Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere » Decizia nr. 146/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea privind alegerea Presedintelui Romaniei, Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European si din din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala.

Decizia nr. 146/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea privind alegerea Presedintelui Romaniei, Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European si din din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala.

  Publicat: 28 Mar 2019       454 citiri        Secţiunea: Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 146/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 11 [cu referire la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei], art. I pct. 12 [cu referire la art. 16 alin. (3) din Legea nr. 370/2004], art. I pct. 45 [cu referire la art. 49 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], art. I pct. 50 [cu referire la art. 50 alin. (14) lit. a) si b) din Legea nr. 370/2004], art. II pct. 4 [cu referire la art. 5 alin. (11) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European], art. II pct. 21 [cu referire la art. 23 alin. (2) lit. a) si lit. b) din Legea nr. 33/2007], art. II pct. 22 [cu referire la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 33/2007] si art. II pct. 50 [cu referire la art. 50 alin. (5) lit. a) si b) din Legea nr. 33/2007] din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala.

Publicata in Monitorul Oficial nr. 240 din 28.03.2019

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Birou electoral - organism care se constituie pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor la nivel national,
Birou electoral - organism care se constituie pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor la nivel national,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Cuprinde regulile care guverneaza organizarea unui stat dat si raporturile dintre acel stat si agentii sai, pe de o parte, si ceilalti participanti la astfel de raporturi juridice, pe de alta.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturi sociale ce iau nastere in procesul exercitarii puterii de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Birou electoral - organism care se constituie pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor la nivel national,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Birou electoral - organism care se constituie pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor la nivel national,
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Birou electoral - organism care se constituie pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor la nivel national,
Birou electoral - organism care se constituie pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor la nivel national,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Birou electoral - organism care se constituie pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor la nivel national,
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Camera inferioara a Parlamentului englez,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unitate teritoriala cu una sau mai multe sectii de votare la care cetatenii arondati (cei care domiciliaza in raza circumscriptiei electorale respective) voteaza in cadrul alegerilor
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Legatura politica si juridica permanenta dintre persoana fizica si stat,
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Ministri sau Consiliul) este principalul organism decizional al UE. Asemenea Parlamentului European, el a fost creat prin tratatele fondatoare in cursul anilor '50 si este alcatuit din ministrii din statele membre, fiind astfel institutia Uniunii Europene in care guvernele statelor membre sunt reprezentate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

1. Pe rol se afla solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala, obiectie formulata de Presedintele Romaniei.



2. Obiectia de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 335 din 17 ianuarie 2019 si constituie obiectul Dosarului nr. 127A/2019.


3. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia critica, mai intai, prevederile art. II pct. 4 din legea dedusa controlului de constitutionalitate. Acestea introduc la art. 5 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European un nou alineat, alin. (11), prin care se instituie interdictia organizarii odata cu alegerile pentru Parlamentul European a altor tipuri de alegeri sau a referendumurilor la nivel national sau local. In acest sens, precizeaza, in esenta, ca autoritatea legiuitoare este libera sa opteze pentru orice solutie legislativa in materie referendara, insa fara a interfera cu competentele celorlalte autoritati publice in acest domeniu si fara a le modifica statutul constitutional ori atributiile prevazute in Legea fundamentala.


4. Astfel, in ceea ce priveste referendumul cu privire la probleme de interes national, arata ca art. 90 din Constitutie stabileste competenta exclusiva a Presedintelui Romaniei in materia referendumului cu privire la astfel de probleme, doar acesta avand dreptul de a stabili, prin decret, problema ce constituie obiectul referendumului si data desfasurarii acestuia, potrivit Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului. Sub acest aspect, autorul obiectiei arata ca intentia autoritatii legiuitoare de a interzice organizarea de referendumuri la aceeasi data cu data desfasurarii alegerilor pentru Parlamentul European a fost exprimata de-a lungul timpului prin mai multe initiative legislative de modificare a Legii nr. 3/2000, de fiecare data Curtea Constitutionala invalidand aceasta solutie legislativa.


5. In mod similar, in ceea ce priveste referendumul privind demiterea Presedintelui Romaniei, din jurisprudenta Curtii Constitutionale rezulta ca acest tip de referendum se poate desfasura oricand in cursul anului, daca Parlamentul a aprobat propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei.


6. Tot astfel, cu referire la referendumul privind revizuirea Constitutiei, mentioneaza ca Parlamentul are competenta exclusiva de a stabili momentul adoptarii legii de revizuire a Constitutiei si este posibil ca data referendumului pentru revizuirea Legii fundamentale sa se suprapuna cu ziua de referinta stabilita pentru desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, astfel ca se adauga la textul art. 151 alin. (3) din Constitutie, care nu limiteaza in niciun mod organizarea acestui tip de referendum. Arata, de asemenea, ca prin art. 6 alin. (4) teza a doua din Legea nr. 3/2000 este determinata data la care se organizeaza referendumul de revizuire a Constitutiei "in ultima duminica a perioadei de 30 de zile prevazuta la art. 151 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, calculata de la data adoptarii de catre Parlament a proiectului legii constitutionale". Din aceasta perspectiva, apreciaza ca norma dedusa controlului de constitutionalitate contravine si dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie .


7. In fine, in ceea ce priveste organizarea referendumului local, care este reglementat prin art. 2 alin. (1) si art. 3 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, mentioneaza ca legea lasa la aprecierea fiecarei autoritati locale sfera problemelor ce pot fi supuse consultarii cetatenilor, ca o expresie a principiului autonomiei locale. Dreptul si capacitatea efectiva de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale, treburile publice apartin autoritatilor administratiei publice locale. De aceea, in virtutea acestui principiu constitutional, competenta stabilirii datei referendumului local nu poate apartine decat autoritatii locale respective. Ca atare, in opinia sa, sunt nesocotite si prevederile art. 120 alin. (1) din Constitutie referitoare la autonomia locala.


8. In continuare, se critica prevederile art. I pct. 11 din legea dedusa controlului de constitutionalitate, care modifica art. 15 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei, reglementand cu privire la formatiunile politice care au dreptul sa propuna cate un membru in fiecare birou electoral constituit la alegerile pentru Presedintele Romaniei. Autorul obiectiei critica faptul ca, spre deosebire de reglementarea anterioara, noua reglementare face o distinctie intre partidele politice parlamentare, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar propriu in fiecare Camera a Parlamentului si partidele politice reprezentate in Parlament, organizatiile minoritatilor nationale care nu au un grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului si, respectiv, aliantele electorale care nu au in componenta niciun partid politic parlamentar sau nicio organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care propun candidati la alegerile pentru Presedintele Romaniei. Considera, in acest sens, ca se creeaza un tratament diferentiat intre formatiunile politice parlamentare. Arata ca partidele politice parlamentare care nu au un grup propriu in ambele Camere ale Parlamentului sunt excluse de la posibilitatea de a propune un membru in fiecare birou electoral constituit la alegerile pentru Presedintele Romaniei.


9. In sustinerea criticii formulate se arata ca participarea reprezentantilor partidelor politice in componenta birourilor electorale reprezinta expresia indeplinirii uneia dintre principalele functii ale partidelor politice, aceea de a contribui la formarea unor autoritati publice si de a promova pluralismul politic. Astfel, dreptul formatiunilor politice parlamentare de a propune membri in birourile electorale prevazute de art. I pct. 11 din legea supusa controlului de constitutionalitate nu poate fi realizat in mod diferentiat, atat timp cat toate partidele politice parlamentare au obtinut mandate de deputati sau senatori, fara incalcarea principiilor prevazute de art. 8 din Constitutie . Prezenta reprezentantilor tuturor partidelor parlamentare reprezinta o garantie in plus pentru corecta desfasurare a alegerilor, indiferent de tipul acestora. Potrivit Codului de bune practici in materie electorala elaborat de Comisia de la Venetia, la pct. II, 3.1 - care se refera la Garantii procedurale si la organizarea scrutinului de catre un organ impartial - se arata ca, la nivel central, comisia electorala ar trebui sa cuprinda "delegatii partidelor deja reprezentate in parlament sau care au obtinut cel putin un anumit procentaj de sufragii. Partidele politice trebuie sa fie reprezentate in mod corespunzator si in comisia electorala centrala". In acest document de referinta nu se face trimitere la alte criterii din moment ce toate partidele politice reprezentate in Parlament au trecut pragul electoral la momentul alegerilor. Autorul obiectiei sustine ca in situatia de fata nu poate fi vorba nici de o egalitate "proportionala", intrucat in cazul acesteia partidele politice ar fi tratate in functie de numarul lor de voturi, ceea ce nu este cazul .


10. In consecinta, se arata ca o atare reglementare instituie o conditie discriminatorie pentru partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu doar in una dintre Camerele Parlamentului, fata de partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului, acest criteriu nefiind unul justificat obiectiv si rational pentru aplicarea unui tratament juridic diferentiat. O asemenea conditie contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie referitor la egalitatea in drepturi, intrucat tratamentul diferentiat aplicat partidelor politice - persoane juridice de drept public - se reflecta intr-un tratament diferentiat aplicat reprezentantilor partidelor politice parlamentare, persoane fizice, fara o justificare obiectiva si rationala. Considera ca sunt incalcate, totodata, si prevederile art. 1 alin. (5) si art. 8 alin. (2) din Legea fundamentala.


11. Sustine ca aceste considerente sunt valabile si in cazul dispozitiilor art. I pct. 12 din legea supusa controlului de constitutionalitate, cu referire la art. 16 alin. (3), care se refera la compunerea Biroului Electoral Central, precum si, mutatis mutandis, cu privire la dispozitiile art. II pct. 21 din legea supusa controlului de constitutionalitate, cu referire la art. 23 alin. (2) lit. a) si lit. b) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, si la art. II pct. 22, cu referire la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 33/2007.


12. Se mai critica si art. I pct. 45 din legea supusa controlului de constitutionalitate, care modifica art. 49 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, in sensul ca include si numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne, in numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale, care s-au prezentat la urne, acesta urmand sa fie consemnat in procesul-verbal incheiat de presedintele biroului electoral al sectiei de votare dupa deschiderea urnelor si numararea voturilor. In motivarea criticii, autorul sesizarii precizeaza ca listele electorale speciale sunt reglementate in Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European si au in vedere alegatorii neresortisanti care vor sa isi exercite dreptul de vot pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European . Ca atare, in lipsa vreunei circumstantieri sau a unei definitii legale a notiunii de liste electorale speciale in continutul Legii nr. 370/2004, ar insemna ca in calculul numarului de voturi necesar pentru a declara candidatul ales ca Presedinte al Romaniei sa intre si cetatenii altor state membre ale Uniunii Europene. In aceste conditii, neclaritatea dispozitiei este una contrara art. 1 alin. (5) din Constitutie in dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, asa cum aceasta a fost dezvoltata in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Arata ca argumentele prezentate mai sus sunt aplicabile mutatis mutandis si art. I pct. 50 din legea dedusa controlului de constitutionalitate, cu referire la art. 50 alin. (14) lit. a2) din Legea nr. 370/2004, care face referire la listele speciale.


13. Se critica, totodata, prevederile art. I pct. 50 din legea dedusa controlului de constitutionalitate, pe considerentul ca incalca art. 2 alin. (1), art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie . Potrivit acestui punct - care completeaza art. 50 din Legea nr. 370/2004, se prevede ca numarul buletinelor de vot primite pentru alegerea Presedintelui Romaniei trebuie sa fie mai mare sau egal cu suma dintre numarul buletinelor de vot primite, numarul voturilor valabil exprimate si numarul voturilor nule. Se arata ca formula de calcul stabilita prin textul de lege criticat este inaplicabila logic, intrucat numarul total al buletinelor de vot primite va fi mereu mai mic decat acelasi numar la care se adauga numarul voturilor valabil exprimate si cel al voturilor nule. In opinia sa, formula de calcul, redactata in mod gresit dintr-o eroare materiala de catre legiuitor, trebuia sa fie cea in care numarul total de buletine de vot primite sa fie egal cu suma dintre numarul buletinelor neintrebuintate, numarul voturilor valabil exprimate si numarul voturilor nule. Doar in acest fel se garanteaza desfasurarea corecta a unui scrutin si faptul ca in respectiva sectie de votare nu au existat fraude electorale. Prin neclaritatea normei mentionate se contravine dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie in componenta sa referitoare la calitatea legii, fiind imposibil de aplicat de catre birourile electorale.


14. In acelasi sens, arata ca reglementarea unei astfel de situatii prin lege conduce implicit la acceptarea posibilitatii si justificarii printr-o lege organica a lipsei unor buletine de vot, caz in care rezultatele din respectiva sectie de votare vor fi totusi validate la finalul scrutinului. O atare reglementare contravine principiului statului de drept si democratic, prevazut de art. 1 alin. (3) din Constitutie . In plus, reglementarea este contrara si Codului de bune practici in materie electorala, elaborat de Comisia de la Venetia, care la pct. I, sectiunea 3 referitoare la sufragiul liber, subsectiunea "Libertatea alegatorilor de a-si exprima vointa si lupta de combatere a fraudei electorale", 3.2 vii) mentioneaza ca "cel putin doua criterii trebuie aplicate la evaluarea veridicitatii rezultatelor votarii: numarul alegatorilor care s-au prezentat la urnele de vot si numarul buletinelor de vot introduse in urnele de votare".


15. Precizeaza, totodata, ca, la acelasi articol 50 alin. (14), din formula de calcul al numarului total al alegatorilor inscrisi in listele electorale care s-au prezentat la urne este omisa componenta ce priveste alegatorii inscrisi in extrasele din listele electorale care au votat prin intermediul urnei speciale, aspect ce intra in contradictie cu subcomponentele enumerate la lit. a) a alin. (14) si cu dispozitiile referitoare la faptul ca, in conditiile legii, unii cetateni pot vota prin intermediul acestei urne speciale. Autorul obiectiei apreciaza, astfel, ca aceasta omisiune a legiuitorului in formula de calcul al numarului total al alegatorilor inscrisi in listele electorale lipseste norma de claritate, contrar art. 1 alin. (5) din Constitutie, in componenta sa referitoare la calitatea legii.


16. Toate argumentele de mai sus sunt aplicabile mutatis mutandis si art. II pct. 50 din legea supusa controlului de constitutionalitate, cu referire la art. 50 alin. (5) lit. a) si b) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European .


17. In considerarea argumentelor expuse, se solicita admiterea sesizarii de neconstitutionalitate si constatarea neconstitutionalitatii dispozitiilor prezentate din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala.


18. In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, obiectia de neconstitutionalitate a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima punctele lor de vedere.


19. Presedintele Camerei Deputatilor considera ca nu pot fi retinute criticile de neconstitutionalitate formulate. In acest sens, arata ca regula potrivit careia in ziua votarii membrilor din Romania in Parlamentul European nu se pot organiza alte tipuri de alegeri si nici referendumuri la nivel national sau local nu restrange dreptul constitutional al sefului statului de a recurge la referendum in conditiile art. 90 din Constitutie . In opinia sa, reprezinta supozitii teoretice situatiile in care suprapunerea zilei de referinta cu data referendumului este prezentata ca fiind posibila. Arata ca exprimarea concomitenta a vointei suverane a poporului roman asupra unor probleme de interes general, in cazul referendumului national, sau cu semnificatie deosebita pentru unitatile administrativ-teritoriale, in situatia referendumului local, ca forme de manifestare a democratiei directe, pe de o parte, si in alegerile pentru Parlamentul European, prin instrumentul democratiei reprezentative, pe de alta parte, poate diminua importanta fiecarui eveniment politic in parte, cu consecinte asupra prezentei la urne si, pe cale de consecinta, si a legitimitatii rezultatelor obtinute. Atingerea scopului pentru care are loc desfasurarea alegerii membrilor din Romania in Parlamentul European presupune evitarea suprapunerii cu alte activitati care pot genera neclaritati, inclusiv de ordin tehnic, in randul electoratului, datorita complexitatii sporite a proceselor care trebuie avute concomitent in vedere, interactiunea cu mai multe birouri ale sectiilor de votare, respectiv exercitarea efectiva la nivel individual, in mod simultan, a mai multor drepturi electorale si a optiunii referendare intr-un interval restrans de timp, luand in calcul, in acest sens, distribuirea buletinelor, timpul de vot in cabine si introducerea buletinelor de vot in urne. Aceste aspecte pot genera dificultati in exprimarea dreptului de vot, care pot conduce la restrangerea exercitarii acestui drept fundamental, mentionand, in acest sens, cele retinute in Decizia Curtii Constitutionale nr. 51 din 25 ianuarie 2012. Totodata, in sprijinul argumentului expus, aminteste Hotararea din 2 martie 1987 pronuntata in Cauza Mathieu-Mohin si Clerfayt impotriva Belgiei, paragraful 52.


20. Apreciaza ca nu poate fi retinuta nici critica adusa prevederilor art. I pct. 11, cu referire la art. 15 din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei, in considerarea necesitatii corelarii acestei legi cu prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, cu modificarile si completarile ulterioare, cu care se afla in conexiune ca urmare a dispozitiilor art. 120 din acelasi act normativ. In ceea ce priveste conditia ca partidele politice care pot desemna reprezentanti in birourile electorale sa aiba grup parlamentar in ambele Camere ale Parlamentului, considera ca aceasta nu se refera la partidele politice parlamentare, ci doar la organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale.


21. Referitor la argumentele care ar sustine neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 45 si 50, prin care se modifica art. 49 alin. (1) si, respectiv, se completeaza art. 50 din Legea nr. 370/2004, care stabilesc modalitatea de intocmire a proceselor-verbale la nivelul organismelor electorale, in continutul normativ nefiind definite listele electorale speciale, apreciaza ca nu pot fi acceptate, actul normativ dedus controlului de constitutionalitate respectand, in ansamblul sau, cerintele privind claritatea, precizia si previzibilitatea normelor juridice.


22. Cu privire la criticile referitoare la neconstitutionalitatea prevederilor art. I pct. 50, potrivit carora numarul total de buletine de vot primite nu poate fi mai mare decat suma dintre numarul de buletine neintrebuintate, numarul voturilor valabil exprimate si numarul voturilor nule, ci doar egal, apreciaza ca nu pot fi retinute deoarece nu surprind ansamblul situatiilor care intervin in procesul de votare, ca urmare a faptului ca inmanarea buletinului de vot si a stampilei cu mentiunea "Votat" si semnarea listei electorale sunt anterioare exercitarii dreptului de vot propriu-zis, si nu ulterioare introducerii efective a buletinului de vot in urna, ceea ce determina ca, in practica, sa fie evidentiate situatii in care numarul participantilor sa fie superior celor care si-au exercitat dreptul fundamental. In fapt, alegatorul nu poate fi impiedicat sa paraseasca sediul sectiei de votare cu buletinul de vot asupra sa, procedura de votare neinstituind garantii suficiente care sa asigure introducerea buletinelor de vot in urne. De aceea, pentru a se evita situatiile in care lipsa, din diferite motive, a unuia sau mai multor buletine de vot ar determina blocarea centralizarii rezultatului votarii, este prevazut ca numarul alegatorilor prezenti la vot sa poate fi mai mare sau egal in raport cu suma voturilor exprimate.


23. Presedintele Senatului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra obiectiei de neconstitutionalitate.


24. La termenul de judecata fixat pentru data de 27 februarie 2019, Curtea a amanat dezbaterile asupra cauzei pentru data de 13 martie 2019, data la care a pronuntat prezenta decizie .


C U R T E A,
examinand obiectia de neconstitutionalitate, punctul de vedere al Presedintelui Camerei Deputatilor, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:


25. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 1, art. 10, art. 15 si art. 18 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze obiectia de neconstitutionalitate.


26. Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie unele prevederi din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala, si anume: art. I pct. 11 [cu referire la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei], art. I pct. 12 [cu referire la art. 16 alin. (3) din Legea nr. 370/2004], art. I pct. 45 [cu referire la art. 49 alin. (1) din Legea nr. 370/2004], art. I pct. 50 [cu referire la art. 50 alin. (14) lit. a) si b) din Legea nr. 370/2004], art. II pct. 4 [cu referire la art. 5 alin. (11) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European], art. II pct. 21 [cu referire la art. 23 alin. (2) lit. a) si lit. b) din Legea nr. 33/2007], art. II pct. 22 [cu referire la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 33/2007], art. II pct. 50 [cu referire la art. 50 alin. (5) lit. a) si b) din Legea nr. 33/2007], care au urmatoarea redactare:
- Art. I pct. 11 [cu referire la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei]:
" Articolul 15 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 15:
(...)
(2) Au dreptul sa propuna cate un membru in fiecare birou electoral constituit la alegerile pentru Presedintele Romaniei urmatoarele formatiuni politice:
a) partidele politice parlamentare, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar propriu in fiecare Camera a Parlamentului;
b) partidele politice care nu sunt reprezentate in Parlament, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care nu au grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului, aliantele politice si aliantele electorale care nu au in componenta niciun partid politic parlamentar sau organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care propun candidati la alegerile pentru Presedintele Romaniei.";
- Art. I pct. 12 [cu referire la art. 16 alin. (3) din Legea nr. 370/2004]:
" Articolul 16 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 16:
(...)
(3) In termen de 24 de ore de la data investirii judecatorilor in Biroul Electoral Central, presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente devin membri ai Biroului Electoral Central. In acelasi termen, prin exceptie de la prevederile art. 15 alin. (2), sunt investiti ca membri ai Biroului Electoral Central membrii propusi, in scris, de partidele politice parlamentare si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar propriu in fiecare Camera a Parlamentului, in ordinea numarului de parlamentari, precum si cu membrul propus de organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in grupul parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor.";


- Art. I pct. 45 [cu referire la art. 49 alin. (1) din Legea nr. 370/2004]:
" Art. 49. -
(1) Dupa deschiderea urnelor si numararea voturilor, presedintele biroului electoral al sectiei de votare va incheia un proces-verbal, in 3 exemplare, care cuprinde:
a) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. a = pct. a1 + pct. a2 + pct. a3), din care:
a1) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne;
a2) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne;
a3) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;
a4) numarul total al alegatorilor inscrisi in extrasele din listele electorale, care au votat prin intermediul urnei speciale;
b) numarul buletinelor de vot primite (pct. b >/= pct. b + pct. d + pct. e);
c) numarul buletinelor de vot neintrebuintate si anulate;
d) numarul voturilor valabil exprimate (pct. d < /= pct. a - pct. e; pct. d = suma voturilor valabil exprimate la pct. f);
e) numarul voturilor nule;
f) numarul voturilor valabil exprimate obtinute de fiecare candidat;
g) expunerea, pe scurt, a intampinarilor formulate, precum si a contestatiilor inaintate biroului electoral judetean, al sectorului municipiului Bucuresti sau biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate;
h) numarul stampilelor cu mentiunea AA«VOTATAA» la inceperea votarii; se mentioneaza disparitia uneia sau mai multor stampile, daca este cazul, precum si starea sigiliilor de pe urne la incheierea votarii;
i) alte mentiuni.";
- Art. I pct. 50 [cu referire la art. 50 alin. (14) lit. a) si b) din Legea nr. 370/2004]:
" La articolul 50, dupa alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (11)-(14), cu urmatorul cuprins:


(...)
(14) Dupa primirea proceselor-verbale privind consemnarea rezultatului votarii de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare, conform art. 49 alin. (6) si (7) si dupa efectuarea operatiunilor prevazute la alin. (1), birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate incheie cate un proces-verbal centralizator al indicatorilor cuprinsi in procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votarii validate conform alin. (1) lit. f), dupa cum urmeaza:
a) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. a = pct. a1 + pct. a2 + pct. a3), din care:
a1) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne;
a2) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne;
a3) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;
a4) numarul total al alegatorilor inscrisi in extrasele din listele electorale, care au votat prin intermediul urnei speciale;
b) numarul buletinelor de vot primite (pct. b >/= pct. b + pct. d +pct. e)."
[unde d) numarul voturilor valabil exprimate (pct. d < /= pct. a - pct. e; pct. d = suma voturilor valabil exprimate la pct. f); e) numarul voturilor nule - n.n.];
- Art. II pct. 4 [cu referire la art. 5 alin. (11) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European]:
" La articolul 5, dupa alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins:
(11) Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului articol in ziua de referinta nu se pot organiza alte tipuri de alegeri si nici referendumuri la nivel national sau local.";
- Art. II pct. 21 [cu referire la art. 23 alin. (2) lit. a) si lit. b) din Legea nr. 33/2007]:
" (2) Au dreptul sa propuna [membri - n.n.] in fiecare birou electoral constituit la alegerile pentru membrii din Romania in Parlamentul European urmatoarele formatiuni politice:
a) partidele politice parlamentare, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar propriu in fiecare Camera a Parlamentului;
b) partidele politice care nu sunt reprezentate in Parlament, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care nu au grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului, aliantele politice si aliantele electorale care nu au in componenta niciun partid politic parlamentar sau organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care au propus candidaturi definitive la alegerile pentru Parlamentul European .";
- Art. II pct. 22 [cu referire la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 33/2007]:
" Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:


Art. 24:
(...)
(3) In termen de 24 de ore de la data investirii judecatorilor in Biroul Electoral Central, presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente devin membri ai Biroului Electoral Central. In acelasi termen, sunt investiti ca membri ai Biroului Electoral Central membrii propusi, in scris, de partidele politice parlamentare si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar propriu in fiecare Camera a Parlamentului, in ordinea numarului de parlamentari, precum si cu membrul propus de organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in grupul parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor.";
- Art. II pct. 50 [cu referire la art. 50 alin. (5) lit. a) si b) din Legea nr. 33/2007]:
" Articolul 50 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 50:
(...)
(5) Dupa primirea proceselor-verbale privind consemnarea rezultatului votarii de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare, conform prevederilor art. 49 alin. (8) si (9) si dupa efectuarea operatiunilor prevazute la alin. (1), birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate incheie cate un proces-verbal centralizator al indicatorilor cuprinsi in procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votarii validate conform prevederilor alin. (1) lit. f), dupa cum urmeaza:
a) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. a = pct. a1 + pct. a2 + pct. a3), din care:
a1) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne;
a2) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne;
a3) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;
a4) numarul total al alegatorilor inscrisi in extrasele din listele electorale, care au votat prin intermediul urnei speciale;
b) numarul buletinelor de vot primite (pct. b >/= pct. b + pct. d + pct. e)."
[unde:
d) numarul voturilor valabil exprimate (pct. d < /= pct. a - pct. e; pct. d = suma voturilor valabil exprimate la pct. f); e) numarul voturilor nule - n.n.]


27. Dispozitiile din Legea fundamentala invocate in sustinerea obiectiei de neconstitutionalitate sunt urmatoarele: art. 1 alin. (3) privind caracterul de stat de drept al statului roman, art. 1 alin. (4) care consacra principiul separatiei si echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) privind principiul legalitatii, in componenta referitoare la calitatea legii, art. 2 alin. (1) privitor la suveranitatea nationala, art. 8 alin. (2) care statueaza cu privire la rolul partidelor politice, art. 16 alin. (1) privind principiul egalitatii, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului, art. 80 care statueaza cu privire la Presedintele Romaniei, art. 81 referitor la alegerea Presedintelui Romaniei, art. 90 privind referendumul cu privire la probleme de interes national, art. 95 alin. (3) referitor la referendumul pentru demiterea Presedintelui, art. 120 alin. (1) referitor la principiul autonomiei locale, art. 147 alin. (4) privitor la forta deciziilor Curtii Constitutionale si art. 151 alin. (3) referitor la referendumul pentru aprobarea revizuirii Constitutiei.
(1) Admisibilitatea obiectiei de neconstitutionalitate


28. Sub aspectul titularului dreptului de sesizare, prezenta obiectie de neconstitutionalitate a fost formulata de Presedintele Romaniei, care, in temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, are dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala pentru exercitarea controlului de constitutionalitate a priori.


29. Cu privire la termenul in care poate fi sesizata Curtea Constitutionala pentru a exercita controlul de constitutionalitate a priori, se constata ca legea criticata in cauza de fata a fost trimisa Presedintelui Romaniei spre promulgare in data de 29 decembrie 2018, iar obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata si inregistrata la Curtea Constitutionala in data de 17 ianuarie 2019. Asadar, Curtea a fost legal sesizata, in interiorul termenului de promulgare de 20 de zile prevazut de art. 77 alin. (1) din Constitutie .


30. Referitor la obiectul sesizarii, Curtea retine ca acesta este reprezentat de o lege adoptata de cele doua Camere ale Parlamentului, dar inca nepromulgata, astfel ca se incadreaza in dispozitiile art. 146 lit. a) din Constitutie .


31. In consecinta, Curtea constata ca, in ceea ce priveste prezenta obiectie de neconstitutionalitate, sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie si de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
(2) Analiza obiectiei de neconstitutionalitate


32. Curtea observa ca se critica, sub aspect intrinsec, o serie de dispozitii cuprinse in Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala. Instanta de control constitutional va proceda la examinarea acestora in ordinea in care textele de lege criticate se regasesc in legea ce formeaza obiectul sesizarii, iar nu in cea in care au fost formulate criticile de neconstitutionalitate.


33. Astfel, se critica prevederile art. I pct. 11 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala, care modifica art. 15 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei. In cuprinsul acestuia sunt enumerate formatiunile politice care au dreptul sa propuna cate un membru in fiecare birou electoral constituit la alegerile pentru Presedintele Romaniei. Este vorba, pe de o parte, despre partidele politice parlamentare si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar propriu in fiecare Camera a Parlamentului [potrivit art. 15 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 370/2004], iar, pe de alta parte, despre urmatoarele formatiuni, daca propun candidati la alegerile pentru Presedintele Romaniei: partidele politice care nu sunt reprezentate in Parlament; organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care nu au grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului; aliantele politice si aliantele electorale care nu au in componenta niciun partid politic parlamentar sau nicio organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale [conform art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 370/2004].


34. In motivarea criticii se sustine, in esenta, ca, prin modul de formulare a celor doua litere ale art. 15 alin. (2), se creeaza un tratament diferentiat intre formatiunile politice parlamentare, intrucat partidele politice parlamentare care nu au un grup propriu in ambele Camere ale Parlamentului sunt excluse de la posibilitatea de a propune un membru in fiecare birou electoral constituit la alegerile pentru Presedintele Romaniei, de vreme ce lit. b) face referire doar la "partidele politice care nu sunt reprezentate in Parlament" si la "organizatiile minoritatilor nationale care nu au un grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului", aceasta din urma categorie avand posibilitatea de a propune membri in birourile electorale. Astfel, dreptul formatiunilor politice parlamentare de a propune membri in birourile electorale prevazute de art. I pct. 11 din legea supusa controlului de constitutionalitate nu poate fi realizat in mod diferentiat, atat timp cat toate partidele politice parlamentare au obtinut mandate de deputati sau senatori, fara incalcarea principiilor prevazute de art. 8 din Constitutie . Prezenta reprezentantilor din toate partidele parlamentare reprezinta o garantie in plus pentru corecta desfasurare a alegerilor, indiferent de tipul acestora. O atare reglementare instituie o conditie discriminatorie pentru partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu doar in una dintre Camerele Parlamentului, fata de partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului, acest criteriu nefiind unul justificat obiectiv si rational pentru aplicarea unui tratament juridic diferentiat.


35. Curtea apreciaza ca nu poate fi retinuta interpretarea pe care autorul obiectiei o da textelor de lege criticate, in sensul ca partidele politice parlamentare care nu au un grup propriu in ambele Camere ale Parlamentului ar fi excluse de la posibilitatea de a propune un membru in fiecare birou electoral. Sub acest aspect, Curtea observa ca art. 15 alin. (2) lit. a) si b) din Legea nr. 370/2004, astfel cum acest text se intentioneaza a fi modificat, realizeaza o dubla dihotomie atunci cand enumera formatiunile politice care pot desemna membri in birourile electorale, dupa cum sunt sau nu reprezentate in Parlament si dupa cum au propus sau nu candidati la alegerile pentru Presedintele Romaniei. Contrar sustinerilor autorului obiectiei, formularea preconizata reuseste sa acopere intregul spectru al formatiunilor politice reprezentative la nivel national. Pentru o mai facila intelegere a continutului normativ criticat, Curtea se va referi defalcat, pe de o parte la partidele politice si, pe de alta parte, la organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale.


36. Astfel, instanta de control constitutional retine ca art. 15 alin. (2) lit. a) din lege vizeaza partidele politice parlamentare, adica acelea care au grup parlamentar propriu in cel putin una dintre Camerele Parlamentului, potrivit art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015. La lit. b) a aceluiasi articol se da dreptul de a desemna membri in birourile electorale partidelor politice care nu sunt reprezentate in Parlament, daca propun candidati pentru functia de Presedinte al Romaniei. Asadar, nu se conditioneaza conferirea acestui drept de existenta unui grup parlamentar in ambele Camere, ci este deschis inclusiv acelora care nu au obtinut niciun mandat de senator sau deputat, dar isi demonstreaza prezenta activa pe scena politica prin desemnarea de candidati pentru alegeri.


37. In ceea ce priveste organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, este adevarat ca art. 15 alin. (2) lit. a) se refera la cele care au grup parlamentar propriu in fiecare Camera . Lit. b) mentioneaza insa organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care nu au grup parlamentar propriu in fiecare Camera, cu conditia sa propuna candidati la alegeri, ceea ce inseamna ca pot beneficia de dreptul in discutie chiar si acele organizatii care nu au grup parlamentar propriu in niciuna dintre cele doua Camere, daca indeplinesc conditia mai sus mentionata.


38. Impunerea unei astfel de exigente privitoare la depunerea de candidaturi pentru functia de Presedinte este pe deplin justificata in cadrul legislativ actual care permite inregistrarea partidelor politice intr-o maniera foarte putin restrictiva, numarul minim de membri fondatori care este necesar sa se asocieze in vederea constituirii unui partid politic fiind de doar 3, potrivit art. 18 alin. (1) lit. c) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, astfel cum acesta este redactat in urma pronuntarii de catre Curtea Constitutionala a Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015. Un astfel de demers, constand in prezentarea de candidati pentru alegeri, denota implicarea reala a respectivului partid politic in viata societatii si intentia sa autentica de a-si aduce la indeplinire rolul pe care Legea fundamentala l-a recunoscut partidelor politice prin art. 8, acela de a contribui la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor.


