de transport    Extras tahograf    Plata diferenta diurna    Diurna ramasa platit justite    HG 518/1995    Lipsa colete fapte salariat vinovatie culpa sume datorate    Sigiliu vina salariat    Diurna se calculeaza la pensie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Sarcina probei privind achitarea drepturilor salariale si a altor beneficii revine angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1829/2019 din 28.03.2019

Contravaloarea pagubei recuperate de angajator prin acordul partilor nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie
Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 45/2019

Procedurile de control ale ITM nu trebuie sa fie insotite de o sanctiune care sa fie atat de disproportionata fata de gravitatea incalcarii
Pronuntaţă de: Judecatoria Campina - Sentinta civila nr. 1062 din data de 01 Aprilie 2019

Inmanarea catre salariat a convocatorului in ziua in care trebuie sa aiba loc sedinta de cercetare disciplinara incalca dreptul la aparare al salariatului. Nulitate decizie de sanctionare.
Pronuntaţă de: Tribunalul BACAU - Sentinta Civila nr. 158/18.05.2020

Neplata drepturilor salariale. Lipsa semnaturii salariatului pe statele de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi - Decizia nr. 520/2020

Prescrierea dreptului de a solicita plata drepturilor salariale neachitate
Pronuntaţă de: Decizia Civila nr. 213/25.06.2019 � Curtea de Apel Constanta

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Incasarea unor drepturi banesti necuvenite
Pronuntaţă de: Tribunalul Sibiu - Sentinta civila nr. 216 din data de 30 Iunie 2020

Sarcina probei incumba angajatorului. Responsabilitatea angajatorului pentru neintocmirea dispozitiilor de plata a salariului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iulia - Decizia civila nr. 458 din data de 03 Iunie 2020

Elementele ce caracterizeaza un raport de munca. Prestarea muncii, subordonarea salariatului, organizarea si disciplina muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 364 din data de 2 aprilie 2019

Solicitarea efectuarii muncii suplimentare din partea angajatorului. Scrisa sau verbala, directa sau indirecta
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 2494 din data de 21.09.2019



Articole Juridice

OPINIE privind directiva europeana prin care se consolideaza drepturile lucratorilor detasati
Sursa: EuroAvocatura.ro

Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calificarea juridica si natura fiscala a diurnei externe, a cheltuielulor cu transportul si cazarea. Deducerea diurnei externe. Legislatie incidenta
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

[Av. muncii] Detasarea de mai multe ori a unui salariat pe perioada unui an calendaristic
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Drepturi salariale in cazul detasarii in alt stat membru UE
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Neplata diurnei externe. Actiune impotriva angajatorului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Munca la negru � definitie, forme, avantaje si dezavantaje, sanctiuni
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim