din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1910 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » Decizia ICCJ nr. 9/2019 - RIL: activitatea desfasurata in cadrul unitatilor de prospectiuni geologice sau de exploatari in subteran nu poate fi considerata activitate desfasurata in "unitate miniera"

Decizia ICCJ nr. 9/2019 - RIL: activitatea desfasurata in cadrul unitatilor de prospectiuni geologice sau de exploatari in subteran nu poate fi considerata activitate desfasurata in "unitate miniera"

  Publicat: 07 Jun 2019       5488 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 459 din 07.06.2019.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin �intreprindere� se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act adoptat de organele de stat,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Varsta, genul, inaltimea, lungimea bratului, capacitatea fizica,
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
(Tax bracket) Categoria in care se incadreaza venitul obtinut de o persoana fizica ce trebuie impozitat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Completul competent sa judece recursul in interesul legii este constituit conform art. 516 alin. (2) din Codul de procedura civila si art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul I.C.C.J.).


Sedinta este prezidata de doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Avocatul Poporului este reprezentat de doamna consilier juridic Claudia Virenfeldt, iar Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror Diana Berlic.
La sedinta de judecata participa domnul Aurel Segarceanu, magistrat-asistent desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul I.C.C.J.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare sesizarea formulata de Avocatul Poporului referitor la urmatoarea problema de drept:
"Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 3 pct. 1 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul de a se stabili daca activitatea desfasurata in cadrul unitatilor de prospectiuni geologice sau de exploatari in subteran este considerata activitate desfasurata in A�unitate minieraA� si poate fi incadrata in conditii speciale de munca ."
Magistratul-asistent prezinta referatul privind obiectul recursului in interesul legii, aratand ca la dosar au fost depuse raportul intocmit de judecatorii-raportori, precum si punctul de vedere formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Presedintele completului de judecata, constatand ca nu exista chestiuni prealabile sau exceptii, acorda cuvantul reprezentantilor Avocatului Poporului, autorului sesizarii si procurorului general, pentru sustinerea recursului in interesul legii, respectiv pentru expunerea punctului de vedere cu privire la acesta.
Doamna consilier juridic prezinta, pe scurt, obiectul sesizarii si argumentele care au stat la baza formularii acesteia, punand concluzii pentru admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale supuse interpretarii, in sensul ca activitatile desfasurate in cadrul unitatilor care au ca obiect de activitate efectuarea de prospectiuni si exploatari in subteran pot fi incadrate ca activitati desfasurate in conditii speciale de munca, prevazute de art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Doamna procuror arata ca, in opinia Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, interpretarea ce corespunde literei si spiritului legii este cea propusa de autorul sesizarii, sens in care pune concluzii pentru admiterea recursului in interesul legii, facand referire la argumentele prezentate in punctul de vedere formulat in scris si depus la dosar.
Presedintele completului de judecata declara dezbaterile inchise, iar completul de judecata ramane in pronuntare asupra recursului in interesul legii.


INALTA CURTE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:


I. Problema de drept care a generat practica neunitara
1. Prin recursul in interesul legii se solicita a se stabili daca activitatea desfasurata in cadrul unitatilor de prospectiuni geologice sau de exploatari in subteran este considerata activitate desfasurata in "unitate miniera" si poate fi incadrata in conditii speciale de munca, potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 263/2010), si art. 3 pct. 1 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 85/2003).


II. Dispozitiile legale supuse interpretarii
2. Legea nr. 263/2010:
"Art. 30. -
(1) In sensul prezentei legi, locurile de munca in conditii speciale sunt cele din:
a) unitatile miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva;
(...)"
3. Legea nr. 85/2003:
"Art. 3. -
In intelesul prezentei legi, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:
1. activitate miniera - ansamblul de lucrari privind prospectiunea, explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea si inchiderea minelor, inclusiv lucrarile aferente de refacere si reabilitare a mediului;
(...)"


III. Examen jurisprudential - principalele coordonate ale divergentelor de jurisprudenta
4. In raport cu hotararile judecatoresti care au stat la baza promovarii recursului in interesul legii, autorul sesizarii a aratat ca examinarea jurisprudentei la nivel national releva faptul ca instantele de judecata nu au un punct de vedere unitar in ceea ce priveste problema de drept supusa dezlegarii, fiind identificate doua orientari:
A) Intr-o prima orientare s-a apreciat ca activitatea desfasurata in cadrul unor unitati care desfasoara activitati miniere intr-un perimetru de exploatare sau explorare ce presupun lucrul in subteran (foste intreprinderi de prospectiuni si explorari geologice) intra in sfera notiunii de "activitate miniera", prevazuta de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2003 si, ca atare, trebuie sa fie considerata munca desfasurata in conditii speciale, conform art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010.
5. S-a sustinut in sprijinul acestei orientari ca, in lipsa unor dispozitii legale exprese, prin care activitatea in discutie sa fie exclusa din sfera activitatii miniere, nu se poate restrange domeniul de aplicare al art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 doar la activitati de exploatare de carbuni si minerale, cu atat mai mult cu cat actul normativ in cauza nu defineste notiunea de activitati miniere.
6. De asemenea, s-a retinut ca, in concordanta cu dispozitiile art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, coroborate cu dispozitiile art. 158 alin. (1) din acelasi act normativ, unitatile miniere fac parte din locurile de munca in conditii speciale, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran, desi nici Legea nr. 263/2010 si nici Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unic de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011, cu completarile ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010), nu definesc unitatea miniera.
B) Intr-o alta orientare s-a considerat ca activitatea in subteran nu este o activitate desfasurata intr-o unitate miniera, asa cum prevede expres legea, legiuitorul intelegand sa reglementeze distinct aceasta activitate si nu ca activitate miniera; s-a retinut ca perioada in care reclamantul, angajat in cadrul unei societati comerciale, a lucrat in subteran a fost inclusa de catre legiuitor, in conditiile speciale prevazute de art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010, iar nu in conditiile speciale prevazute de lit. a) a aceluiasi text de lege.
7. In sustinerea acestei solutii s-a retinut ca nu poate fi considerata "mina" sau "unitate miniera" o intreprindere care are ca obiect de activitate explorari geologice sau realizarea de constructii subterane, chiar daca aceasta presupune si munca in subteran.
8. S-a sustinut ca, in cuprinsul prevederilor pct. 1 al anexei nr. 1 la Ordinul ministrului muncii si ocrotirilor sociale, al ministrului sanatatii si al presedintelui Comisiei Nationale pentru Protectia Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii (Ordinul nr. 50/1990) [act abrogat prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 19/2000) - n.r.], se face o delimitare intre diversele categorii de activitati incadrate in grupa I de munca, respectiv intre activitati desfasurate in "mine" si activitati care se desfasoara in subteran, in cu totul alte unitati/intreprinderi care nu pot fi "mine", existand o diferenta observabila intre sintagmele "activitate miniera" si "unitate miniera".
9. Pornindu-se de la aceasta delimitare a activitatilor desfasurate in subteran, facuta prin Ordinul nr. 50/1990, se arata ca sintagma "unitate miniera", prevazuta la art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 se refera la "minele" stipulate in cuprinsul pct. 1 al anexei nr. 1 la Ordinul nr. 50/1990, si nu la alte unitati care desfasoara munca in subteran.


IV. Opinia autorului sesizarii
10. Autorul sesizarii, Avocatul Poporului, apreciaza ca fiind in acord cu litera si spiritul legii prima orientare jurisprudentiala, potrivit careia, in lipsa unui temei legal, expres prevazut, activitatile desfasurate in cadrul unitatilor care au ca obiect de activitate efectuarea de prospectiuni si exploatari in subteran pot fi incadrate ca activitati desfasurate in conditii speciale de munca, prevazute de art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, pentru argumentele ce vor fi prezentate in continuare.
11. Prevederile art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 nu opereaza cu o enumerare limitativa a unitatilor miniere care intra sub incidenta dispozitiilor sale, astfel incat se poate considera ca prin unitati miniere se inteleg si lucrarile miniere subterane de prospectiuni si explorari geologice si cu caracter special.
12. Pentru ca anumite locuri de munca sa fie incadrate in conditii speciale, pana la aparitia Legii nr. 263/2010, care in prezent reprezinta dreptul comun in materia pensiilor, era necesara indeplinirea cumulativa a doua conditii: desfasurarea unor activitati expres prevazute de lege, in anumite unitati, care, de asemenea, erau cuprinse in continutul legii, care au obtinut un aviz ce atesta existenta conditiilor speciale de munca .
13. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 (abrogata prin Legea nr. 263/2010), in sensul acestui act normativ, locurile de munca in conditii speciale erau cele din: a) unitatile miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva; b) activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii; c) aviatia civila, pentru personalul navigant prevazut in anexa nr. 1; d) activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in anexa nr. 2; e) alte locuri de munca in conditii speciale decat cele mentionate, care puteau fi stabilite numai prin lege.
14. De asemenea, in temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de munca in conditii speciale se stabileau prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si a Ministerului Sanatatii si Familiei, in urma consultarii Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale.
15. Potrivit dispozitiilor Legii nr. 226/2006 privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale [(Legea nr. 226/2006) - abrogata prin Legea nr. 263/2010], incepand cu data de 1 aprilie 2001, erau incadrate in conditii speciale locurile de munca in care se desfasoara activitatile prevazute in anexa nr. 1 la acest act normativ [art. 1 alin. (1)]. In plus, aceste locuri de munca sunt cele din unitatile prevazute in anexa nr. 2, care au obtinut avizul pentru indeplinirea procedurilor si criteriilor de incadrare in conditii speciale, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de munca in conditii speciale, cu modificarile si completarile ulterioare [art. 1 alin. (2)].
16. Ca atare, pentru ca anumite locuri de munca sa fie incadrate in conditii speciale, pana la aparitia Legii nr. 263/2010 - nou act normativ in materia pensiilor - era necesara indeplinirea cumulativa a celor doua conditii: a) desfasurarea unor activitati expres prevazute de lege; si b) in anumite unitati care au obtinut un aviz ce atesta existenta conditiilor speciale de munca, cuprinse, de asemenea, in continutul Legii nr. 226/2006.
17. Or, nici Legea nr. 263/2010, nici Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 si nici Legea nr. 85/2003 nu definesc unitatea miniera. Insa, potrivit art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2003, activitatea miniera reprezinta "ansamblul de lucrari privind prospectiunea, explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea si inchiderea minelor, inclusiv lucrarile aferente de refacere si reabilitare a mediului", definitie care se regaseste si in art. 4 pct. 1 din Regulamentul de topografie miniera, aprobat prin Ordinul nr. 65/2003 al ministrului economiei si comertului si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (Regulamentul de topografie miniera).
18. Prevederile pct. 1 al anexei nr. 1 la Ordinul nr. 50/1990 incadrau in grupa I de munca activitatea desfasurata in subteran: in minele de minereuri feroase, neferoase, radioactive, precum si la extractia sarii; in minele carbonifere, de minereuri nemetalifere, precum si de alte substante minerale; la extractia titeiului prin galerii, precum si la exploatarea nisipurilor bituminoase; la exploatarea argilelor refractare, precum si a nisipurilor; la explorari, deschideri, precum si la cercetari miniere; la constructii de tunele, de galerii, precum si la centrale electrice subterane; la explorari din cariere prin tunele si galerii; in depozite de explozivi din sectorul minier.
19. Avand in vedere activitatea desfasurata in cadrul fostelor intreprinderi de prospectiuni si explorari geologice, se apreciaza de catre autorul sesizarii ca aceasta indeplineste toate conditiile pentru a fi calificata ca activitate miniera, putand fi incadrata in conditii speciale de munca; aceste unitati, astfel cum rezulta din cadrul denumirii lor, aveau ca obiect de activitate efectuarea de prospectiuni si explorari geologice, iar geologia studiaza atat compozitia rocilor expuse la suprafata, cat si continuitatea acestor prospectiuni in adancime, desfasurand explorarea in subteran a zacamintelor.


V. Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
20. Prin Adresa nr. 2.838/C/4.163/III-5/2018 din 19 decembrie 2018, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca activitatile desfasurate in cadrul unitatilor care au ca obiect efectuarea de prospectiuni si exploatari in subteran pot fi incadrate ca activitati desfasurate in conditii speciale de munca, prevazute de art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
21. In sprijinul acestei opinii au fost prezentate urmatoarele argumente principale:
22. Decriptarea intelesului si intinderii domeniului de aplicare a dispozitiilor art. 30 lit. a) din Legea nr. 263/2010 trebuie sa se faca nu doar in litera, cat mai ales in spiritul legii, intentia legiuitorului nefiind aceea ca beneficiul acestui text de lege sa fie aplicabil numai persoanelor care sunt angajate in cadrul unor unitati calificate textual drept miniere, atata vreme cat acelasi gen de activitati pot fi si sunt desfasurate si in cadrul altor entitati care, desi nu poarta titulatura de unitati miniere, contin locuri de munca cu conditii speciale similare din punctul de vedere al gradului de toxicitate, al ingustimii spatiului de lucru, microclimatului cu umezeala, zgomot, trepidatii, aeraj si iluminat artificial.
23. Este contrara principiului egalitatii, prevazut de art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010, teza conform careia, in situatia in care doua persoane lucreaza in conditii de munca identice, cu aceleasi riscuri de natura a periclita sanatatea, integritatea fizica si psihica, desfasurand activitati identice, insa la unitati diferite, una miniera, iar alta de prospectiuni si explorare, numai cei care lucreaza in unitati miniere pot beneficia de reducerea varstei pentru pensionare.
24. Ratiunea reglementarii posibilitatii reducerii varstei de pensionare nu are legatura cu incadrarea unitatii intr-o categorie sau alta, ci cu conditiile efective de munca in care o persoana isi desfasoara activitatea, intrucat, de exemplu, emanatiile de gaze se produc nu doar in minele din "unitatile miniere", ci si in minele in care se desfasoara lucrari de prospectiuni si explorari geologice.
25. Cu alte cuvinte, reducerea varstei de pensionare are ca fundament tocmai motive ce tin de gradul de pericol si riscurile deosebite la care sunt supusi angajatii pe durata desfasurarii activitatii. Unitatile, indiferent de obiectul de activitate, pot avea locuri de munca incadrate in diferite grupe de munca, avand in vedere conditiile specifice in care se desfasoara o anumita activitate; astfel, nici chiar unitatile miniere nu presupun totdeauna conditii speciale de munca, activitatea acestora putand fi incadrata, dupa caz, in conditii normale, deosebite sau speciale de munca .
26. Prin urmare, este greu de acceptat ca singura piedica in valorificarea perioadei in care o persoana a activat in cadrul unei intreprinderi de prospectiuni si explorari geologice sau al uneia dintre societatile comerciale continuatoare ale acestora este denumirea lor, atata vreme cat munca prestata a fost una efectiva de minerit, in subteran, uneori in proportie chiar de 100%.
27. In materia dispozitiilor comunitare cu privire la aceste aspecte, exista mai multe directive: Directiva Consiliului 89/391/CEE din 12 iunie 1989 privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca, Directiva Comisiei 91/322/CE din 29 mai 1991 privind stabilirea valorilor-limita cu caracter orientativ prin aplicarea Directivei 80/1.107/CEE a Consiliului privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici si a Directivei 92/104/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1992 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata si in subteran etc.
28. Art. 2 din Directiva 92/104/CEE a Consiliului prevede ca: "In sensul prezentei directive: a) prin industrie extractiva de suprafata sau in subteran se intelege toate ramurile industriale in care se desfasoara activitate de: - extractia, de suprafata sau subteran, a minereurilor si/sau prospectiuni in vederea unei astfel de extractii . . .".
29. Din perspectiva conditiilor de munca (aspect reglementat de dispozitiile art. 30 din Legea nr. 263/2010), o persoana poate lucra in conditii speciale si la o unitate care nu desfasoara activitati extractive, ci activitati de prospectii geologice sau exploatari in subteran.


VI. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
30. In jurisprudenta Curtii Constitutionale au fost identificate deciziile nr. 686 din 2 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 272 din 28 martie 2018, nr. 680 din 2 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 30 ianuarie 2018, si nr. 655 din 30 octombrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 52 din 21 ianuarie 2019, care, prin considerentele pe care le contin, pot prezenta relevanta in dezlegarea problemei de drept ce face obiectul sesizarii supuse analizei de fata.
31. Astfel, prin Decizia nr. 686 din 2 noiembrie 2017, instanta de contencios constitutional a retinut ca "reglementarea regimului locurilor de munca in conditii deosebite si conditii speciale s-a realizat pe cale legislativa, respectiv prin Legea nr. 19/2000, Legea nr. 226/2006 si Legea nr. 263/2010. (...) De asemenea, art. 3 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 a definit locurile de munca in conditii deosebite si a prevazut in art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 ca sunt incadrate in conditii deosebite locurile de munca stabilite in baza criteriilor si metodologiei prevazute de legislatia in vigoare la data incadrarii acestora. Totodata, dispozitiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010 au definit conditiile de munca in conditii speciale, iar art. 30 alin. (1) a realizat o enumerare exhaustiva a acestora. Din aceasta perspectiva, Curtea apreciaza ca este lipsita de temei sustinerea autorilor exceptiei referitoare la existenta unor categorii diferite de salariati in functie de reglementarea criteriilor de incadrare in conditii deosebite sau speciale de munca prin lege sau prin hotarari de Guvern".
32. Prin Decizia nr. 680 din 2 noiembrie 2017, Curtea Constitutionala a analizat si situatia persoanelor care sustin ca desfasoara una dintre activitatile prevazute in anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, dar nu beneficiaza de incadrarea locurilor de munca in conditii speciale, deoarece acestea au fost constituite ulterior finalizarii procedurii reglementate de Hotararea Guvernului nr. 1.025/2003, iar legiuitorul nu a prevazut o procedura care sa permita actualizarea listelor prevazute in anexele nr. 2 si 3 la Legea nr. 263/2010. Cu acest prilej, instanta de contencios constitutional a retinut ca: "(. . .) prin stabilirea unei limite temporale pentru procedura de incadrare a unor locuri de munca in conditii speciale, precum si din reglementarea unei proceduri de reevaluare a acestei incadrari se desprinde intentia vadita a legiuitorului de a restrange sfera locurilor de munca incadrate in conditii deosebite sau speciale, prin normalizarea acestora si inlaturarea factorilor de risc pentru sanatatea salariatilor, potrivit legislatiei privind protectia muncii."
33. Plecand de la dezlegarile date de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii in Decizia nr. 12 din 23 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 904 din 10 noiembrie 2016, paragrafele 39 si 40, instanta de contencios constitutional, prin aceeasi decizie - nr. 680 din 2 noiembrie 2017, a apreciat ca "() locurile de munca infiintate dupa incheierea procedurii reglementate de Hotararea Guvernului nr. 1.025/2003 nu mai pot intruni, in mod obiectiv, aceleasi criterii care au determinat incadrarea in conditii speciale a unor locuri de munca incadrate potrivit legislatiei anterioare in grupa I de munca si care se desfasurau intr-un cadru care nu asigura o protectie suficienta a salariatilor impotriva riscurilor activitatii desfasurate".
34. Tot prin Decizia nr. 680 din 2 noiembrie 2017, Curtea Constitutionala a constatat urmatoarele: "(. . .) Faptul ca, anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, anumite locuri de munca au fost incadrate in grupa I nu a reprezentat un criteriu suficient pentru ca acestea sa fie incadrate ulterior in conditii speciale de munca . Curtea a retinut ca desi incadrarea locurilor de munca in conditii speciale sau deosebite a avut ca temei ratiuni asemanatoare divizarii activitatii in grupele I si a II-a de munca, ratiuni ce tin de gradul de solicitare, precum si de factorii de risc prezenti si expunerea la acestia, totusi, in urma aplicarii metodologiilor de incadrare stabilite prin hotararile Guvernului mai sus amintite, nu s-a realizat o suprapunere perfecta intre locurile de munca incadrate anterior Legii nr. 19/2000 in grupele I si a II-a de munca cu cele incadrate ulterior in conditii speciale ori deosebite."
35. Referitor la criticile vizand excluderea salariatilor de la dreptul de a ataca in justitie, in mod individual, deciziile ori hotararile organelor administrative prin care s-a refuzat incadrarea unor locuri de munca in conditii deosebite sau speciale de munca, Curtea Constitutionala a mentionat, printre alte argumente, cele retinute de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, prin paragrafele 90 si 91 ale Deciziei nr. 12 din 23 mai 2016, in care s-a evidentiat faptul ca dreptul de acces la justitie al salariatilor cu prilejul desfasurarii procedurilor de incadrare a locurilor de munca in conditii superioare de munca a fost asigurat (Decizia nr. 348 din 22 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 715 din 17 august 2018, paragrafele 40 si 41).
36. Instanta de contencios constitutional mai precizeaza ca "(. . .) distinct de cele retinute in jurisprudenta mai sus mentionata, Curtea constata ca, in prezenta cauza, criticile de neconstitutionalitate vizeaza si conceptia legislativa generala referitoare la incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale, respectiv faptul ca legiuitorul a ales sa stabileasca limitativ ce unitati si ce activitati pot obtine incadrarea in conditii speciale si nu a lasat aceasta incadrare la aprecierea instantelor, pentru a decide, de la caz la caz, in mod individual . Or, Curtea observa ca dispozitiile legale referitoare la incadrarea locurilor de munca in conditii speciale se afla intr-o stransa legatura cu dreptul la pensie, reprezentand circumstante care se rasfrang asupra stabilirii acestui drept fundamental, iar, asa cum Curtea Constitutionala a observat in jurisprudenta sa, prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, prevederile art. 47 alin. (2) din Constitutie, referitoare la dreptul la pensie si alte drepturi de asigurari sociale, trebuie interpretate in sensul ca acorda in exclusivitate legiuitorului A�atributia de a stabili conditiile si criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitatile de calcul si cuantumul lorA� si ca A�(. . .) aceste considerente, referitoare la libertatea de optiune a legiuitorului in ceea ce priveste modalitatea de incadrare a unor locuri de munca in conditii speciale, raspund si criticilor privind incalcarea dreptului de acces la justitie, atat timp cat acestea deriva din opinia autorilor exceptiei potrivit careia incadrarea locurilor de munca in conditii speciale ar trebui sa se realizeze pe cale judecatoreasca" (Decizia nr. 655 din 30 octombrie 2018).


VII. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si Curtii de Justitie a Uniunii Europene
37. Prin Hotararea din 21 martie 2018, pronuntata in cauzele conexate Danut Podila si altii impotriva Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori "C.F.R. Calatori" - S.A. Bucuresti si Costel Nicusor Mucea impotriva SMDA Mures Insolvency S.P.R.L., Curtea de Justitie a Uniunii Europene a raspuns intrebarii daca articolul 114 alineatul (3) si articolele 151 si 153 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), precum si Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca (Directiva 89/391/CEE) trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale care instituie termene stricte si proceduri care nu permit instantelor nationale sa reexamineze sau sa stabileasca incadrarea activitatilor desfasurate de lucratori in diferite grupe de risc, pe baza careia se calculeaza pensiile pentru limita de varsta ale acestor lucratori.
38. Instanta europeana a statuat prin hotararea sus-mentionata ca "articolul 114 alineatul (3) si articolele 151 si 153 TFUE, precum si Directiva 89/391/CEE (...) trebuie interpretate in sensul ca nu se aplica unei reglementari nationale, precum cea in discutie in litigiul principal, care stabileste termene stricte si proceduri care nu permit instantelor nationale sa reexamineze sau sa stabileasca incadrarea activitatilor desfasurate de lucratori in diferite grupe de risc, pe baza careia se calculeaza pensiile pentru limita de varsta ale acestor lucratori".
39. De asemenea, in Cauza nr. 3.682/12 Nicolae Petrov si altii contra Romaniei, prin Hotararea pronuntata la 31 ianuarie 2019, Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Sectia a VI-a a respins, ca inadmisibila, sesizarea prin care se pretinde de catre petenti, fosti salariati in industria chimica, incalcarea art. 6 din Conventie prin faptul ca instantele nationale au refuzat sa analizeze in mod concret si sa incadreze in conditii deosebite de munca activitatea lor. Curtea a apreciat ca, dupa reformarea sistemului de pensii incepand cu 1.04.2001, a fost abrogata norma care acorda grupe de munca intregii industrii chimice, iar noua legislatie a prevazut o procedura de recunoastere a activitatilor, atat administrativa, cat si judiciara, pe care salariatii nu au urmat-o, concluzionand (paragraful 41) ca nu se pune problema interzicerii unui acces la instanta, cata vreme, desi petentii justifica un interes personal, litigiul nu poarta asupra unui drept cu caracter civil recunoscut de legea interna.


VIII. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
40. Prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016 (Completul competent sa judece recursul in interesul legii), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 904 din 10 noiembrie 2016, a fost admisa sesizarea formulata de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, stabilindu-se ca:
"I. In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la art. 2 alin. (2), art. 3, 4, 11, 12, 15, 16 si 18 din Hotararea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv art. 1-4, art. 7-9, art. 13 alin. (4) si art. 131 din Hotararea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reinnoire a avizelor de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite, cu modificarile si completarile ulterioare, nu este deschisa calea unei actiuni in constatare de drept comun a conditiilor deosebite de munca in care angajatii si-au desfasurat activitatea dupa data de 1 aprilie 2001 si nici a actiunii in obligare a angajatorilor la incadrarea locurilor de munca in aceste conditii, atunci cand acestia din urma nu au obtinut sau, dupa caz, nu au reinnoit avizele pentru incadrarea locurilor de munca in aceste conditii .
II. In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 20 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) si art. 2 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale, raportate la prevederile art. 2-6, art. 9, 13 si 16 din Hotararea Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de munca in conditii speciale, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, in ceea ce priveste conditiile speciale, acest tip de actiuni nu sunt deschise, atunci cand nu sunt intrunite conditiile cumulative privind inscrierea activitatii si a unitatii angajatoare in anexele nr. 1 si 2 la Legea nr. 226/2006 si, respectiv, in anexele nr. 2 si 3 la Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare."
41. De asemenea, prin Decizia nr. 14 din 23 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 878 din 2 noiembrie 2016, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarile formulate de Curtea de Apel Constanta - Sectia I civila, stabilind ca: "In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de munca in conditii speciale prevazute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile ulterioare, instanta de judecata de drept comun nu poate proceda ea insasi la analizarea conditiilor de munca ale reclamantilor si, daca este cazul, la incadrarea locurilor de munca ale acestora in conditii speciale, in situatia in care angajatorul parat nu a urmat procedura de reevaluare a locurilor de munca in conditii speciale prevazuta de art. 4-7 din Hotararea Guvernului nr. 1.284/2011, cu modificarile ulterioare, nu exista un aviz al Comisiei pentru reevaluarea locurilor de munca in conditii speciale si unitatea nu este nominalizata in anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare."


IX. Raportul asupra recursului in interesul legii
42. Raportul analizeaza sesizarea, apreciind ca, in conformitate cu dispozitiile art. 515 din Codul de procedura civila, s-a facut dovada existentei unei jurisprudente neunitare referitoare la problema de drept ce constituie obiectul recursului in interesul legii si ca autorul sesizarii este legitimat procesual, potrivit prevederilor art. 514 din acelasi cod.
43. In ceea ce priveste fondul problemei de drept supuse dezbaterii, prin raport se apreciaza ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 si art. 3 pct. 1 din Legea minelor nr. 85/2003, activitatea desfasurata in cadrul unitatilor de prospectiuni geologice sau de exploatari in subteran nu poate fi considerata activitate desfasurata in "unitate miniera" si incadrata in conditii speciale de munca .


X. Inalta Curte de Casatie si Justitie
A) Cu privire la admisibilitatea recursului in interesul legii
44. Verificarea regularitatii investirii Inaltei Curti de Casatie si Justitie impune analizarea conditiilor de admisibilitate a recursului in interesul legii, in conformitate cu dispozitiile art. 515 din Codul de procedura civila, potrivit carora "recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii", precum si ale art. 514 din acelasi cod, referitoare la obiectul recursului si la titularul dreptului de sesizare .
45. Analiza implica, asadar, mai multe aspecte:
- cel al cerintei de ordin formal prevazut de dispozitiile art. 515 din Codul de procedura civila - dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul sesizarii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii; aceasta cerinta de admisibilitate se constata a fi indeplinita, avand in vedere jurisprudenta anexata sesizarii, ilustrata prin hotarari judecatoresti definitive, din care rezulta ca practica neunitara se identifica la nivelul mai multor curti de apel din tara;
- sub aspectul obiectului recursului in interesul legii, in sensul ca acesta trebuie sa se circumscrie dispozitiilor art. 514 din Codul de procedura civila, respectiv sa priveasca probleme de drept solutionate diferit de instantele judecatoresti, intrucat finalitatea acestei institutii juridice o constituie asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii, conditie care se constata a fi indeplinita, de asemenea;
- sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul in interesul legii, se constata ca autorul sesizarii, Avocatul Poporului, se regaseste printre titularii dreptului de sesizare, prevazuti de art. 514 din Codul de procedura civila.
B) Analiza problemei de drept solutionate in mod neunitar de instantele judecatoresti
46. In esenta, problema de drept ce constituie obiectul sesizarii este aceea daca dispozitiile art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 permit unor persoane care au lucrat la angajatori ce derulau activitati in subteran sa solicite incadrarea activitatii desfasurate in conditii speciale de munca, calificand locul de munca drept o unitate miniera, prin interpretarea in extenso, in acest sens, a dispozitiilor art. 3 pct. 1 din Legea minelor nr. 85/2003.
47. In concret, este vizata situatia persoanelor care au lucrat sub imperiul Legii nr. 3/1977 (in vigoare pana la 1.04.2001), al Legii nr. 19/2000 si al Legii nr. 263/2010, in cadrul unitatilor de prospectiuni geologice sau de constructii hidrotehnice, carora li s-a recunoscut, in baza Ordinului nr. 50/1990, pana la 1.04.2001, grupa I de munca si care solicita recunoasterea muncii desfasurate in conditii speciale, cu efect retroactiv, potrivit art. 158 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, asupra intregii perioade de activitate, pentru a beneficia de reducerea varstei de pensionare prevazute pentru un stagiu complet in aceste conditii .
48. In sustinerea solutiilor care au optat pentru interpretarea extensiva a textului de lege se utilizeaza ca argumente faptul ca o astfel de persoana a fost incadrata ca miner subteran, beneficiind de grupa I, conform Ordinului nr. 50/1990, pana in anul 2001, ca aceste unitati deruleaza lucrari miniere cu caracter special, similare celor din unitatile miniere propriu-zise, ca, potrivit legislatiei secundare, unitatea miniera este forma de organizare pentru orice titular de licenta ce desfasoara activitate miniera intr-un perimetru de exploatare. Aceeasi opinie este sustinuta de procurorul general, care apreciaza ca, in conditiile inexistentei unei definitii legale a unitatii miniere, este suficient a fi indeplinite criteriile de incadrare a activitatii in conditii speciale, astfel cum sunt prevazute de art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010 [preluate din legislatia anterioara, respectiv art. 1 lit. a) si art. 2 din Hotararea Guvernului nr. 1.025/2003], considerand ca intentia legiuitorului a fost de a incadra in conditii speciale acelasi gen de activitate desfasurata si in cadrul altor entitati, cum sunt cele de prospectiuni geologice sau exploatari in subteran, si nu doar activitatea extractiva propriu-zisa.
49. Dimpotriva, instantele care au adoptat o interpretare restrictiva a textului de lege au apreciat ca notiunea de activitate miniera nu se suprapune cu cea de unitate miniera, astfel ca nu este posibila extinderea sferei locurilor de munca incadrabile in conditii speciale, in sensul reglementarii art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, prin asimilarea altor activitati si locuri de munca din cadrul altor angajatori.
50. Cea de-a doua opinie este corecta, pentru argumentele ce vor fi prezentate in continuare.
51. In primul rand este de mentionat ca legiuitorul a reglementat in doua modalitati distincte incadrarea in conditiile speciale de munca: una, reprezentata de dispozitiile art. 30 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 263/2010, prin indicarea expresa a tipului de activitate si a locului de munca unde se desfasoara aceasta, si a doua, prin dispozitiile art. 30 alin. (1) lit. d), e) si f) din acelasi act normativ, care trimit la anexele legii, unde sunt indicate profesia, tipul de activitate si denumirea unitatilor unde se deruleaza acea activitate .
52. Evaluand, din aceasta perspectiva, hotararile judecatoresti atasate sesizarii, va fi retinuta spre analiza exclusiv jurisprudenta neunitara care trateaza situatia unitatilor de prospectiuni geologice, pentru care se solicita incadrarea in dispozitiile art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, intrucat pentru alte unitati care, in realizarea obiectului lor de activitate, executa lucrari in subteran, cum este unitatea de constructii hidrotehnice, situatia este reglementata expres de art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2013. Aceasta dispozitie prevede ca, in sensul legii, locurile de munca in conditii speciale sunt cele din activitatile si unitatile prevazute in anexele nr. 2 si 3. Or, in anexa nr. 2 este reglementata, la pct. 3, "activitatea desfasurata in subteran la constructii hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum si de centrale electrice subterane, la exploatari din cariere prin tuneluri si galerii", dispozitie ce se coroboreaza cu pct. 40 din anexa nr. 3 la lege, unde Societatea Hidroconstructia - S.A. este mentionata explicit. Imprejurarea ca incadrarea in art. 30 alin. (1) lit. a) ar putea fi mai favorabila pentru lucrator, in ceea ce priveste conditiile de pensionare, decat cea prevazuta de art. 30 alin. (1) lit. e) nu poate atrage competenta unei instante de a schimba incadrarea determinata prin parcurgerea unei proceduri speciale administrativ- jurisdictionale, astfel cum, de altfel, a apreciat Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii in Decizia nr. 12 din 23 mai 2016.
53. Prin urmare, pentru unitatile cu activitate in subteran, care sunt prevazute in anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010, incadrarea in conditii speciale de munca se face potrivit art. 30 alin. (1) lit. e) din lege, astfel ca argumentele autorului sesizarii, prezentate mai sus, la cap. IV - paragrafele 14-16, excedeaza limitelor problemei de drept obiect al sesizarii.
54. In ceea ce priveste situatia unitatilor de prospectiuni geologice, este important de mentionat ca regimul juridic al incadrarii unei activitati in alte conditii decat cele normale a cunoscut distinctii in functie de dispozitiile legale aplicabile.