39. Avand in vedere similitudinea criticilor formulate si a solutiilor legislative vizate, aceleasi considerente isi gasesc aplicarea si in ceea ce priveste prevederile art. I pct. 12 [cu referire la art. 16 alin. (3) din Legea nr. 370/2004] care dispun cu privire la investirea ca membri ai Biroului Electoral Central a persoanelor propuse de partidele politice parlamentare si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar propriu in fiecare Camera a Parlamentului, ale art. II pct. 21 [cu referire la art. 23 alin. (2) lit. a) si lit. b) din Legea nr. 33/2007] privitoare la alcatuirea birourilor electorale constituite la alegerile pentru membrii din Romania in Parlamentul European si ale art. II pct. 22 [cu referire la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 33/2007] care vizeaza, in mod corespunzator, investirea ca membri ai Biroului Electoral Central a persoanelor propuse de formatiunile politice in discutie.


40. De altfel, raportat la prevederile Legii nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, un argument suplimentar in sprijinul justetei solutiei normative propuse consta in faptul ca, potrivit art. 46 alin. (1) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, se considera inactivitate a unui partid politic imprejurarea ca acesta nu a desemnat candidati, singur sau in alianta, in doua campanii electorale succesive, cu exceptia celei prezidentiale, in minimum 75 de circumscriptii electorale in cazul alegerilor locale, respectiv o lista completa de candidati in cel putin o circumscriptie electorala sau candidati in cel putin 3 circumscriptii electorale, in cazul alegerilor parlamentare. Or, potrivit art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 14/2003, inactivitatea partidului politic, constatata de Tribunalul Bucuresti, reprezinta o cauza de dizolvare pe cale judecatoreasca a acestuia.


41. Se critica, de asemenea, art. I pct. 45 din legea supusa controlului de constitutionalitate, care modifica art. 49 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, intrucat in numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale este cuprins si numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne.


42. Curtea observa ca, potrivit textului mentionat, la calculul numarului total al alegatorilor inscrisi in listele electorale, pe care presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare organizate pentru alegerea Presedintelui Romaniei au obligatia sa il consemneze in procesul-verbal pe care il incheie dupa deschiderea urnelor si numararea voturilor, vor fi avuti in vedere si alegatorii inscrisi in listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne.


43. Sub acest aspect, Curtea retine ca listele electorale speciale sunt reglementate exclusiv cu privire la alegerile pentru Parlamentul European . Acestea cuprind, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 33/2005 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cetatenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decat Romania, care au domiciliul sau resedinta in Romania, in considerarea faptului ca acestia au dreptul de a alege in Romania pentru Parlamentul European, conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 33/2005. Potrivit terminologiei care se intentioneaza a fi introdusa prin art. II pct. 3 din legea criticata, acestia sunt denumiti "alegatori neresortisanti", fiind astfel actualizata vechea denumire de "alegator comunitar", utilizata in prezent de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, in concordanta cu prevederile dreptului european. Or, pentru alegerea Presedintelui Romaniei, dreptul de vot apartine doar cetatenilor romani, indiferent daca acestia au domiciliul sau resedinta in tara sau in strainatate. Ca atare, introducerea in formula de calcul al numarului total de alegatori a acelora care, fiind inscrisi pe listele speciale, au, prin ipoteza, o alta cetatenie decat cea romana si, in consecinta, nu beneficiaza de dreptul de a vota pentru autoritatile reprezentative la nivel national, respectiv Parlament si Presedintele Romaniei, are ca rezultat nesocotirea dispozitiilor constitutionale ale art. 2 alin. (1) teza intai, potrivit carora suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte.


44. Dreptul de a vota si de a fi ales in autoritatile reprezentative la nivel national apartine doar cetatenilor romani, implicand in mod plenar exercitiul suveranitatii ca element constitutiv al statului. Este adevarat ca dobandirea calitatii de membru al Uniunii Europene a reconfigurat conceptul de suveranitate prin prisma interactiunii statului roman cu institutiile fundamentale ale acesteia, care a presupus acceptul sau de a exercita impreuna cu celelalte state membre atribute si competente care, pana la momentul aderarii, ii apartineau in mod exclusiv. In acelasi timp, insa, apartenenta la aceasta organizatie internationala a oferit cetatenilor romani posibilitatea de a participa la viata politica a Uniunii, in egala masura cu toti cetatenii celorlalte state membre. Ca atare, pe principiul reciprocitatii, si cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene care au domiciliul sau resedinta in Romania se bucura, in prezent, de dreptul de a vota membrii din partea statului roman in Parlamentul European . Totusi, drepturile lor electorale sunt limitate la acest tip de alegeri, fiind firesc ca ceea ce tine strict de suveranitatea interna a statului, asa cum este desemnarea sefului statului si a membrilor parlamentului national, sa constituie o prerogativa specifica cetatenilor romani, fiind rezervata exclusiv acestora.


45. Pentru identitate de ratiune, considerentele mai sus dezvoltate sunt aplicabile si in ceea ce priveste prevederile art. I pct. 50 [cu referire la art. 50 alin. (14) lit. a2) din Legea nr. 370/2004], care detaliaza continutul procesului-verbal centralizator al indicatorilor cuprinsi in procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votarii, incheiat la birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate dupa primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare. Astfel, printre indicatorii cuprinsi in acest proces-verbal se numara si numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale, care s-au prezentat la urne, care include, in noua viziune a legiuitorului, si numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne.


46. O alta critica vizeaza prevederile art. I pct. 50 din legea dedusa controlului, cu referire la art. 50 alin. (14) lit. b) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, si ale art. II pct. 50 - cu referire la art. 50 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, care introduc formula care, dupa primirea proceselor-verbale privind consemnarea rezultatului votarii de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare, birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate, este utilizata pentru a se stabili indicatorul referitor la numarul buletinelor de vot primite, cuprins in procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votarii validate.


47. Potrivit textelor criticate, numarul buletinelor de vot primite trebuie sa fie mai mare sau egal cu suma dintre numarul buletinelor de vot primite [lit. b)], numarul voturilor valabil exprimate [(lit. d)] si numarul voturilor nule [(lit. e)]: "pct. b > / = pct. b + pct. d + pct. e."