55. In acest sens se retine ca, potrivit Ordinului nr. 50/1990, a fost incadrata in grupa I de munca activitatea desfasurata in subteran in urmatoarele forme:
- in minele de minereuri feroase, neferoase, precum si radioactive;
- in minele carbonifere, de minereuri nemetalifere, precum si de alte substante minerale (cu exceptia exploatarii sarii);
- la extractia titeiului prin galerii, precum si la exploatarea nisipurilor bituminoase;
- la exploatarea argilelor refractare, precum si a nisipurilor;
- la explorari, deschideri, precum si la cercetari miniere;
- la constructii de tunele, de galerii, precum si de centrale electrice subterane; la exploatari din cariere prin tunele si galerii;
- in depozite de explozivi din sectorul minier.
56. In baza acestui text de lege, lucratorii institutelor de prospectiuni geologice, infiintate in baza Hotararii Guvernului nr. 1.272/1990 privind infiintarea de societati comerciale pe actiuni in industrie (Hotararea Guvernului nr. 1.272/1990), in masura in care desfasurau activitate in subteran in conditiile prevazute de ordinul mentionat (explorari, deschideri, precum si la cercetari miniere), au beneficiat de incadrarea in grupa I de munca, insa pentru ca aceasta perioada sa fie recunoscuta ca fiind lucrata in conditii speciale de munca este necesar sa indeplineasca, potrivit art. 158 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, cumulativ, si conditiile reglementate in noua legislatie, in caz contrar, fiind asimilata ope legis conditiilor deosebite de munca .
57. Odata cu adoptarea Legii nr. 19/2000 si, ulterior, a Legii nr. 263/2010, Ordinul nr. 50/1990 a fost abrogat, renuntandu-se la incadrarea activitatilor in grupe de munca in favoarea unei noi reglementari care definea conditiile speciale, respectiv deosebite de munca si prevedea criterii legale pentru incadrare.
58. Astfel cum s-a precizat anterior si cum s-a retinut de altfel si in Decizia nr. 12 din 23 mai 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (paragrafele 38-39, 61 si urmatoarele), noua legislatie a stabilit expres si limitativ locurile de munca si unitatile detinatoare, care se incadreaza in conditii speciale de munca, in doua modalitati: prin indicarea acestora in art. 20 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, preluate in art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 [si in care, la lit. a), se prevad "unitatile miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva"], sau in urma unei proceduri speciale derulate in baza Hotararii Guvernului nr. 1.025/2003, in perioada 2001-2006, finalizata prin adoptarea Legii nr. 226/2006, ale carei anexe au fost preluate in Legea nr. 263/2010 si aplicate in baza art. 30 alin. (1) lit. e) (anexele nr. 2 si 3, care stabilesc atat tipul de activitate, cat si unitatea in care se desfasoara).
59. Pentru activitatea in subteran, noua legislatie a supus procedurii de avizare (anexa nr. 2 pct. 3-5 din Legea nr. 263/2010) activitatea desfasurata in subteran la constructii hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum si de centrale electrice subterane, la exploatari din cariere prin tuneluri si galerii; activitatea desfasurata in subteran la lucrari de constructii, intretinere si reparatii de tuneluri, de cai ferate, drumuri, precum si galeriile aferente, cu adancimi mai mari de 8 m; precum si activitatile desfasurate in subteran in cadrul metroului.
60. Spre deosebire de Hidroconstructia, institutele de prospectiuni geologice nu au urmat procedura prevazuta de Hotararea Guvernului nr. 1.025/2003, de avizare a activitatilor desfasurate in vederea incadrarii in conditiile speciale de munca, pentru recunoasterea activitatii derulate ca fiind in conditii speciale, in baza dispozitiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010, salariatii acestora solicitand incadrarea in dispozitiile art. 30 alin. (1) lit. a) din aceasta lege, exclusiv in considerarea calificarii angajatorului ca fiind o unitate miniera, in sensul dispozitiilor acestui ultim text de lege indicat, desi nu rezulta ca, in perioada in care acestia derulau respectiva activitate, angajatorul lor ar fi fost recunoscut ca atare si ar fi achitat cotele de contributii majorate pentru conditiile speciale de munca .
61. Legea pensiilor nu cuprinde o definitie legala a notiunii de unitate miniera, astfel ca titularul sesizarii si instantele de judecata s-au raportat, in mod gresit, la legislatia primara si secundara care reglementeaza activitatea de exploatare miniera.
62. In acest sens se constata ca Legea minelor nr. 85/2003 nu defineste notiunea de unitate miniera, ci alte notiuni ce apartin acestei sfere de activitate . Astfel, in cuprinsul art. 3 se defineste activitatea miniera ca fiind ansamblul de lucrari privind prospectiunea, explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea si inchiderea minelor, inclusiv lucrarile aferente de refacere si reabilitare a mediului (pct. 1), precum si notiunile de exploatare - ansamblul de lucrari executate in subteran si/sau la suprafata pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea si livrarea acestora in forme specifice (pct. 11), explorare - ansamblul de studii si activitati pentru identificarea zacamintelor, evaluarea cantitativa si calitativa a acestora, precum si determinarea conditiilor tehnice si economice de valorificare (pct. 12), respectiv prospectiunea - ansamblul de studii si lucrari de suprafata care se realizeaza pentru identificarea posibilitatilor existentei unor acumulari de resurse minerale (pct. 30).
63. In schimb, legislatia secundara, reprezentata de Regulamentul de topografie miniera, aprobat prin Ordinul ministrului economiei si comertului si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 65/133/2003, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 583 din 15 august 2003 (Regulamentul de topografie miniera), defineste, in cuprinsul art. 4: activitatea miniera - ansamblul de lucrari privind prospectiunea, explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea si inchiderea minelor, inclusiv lucrarile aferente de refacere si reabilitare a mediului (pct. 1); mina - ansamblul constructiilor miniere de la suprafata si/sau subterane, al instalatiilor si utilajelor care au ca scop efectuarea lucrarilor de explorare, deschidere, pregatire, exploatare sau inchidere in cadrul unui perimetru de explorare sau exploatare (pct. 9); perimetru de prospectiune, explorare si exploatare - aria corespunzatoare proiectiei la suprafata a conturului partii din scoarta terestra in interiorul careia, pe un interval de adancime determinat, se realizeaza lucrari de prospectiune, explorare, respectiv de exploatare, precum si suprafetele necesare desfasurarii activitatilor de prelucrare, preparare a resurselor minerale si de stocare a productiei reziduale miniere (pct. 11); societate miniera - companie, societate nationala sau orice alta forma de societate comerciala cu capital de stat ori privat, roman sau strain, titulara a unei licente si/sau a unui permis, care poate include in structura sa mai multe unitati miniere (pct. 12); unitate miniera - forma organizatorica de baza, de sine statatoare sau componenta a structurii organizatorice a unui titular de licenta ori permis care desfasoara activitati miniere intr-un perimetru de explorare sau de exploatare (pct. 15).
64. O definitie a notiunii de mina este cuprinsa si in Normele metodologice privind clasificarea minelor din punctul de vedere al emanatiilor de gaze, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul muncii si protectiei sociale, nr. 388/1996 privind aprobarea normelor metodologice in aplicarea prevederilor Legii protectiei muncii nr. 90/1996 (Normele metodologice privind clasificarea minelor), mentionate in punctul de vedere al procurorului general, in care, in cuprinsul art. 2, se prevede ca
"In acceptiunea prezentelor norme metodologice, prin mina se intelege:
a) minele de carbuni, nisipuri si sisturi bituminoase;
b) minele de sare;
c) minele de minereuri sau zone ale acestora;
d) lucrarile miniere subterane de prospectiuni si explorari geologice si cu caracter special."
65. Pe de alta parte, potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.272/1990, ce reprezinta actul normativ de infiintare a acestor societati, obiectul de activitate al institutelor de prospectiuni geologice Baia Mare, Banatul, Hunedoara, Harghita, Oltenia, prevazut la pozitiile 46-50 din anexa nr. 1 la hotarare, consta in executarea de lucrari de prospectiuni si explorari geologice si protectia mediului, de deschideri si pregatiri pentru noi mine, valorificare de substante minerale utile, lucrari topografice, analize de laborator fizico-chimice si mineralogo-petrografice, elaborare de proiecte, studii si expertize pentru prospectiuni, consulting, prestare de servicii in domeniul turismului si alimentatiei publice, operatiuni de comert exterior, respectiv executarea de lucrari de foraj pentru studii hidrogeologice si alimentari cu apa; realizarea de documentatii, studii geologice si consulting; prelucrarea automata a datelor geologice si economice; lucrari de foraj pentru studii hidrologice, captari gaze naturale, valorificarea aurului din aluviuni, valorificare esantioane aurifere si flori de mina; imbutelierea si comercializarea apelor minerale; cercetari geologice, hidrogeologice si deschideri de mine; lucrari de asecare; foraje de exploatare pentru ape potabile si industriale.
66. Asadar, din coroborarea normelor ce reglementeaza obiectul de activitate al acestui tip de societati cu definitiile legale date notiunilor de activitate miniera, mina si unitate miniera rezulta ca unitatile de prospectiuni geologice nu pot fi asimilate unei unitati miniere din industria extractiva, care exploateaza resursele minerale, vizata de dispozitiile art. 30 alin (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, unitatea miniera, in sensul acestei legi, nefiind o simpla forma de organizare a unei exploatari exercitate de orice titular de licenta, ce implica si o componenta de activitate in subteran, ci insasi persoana juridica ce are ca obiect de activitate exploatarea miniera propriu-zisa.
67. Prin urmare, procesul de identificare a unitatilor miniere beneficiare ale dispozitiilor art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 nu se poate raporta la definitia cuprinsa in legislatia secundara, care se refera exclusiv la modalitatea de organizare a unei exploatari din punct de vedere tehnic, si nu la persoana juridica ce opereaza extractia resursei minerale.
68. Nu exista, de lege lata, nicio echivalenta semantica intre activitatea miniera (cu o sfera de cuprindere mult mai mare) si unitatea miniera, iar legea nu permite incadrarea, prin asimilare, a unor activitati miniere, chiar de acelasi gen, cu cele desfasurate in mod efectiv in unitati miniere. Pe cale de consecinta, procesul de determinare a continutului normei juridice nu presupune doar o interpretare literala a termenului, in functie de o legislatie secundara extrinseca domeniului de reglementare a asigurarilor sociale, ci o interpretare teleologica a scopului urmarit de legiuitor in aceasta materie, prin analiza specificului muncii derulate in cadrul unui angajator expres indicat de legiuitor, de la care nu se poate deroga, prin extinderea domeniului de aplicare a legii.
69. Astfel cum s-a precizat si in deciziile care au unificat practica judiciara in ceea ce priveste modalitatea de aplicare a art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 (deciziile nr. 12 din 23 mai 2016 si nr. 14 din 23 mai 2016 ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie), dar si in Decizia nr. 680 din 2 noiembrie 2017 a Curtii Constitutionale, etapa jurisdictionala este limitata de vointa legiuitorului, orice extindere a sferei beneficiarilor conditiilor speciale de munca fiind, in fapt, o substituire in atributiile puterii legislative, in conditiile in care, astfel cum s-a aratat, scopul urmarit prin astfel de reglementari este, in principal, de normalizare treptata a conditiilor de munca din aceste unitati, prin adoptarea de masuri de protectie efectiva a lucratorilor, in perioada activitatii lor, pentru imbunatatirea conditiilor de munca, acordandu-le acestora, tocmai in considerarea acestei activitati, anumite facilitati in ceea ce priveste regimul de pensionare.
70. In masura in care legiuitorul intentiona sa defineasca beneficiarii art. 30 alin (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 doar in functie de natura activitatii, raportandu-se la activitatea in subteran sau la activitatea miniera desfasurata de orice titular de licenta ori permis, ar fi statuat in acest sens, iar activitatea in subteran, indiferent de forma de desfasurare - prospectiune, explorare, exploatare - ar fi fost inclusa, raportat doar la criteriul timpului de lucru, in aceasta categorie . Insa legiuitorul a vizat unitatile miniere ca angajatori, si nu ca sfera de activitate, ceea ce exclude o interpretare extinsa, prin asimilare, la alti angajatori.
71. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 517 alin. (1) din Codul de procedura civila, cu referire la art. 514 din acelasi cod,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:


Admite recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 3 pct. 1 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, activitatea desfasurata in cadrul unitatilor de prospectiuni geologice sau de exploatari in subteran nu poate fi considerata activitate desfasurata in "unitate miniera" si incadrata in conditii speciale de munca .
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica din data de 11 martie 2019.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    RIL    Legea 263/2010    Conditii speciale de munca    Unitate miniera    Legea 85/2003   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Greva, context in care angajatorul poate dispune concedierea salariatilor?
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Achitare in procesul penal. Dreptul la plata tuturor drepturile salariale aferente perioadei de suspendare a contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova

Legalitatea platii esalonate a drepturilor salariale obtinute prin hotarari judecatoresti
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Momentul de la care curge termenul de prescriptie al dreptului material la actiune privind plata despagubirilor pentru pagubele produse de salariati
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Masuri educative. Supraveghere. Neaplicare obligatii
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 791/07.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Venituri care nu intra in categoria �veniturilor din alte surse� si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati



Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Alocatia de stat pentru copii in anul 2024. Conditii de acordare si valoare alocatie
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Declaratia unica (212) pe 2024. Model Declaratia unica pe 2024
Sursa: EuroAvocatura.ro



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964