48. Analizand formula propusa, se poate constata cu usurinta ca este eronata, fiind de domeniul evidentei faptul ca metoda de verificare ce se intentioneaza a fi utilizata este viciata sub aspect logic, intrucat este imposibil ca intr-un enunt matematic unul dintre termeni sa fie mai mare sau egal cu propria sa valoare, la care se aditioneaza inca alte doua valori, care, in cvasiunanimitatea cazurilor sunt mai mari decat zero. Cu alte cuvinte, suma unor valori este, in mod automat si invariabil, mai mare decat unul dintre termenii acesteia. Formula propusa de textul de lege criticat nu poate fi valabila nici chiar in varianta ipotetica, putin probabila, in care ceilalti doi termeni ai sumei, respectiv numarul voturilor valabil exprimate si numarul voturilor nule, au valoarea zero, posibila in cazul in care la o sectie de votare nu s-a prezentat niciun alegator. Matematic vorbind, termenii din cadrul formulei nu sunt corect determinati, existand o disonanta intre numarul ce se cere a fi determinat si elementele componente ale formulei. Prin urmare, asa cum remarca si autorul obiectiei, formula preconizata este inaplicabila, textul de lege care o prevede nesocotind exigentele privind calitatea legii, deduse din dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie si din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Pentru a avea coerenta logica, formula ar fi trebuit sa incorporeze ideea potrivit careia numarul buletinelor de vot primite sa fie mai mare sau cel putin egal cu suma dintre numarul voturilor valabil exprimate, numarul voturilor nule si numarul buletinelor de vot ramase neutilizate.


49. De asemenea, se critica si prevederile art. I pct. 50 din legea dedusa controlului, cu referire la art. 50 alin. (14) lit. a) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, si art. II pct. 50 - cu referire la art. 50 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, intrucat din formula de calcul al numarului total al alegatorilor inscrisi in listele electorale, care s-au prezentat la urne, este omisa componenta ce priveste alegatorii inscrisi in extrasele din listele electorale, care au votat prin intermediul urnei speciale (a4), aspect ce intra in contradictie cu subcomponentele enumerate la lit. a) a alin. (14) si cu dispozitiile referitoare la faptul ca, in conditiile legii, unii cetateni pot vota prin intermediul urnei speciale.


50. Astfel, potrivit textelor mentionate, numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale, care s-au prezentat la urne, se stabileste prin insumarea urmatoarelor componente: numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne (a1), numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne (a2), si numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne (a3). Observatia autorului obiectiei este justa, in sensul ca a fost omis din aceasta suma numarul total al alegatorilor inscrisi in extrasele din listele electorale, care au votat prin intermediul urnei speciale (a4), desi, in mod obiectiv, acestia reprezinta cetateni care si-au exercitat dreptul de vot si, ca atare, trebuie avuti in vedere la determinarea numarului total al alegatorilor care s-au prezentat la urme. Lipsa acestora conduce la alterarea rezultatului si, in consecinta, la nesocotirea corectitudinii procesului electoral, deci a caracterului de stat de drept inscris in art. 1 alin. (3) din Constitutie .


51. In fine, cu privire la prevederile art. II pct. 4 din legea dedusa controlului de constitutionalitate, care introduc, la art. 5 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European un nou alineat, alin. (11), potrivit caruia " (...) in ziua de referinta nu se pot organiza alte tipuri de alegeri si nici referendumuri la nivel national sau local", se sustine, in esenta, ca sunt nesocotite dispozitiile constitutionale referitoare la popor ca unic titular al suveranitatii nationale si la referendum ca mijloc de exercitare a suveranitatii, precum si cele care consacra rolul si atributiile Parlamentului si Presedintelui Romaniei in legatura cu referendumul.


52. Curtea s-a mai pronuntat, in jurisprudenta sa, cu privire la o solutie legislativa similara, statuand ca o asemenea interdictie este neconstitutionala. Astfel, prin Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007, analizand, in cadrul controlului a priori, dispozitiile pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, potrivit carora la art. 5 din lege se intentiona introducerea unui nou alineat, alin. (3), in conformitate cu care referendumul nu poate avea loc simultan cu desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European ori cu mai putin de 6 luni inainte de data alegerilor mentionate, Curtea a constatat ca prin textul de lege criticat sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 90, potrivit carora "Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national", precum si cele ale art. 95 alin. (3), care prevad ca, in cazul aprobarii propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, "[... ] in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.".


53. Pentru a decide astfel, luand in discutie problematica referendumului consultativ, declansat la initiativa Presedintelui Romaniei, si a celui organizat in temeiul art. 95 alin. (3) din Legea fundamentala in vederea demiterii Presedintelui Romaniei, Curtea a retinut ca, din analiza celor doua texte constitutionale mai sus citate, rezulta ca referendumul se poate desfasura oricand in cursul anului, daca Parlamentul a fost consultat sau, dupa caz, a aprobat propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei. Asadar, potrivit Constitutiei, nu exista nicio alta conditie care sa interzica organizarea si desfasurarea referendumului simultan cu alegerile prezidentiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori intr-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor mentionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate sa o faca. In consecinta, conditiile stabilite de legiuitor pentru desfasurarea referendumului prin legea criticata adauga la prevederile Constitutiei, ceea ce determina neconstitutionalitatea acestora.


54. Totodata, Curtea a observat ca prevederile care urmau sa fie introduse in Legea nr. 3/2000 impiedicau organizarea oricarui referendum, in conditiile in care practic, in Romania, s-ar putea sa se desfasoare alegeri in fiecare an, ceea ce contravine art. 2 alin. (1) din Constitutie . Mai mult, de vreme ce legea se refera la alegerile locale, fara a preciza daca este vorba despre alegeri generale sau partiale, este cunoscut faptul ca acestea din urma pot avea loc in fiecare luna a anului. In consecinta, Curtea a apreciat ca suprimarea referendumului prin obstacole stabilite de lege reprezinta un alt argument pe care se intemeiaza constatarea ca textul de lege examinat este neconstitutional.


55. Aceleasi considerente au stat si ulterior la baza solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala, de admitere a obiectiei de neconstitutionalitate a prevederilor care urmareau modificarea in acelasi sens a Legii nr. 3/2000 (a se vedea, in acest sens, de exemplu, si Decizia nr. 1.218 din 12 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2008).


56. Argumentele expuse in jurisprudenta citata isi mentin pe deplin valabilitatea si in cauza de fata, textul de lege examinat cuprinzand aceeasi solutie legislativa a carei neconstitutionalitate a fost deja constatata de instanta de contencios constitutional.


57. De asemenea, prin deciziile citate, Curtea a constatat ca aceste dispozitii legale pot genera blocaje constitutionale, data alegerilor devenind dependenta de data desfasurarii referendumului. Dezvoltand rationamentul sub acest aspect, Curtea constata, totodata, ca, de vreme ce, in mod obiectiv, referendumul va fi organizat in date precise, determinate de evenimente certe, respectiv decretul de convocare a referendumului cu privire la probleme de interes national a carui declansare Presedintele o considera necesara, si aprobarea suspendarii din functie a Presedintelui Romaniei in cazul savarsirii unor fapte grave prin care acesta incalca prevederile Constitutiei, care va fi urmata in 30 de zile de organizarea referendumului prin care poporul se va exprima cu privire la demiterea sa, este evident ca data alegerilor va trebui stabilita astfel incat cele doua evenimente sa nu se suprapuna, fiind influentata inevitabil de data ferm stabilita a organizarii referendumului, calculata in functie de repere temporale certe, asa cum s-a aratat mai sus. In mod similar, parcursul propunerilor/proiectelor de lege de revizuire a Constitutiei presupune o succesiune procedurala care se finalizeaza inevitabil cu organizarea unui referendum national a carui data de desfasurare va fi dependenta de durata etapelor parcurse, fiind posibil ca aceasta sa coincida cu data pentru care deja se stabilise organizarea de alegeri pentru Parlamentul European, in conditiile in care, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, ziua de referinta este stabilita in cadrul perioadei hotarate in acest scop de Consiliul Uniunii Europene .


58. Intr-o alta ordine de idei, se poate observa, totodata, ca art. 5 din Legea nr. 33/2007, a carei modificare se intentioneaza prin legea supusa controlului in cauza de fata, prevede regulile generale aplicabile alegerii membrilor din Romania in Parlamentul European, stabilind definitia legala a unor termeni, respectiv cel de "alegator neresortisant", "alegator resortisant", "candidat neresortisant" si "zi de referinta" [alin. (1) - (4) ], si statuand cu privire la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cetatenii - romani sau ai statelor membre ale Uniunii Europene - pentru a putea alege sau a fi alesi in cadrul acestui tip de scrutin electoral, referitoare la varsta, aptitudinea psihica si morala, respectiv la domiciliu sau resedinta [alin. (5) - (9) ]. In fine, alin. (10) al art. 5 consacra unicitatea votului, in sensul ca fiecare alegator are dreptul la un singur vot. Potrivit solutiei normative criticate, interdictia organizarii oricaror alte tipuri de alegeri si/sau referendumuri, preconizata a fi introdusa prin legea criticata intr-un nou alineat al art. 5 din Legea nr. 33/2007, alin. (11), este menita sa asigure respectarea prevederilor cuprinse in alineatele care il preceda, mai sus enumerate. Sub aspectul tehnicii legislative folosite, Curtea remarca faptul ca introducerea acestui alineat nu se justifica insa in mod logic in cuprinsul art. 5 din Legea nr. 33/2007, nefiind evidentiata nicio legatura de cauzalitate intre eventuala organizare a unui eveniment in care cetatenii sa isi manifeste dreptul de vot si posibila nerespectare a celorlalte dispozitii ale aceluiasi articol .


59. In fine, Curtea reitereaza observatia retinuta in considerentele Hotararii nr. 33 din 26 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 918 din 29 decembrie 2009, in sensul ca "stabilirea datei desfasurarii unui referendum national consultativ cu privire la probleme de interes national se include in prerogativa exclusiva a Presedintelui Romaniei stabilita de art. 90 din Constitutie, totusi, pentru a se evita orice suspiciuni cu privire la rezultatele alegerilor, respectiv ale referendumului, este indicat ca cele doua operatiuni electorale sa nu fie organizate in aceeasi zi, chiar daca argumente practice, de ordin financiar, ar justifica organizarea acestora simultan".


60. In ceea ce priveste interdictia organizarii concomitente a alegerilor pentru Parlamentul European cu alte tipuri de alegeri, Curtea constata ca este justificata, data organizarii acestora nefiind influentata de evenimente exterioare, asa cum s-a aratat ca se intampla, din perspectiva parcursului procedural, in cazul referendumurilor pentru demiterea Presedintelui si a celui pentru revizuirea Constitutiei. Solutia normativa aleasa este, de altfel, in spiritul jurisprudentei Curtii Constitutionale, care, prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, a constatat neconstitutionalitatea prevederilor din Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, precum si pentru modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali care stabileau ca organizarea in anul 2012 a alegerilor parlamentare si locale sa aiba loc la aceeasi data .


61. Argumentele care au condus la aceasta concluzie au vizat faptul ca, reformand in mod radical legislatia electorala cu putine luni inainte de alegeri, o astfel de regula incalca standardele europene in materie, iar, pe de alta parte, prin reglementarea organizarii la aceeasi data a alegerilor pentru Camera Deputatilor, Senat si autoritatile administratiei publice locale, se creeaza o confuzie in randul electoratului, care este pus in situatia de a vota cu un numar ridicat de buletine de vot. De asemenea, Curtea a retinut ca organizarea la aceeasi data a celor doua categorii de alegeri determina incalcarea dreptului de a fi ales, prevazut de art. 37 din Constitutie, intrucat exista situatii in care un candidat care nu a castigat un mandat de ales local sa isi exprime dorinta de a participa la alegerile nationale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai in cazul unor alegeri care se desfasoara la date diferite. Acest ultim argument dezvoltat de instanta constitutionala prezinta relevanta si in cauza de fata, necesitatea asigurarii plenare a exercitiului de a fi ales justificand interdictia principiala a organizarii simultane a mai multor tipuri de alegeri.


62. Avand in vedere aceste considerente, cu prilejul reexaminarii legii in vederea punerii de acord cu cele statuate de Curtea Constitutionala, Parlamentul va trebui sa reconsidere solutiile legislative propuse in asa maniera incat sa elimine viciile de neconstitutionalitate evidentiate prin decizia de fata.


63. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,



CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


1. Admite obiectia de neconstitutionalitate si constata ca prevederile art. I pct. 45 [cu referire la art. 49 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei] si art. I pct. 50 [cu referire la art. 50 alin. (14) lit. a) si b) din Legea nr. 370/2004], precum si art. II pct. 4 [cu referire la art. 5 alin. (11) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European] si art. II pct. 50 [cu referire la art. 50 alin. (5) lit. a) si b) din Legea nr. 33/2007] din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala sunt neconstitutionale.


2. Respinge, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate si constata ca prevederile art. I pct. 11 [cu referire la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei] si art. I pct. 12 [cu referire la art. 16 alin. (3) din Legea nr. 370/2004], precum si art. II pct. 21 [cu referire la art. 23 alin. (2) lit. a) si lit. b) din Legea nr. 33/2007] si art. II pct. 22 [cu referire la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 33/2007] din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


Pronuntata in sedinta din data de 13 martie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:    CCR    Legea 33/2007    Legea 370/2004    Legislatie electorala



Comentează: Decizia nr. 146/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea privind alegerea Presedintelui Romaniei, Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European si din din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala.
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 635/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 263 alin. (2) pct. 4 din Codul fiscal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 4/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unei parti din art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 828/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 29/2019 - respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 750/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia Curtii Constitutionale nr. 868/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 si art. 719 alin. (2) din Codul de procedura civila, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia Curtii Constitutionale nr. 813/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia nr. 698/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia nr. 696/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala



Articole Juridice

Consideratii asupra constitutionalitatii scutirii autoritatilor publice de taxa judiciara de timbru in actiunile care au ca obiect venituri publice
Sursa: EuroAvocatura.ro

Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive atunci cand exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cauza – decizie C.C.R.
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R.: decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, deoarece nu a depus intampinarea in termenul prevazut de Codul de procedura civila, nu echivaleaza cu suprimarea dreptului la aparare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

A fost modificat Codul muncii
Sursa:

Controverse jurisprudentiale in aplicarea Deciziei CCR nr. 405/2016 privind abuzul in serviciu
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim