Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Decizia C.C.R. nr. 251/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 375 si art. 377 din Codul de procedura penala

Decizia C.C.R. nr. 251/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 375 si art. 377 din Codul de procedura penala

  Publicat: 27 Jun 2019       195 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 527 din 27.06.2019.

A fost promulgat la 11.09.1865
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
In dreptul penal, situatie caracterizata prin: a. participarea mai multor persoane la savarsirea aceleiasiinfrcatiuni; b. savarsirea a doua sau mai multor infractiuni prin acelasi act; c. in cadrul infractiunii continuate sau in orice alte cazuri cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
A fost promulgat la 11.09.1865
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. la 10 decembrie 1948.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 375 si art. 377 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de G.B. in Dosarul nr. XXXX/114/2015 al Tribunalului Buzau - Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.
2. La apelul nominal se prezinta, pentru autorul exceptiei, domnul avocat D.M.C. din cadrul Baroului Buzau, cu delegatie la dosar, si lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
3. Magistratul-asistent refera asupra faptului ca autorul exceptiei de neconstitutionalitate a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicita admiterea acesteia.
4. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul domnului avocat, care, cu titlu preliminar, depune concluziile scrise in original si un set de documente pe care le considera utile solutionarii exceptiei.
5. Solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 375 si art. 377 din Codul de procedura penala, care sunt neconstitutionale in masura in care permit instantelor de judecata sa aplice procedura simplificata in cazul in care nu toti inculpatii solicita acest lucru. In acest sens face o scurta prezentare a cauzei pe fond si arata ca unul dintre argumentele pentru care autorul exceptiei a fost condamnat a constat in imprejurarea ca celalalt coinculpat a recunoscut savarsirea faptelor. Asa fiind, reglementarea legala criticata este neconstitutionala, deoarece orice proba administrata din momentul admiterii cererii de judecare a cauzei potrivit procedurii abreviate nu face altceva decat sa produca o amanare/prelungire a stabilirii condamnarii, care nu mai poate fi rasturnata. O solutie justa din punct de vedere constitutional ar fi aceea ca instantele fie sa respinga cererile de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate in cazul infractiunilor corelative, fie, eventual, sa disjunga cauza.
6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece prin admiterea cererii de judecare a procedurii abreviate nu sunt afectate dispozitiile constitutionale invocate. In cazurile de indivizibilitate este evident ca este dificil sa se dispuna disjungerea cauzei cu privire la unii dintre inculpati, insa masura dispusa de catre instanta este una justa, intrucat aceasta s-a pronuntat asupra vinovatiei inculpatilor in acelasi moment, respectiv acela al finalizarii cercetarii judecatoresti pentru toti inculpatii. Asa fiind, nu se poate sustine ca judecatorul a incalcat obligatia de a fi impartial. De altfel, intr-un caz contrar, acesta ar fi incompatibil sa judece cauza. In masura in care ar face aprecieri cu privire la vinovatia inculpatilor inainte de momentul pronuntarii hotararii, relevanta in acest sens este si Decizia nr. 17 din 12 noiembrie 2012, pronuntata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie cu ocazia solutionarii unui recurs in interesul legii.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
7. Prin Incheierea din 6 iunie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/114/2015, Tribunalul Buzau - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 375 si art. 377 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de G.B. intr-o cauza penala in care se fac cercetari cu privire la savarsirea infractiunilor de dare si luare de mita comise de autorul exceptiei, precum si de alti patru coinculpati persoane fizice, dintre care doi au fost condamnati urmand procedura simplificata, iar ceilalti trei - printre care si autorul exceptiei - au fost condamnati urmand procedura obisnuita.
8. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile legale mentionate sunt neconstitutionale, deoarece, in situatia in care unul sau unii dintre inculpati solicita ca judecata sa aiba loc in baza procedurii abreviate, in timp ce celalalt sau ceilalti dintre inculpati solicita ca judecata sa aiba loc in baza procedurii de drept comun, se creeaza o situatie nefavorabila celor din urma prin admiterea cererii celor dintai si se incalca grav prezumtia de nevinovatie a celui/celor care nu recunosc faptele, dandu-se nastere unei puteri de lucru judecat cu privire la situatia de fapt dedusa judecatii.
9. In opinia sa, cea mai echitabila solutie ar fi aceea ca, in cazul in care pozitia procesuala a inculpatilor este divergenta cu privire la aplicarea procedurii abreviate sau comune, instanta sa se pronunte asupra cererilor odata cu solutionarea cauzei pe fond sau sa respinga cererile urmand a proceda la efectuarea cercetarii judecatoresti potrivit procedurii obisnuite.
10. De asemenea, hotararea judecatoreasca pronuntata in baza procedurii simplificate nu este doar una prin care este condamnat inculpatul, ci una prin care instanta valideaza deplin actul de sesizare, inclusiv in privinta situatiei de fapt, fiind practic imposibil sa se revina asupra acesteia printr-o alta hotarare data dupa finalizarea cercetarii judecatoresti ce ii vizeaza pe ceilalti inculpati.
11. Altfel spus, o noua hotarare, diferita de cea pronuntata anterior, este a priori supusa revizuirii, efectul fiind desfiintarea ambelor hotarari si reluarea judecatii.
12. O asemenea posibilitate are un profund caracter injust, deoarece nu permite celorlalti inculpati care nu solicita judecata in procedura simplificata sa fie judecati de o instanta independenta si impartiala.
13. In aceste conditii, inculpatii ce nu au recunoscut faptele sunt lipsiti de dreptul la aparare astfel cum acesta este garantat de art. 6 paragraful 3 lit. d) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
14. In final precizeaza ca, spre deosebire de acordul de recunoastere a vinovatiei, unde, in cadrul art. 478 alin. (5) din Codul de procedura penala, se arata in mod expres ca acordul incheiat cu unul dintre inculpati nu poate aduce atingere prezumtiei de nevinovatie a inculpatilor pentru care nu s-a incheiat acord, in cazul procedurii de recunoastere a invinuirii, o atare dispozitie nu este prevazuta.
15. Tribunalul Buzau - Sectia penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, dispozitiile legale criticate intrunesc exigentele de claritate, precizie si previzibilitate, avand in vedere ca, potrivit prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, normele juridice nu exista izolat, ci ele trebuie raportate la intreg ansamblul normativ din care fac parte .
16. Simpla recunoastere a vinovatiei nu este determinanta pentru o eficienta asigurare a dreptului la un proces echitabil, ci corecta stabilire a vinovatiei, si, in acest scop, instanta de judecata are posibilitatea de a respinge cererea de recunoastere a vinovatiei formulata de catre inculpat, in absenta unei convingeri temeinice cu privire la sinceritatea declaratiilor acestuia.
17. Accesul liber la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia, iar recunoasterea invinuirii este, de asemenea, o procedura la care inculpatul are dreptul . Or, acest drept, ca orice alt drept fundamental, are caracter legitim numai in masura in care este exercitat cu buna- credinta, in limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor in egala masura ocrotite ale tuturor subiectelor de drept, inclusiv ale inculpatului.
18. Stabilirea de catre legiuitor a procedurii in cazul recunoasterii invinuirii nu aduce nicio ingradire dreptului in sine, ci, dimpotriva, creeaza premisele valorificarii sale in concordanta cu exigentele generale proprii unui stat de drept .
19. In consecinta, nu simpla recunoastere a invinuirii, chiar si integrala, este determinanta pentru a se da eficienta unui proces echitabil desfasurat in limitele legalitatii si impartialitatii, aceasta constituind doar o conditie procedurala, ci stabilirea vinovatiei inculpatului cu privire la faptele retinute in sarcina sa.
20. Nu se poate sustine ca inculpatii care nu solicita sa fie judecati in baza procedurii speciale a recunoasterii vinovatiei ar fi defavorizati in raport cu ceilalti coinculpati care solicita aplicarea acestei proceduri speciale, intrucat incalcarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila. Or, inculpatul care nu recunoaste faptele retinute in sarcina sa nu se afla in aceeasi situatie cu cel care recunoaste integral invinuirea, motiv pentru care instanta, care are obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei si cu privire la persoana inculpatului, in primul caz, va solutiona cauza potrivit dreptului comun, cadru procesual in care poate lamuri toate imprejurarile, iar in cel de-al doilea, va judeca, potrivit procedurii simplificate, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege. Tratamentul juridic diferentiat instituit prin dispozitiile de lege criticate este, prin urmare, justificat si nu se poate vorbi de existenta unei discriminari, cu atat mai mult cu cat reducerea limitelor de pedeapsa nu reprezinta un drept fundamental, ci constituie un beneficiu acordat de legiuitor in anumite conditii, potrivit politicii sale penale.
21. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
22. Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Astfel, simpla recunoastere a invinuirii, chiar si integrala, nu este determinanta pentru a se da eficienta unui proces echitabil desfasurat in limitele legalitatii si impartialitatii, aceasta constituind doar o conditie procedurala, ci stabilirea vinovatiei inculpatului cu privire la faptele retinute in sarcina sa. Judecatorul nu este obligat, in absenta convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar daca acesta recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa -, sa admita cererea formulata de inculpat, ceea ce reprezinta o materializare a principiului constitutional al infaptuirii justitiei de catre instantele judecatoresti, consacrat de art. 124 din Legea fundamentala.
23. Prin urmare, instanta are posibilitatea de a respinge cererea inculpatului, chiar si in conditiile unei recunoasteri totale a faptelor retinute in sarcina sa, atunci cand nu este lamurita asupra imprejurarilor de fapt ale cauzei si considera ca judecata nu poate avea loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, ci trebuie sa se faca potrivit dreptului comun.
24. In sensul celor de mai sus, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin deciziile nr. 726 din 29 octombrie 2015 si nr. 107 din 25 februarie 2016.
25. De asemenea, art. 16 din Constitutie vizeaza egalitatea in drepturi intre cetateni in ceea ce priveste recunoasterea in favoarea acestora a unor drepturi si libertati fundamentale, nu si identitatea de tratament juridic asupra aplicarii unor masuri indiferent de natura lor (deciziile nr. 53 din 19 februarie 2002 si nr. 1.615 din 20 decembrie 2011). Or, inculpatul care nu recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa nu se afla in aceeasi situatie juridica cu cel care recunoaste integral invinuirea, motiv pentru care instanta, care are obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei si cu privire la persoana inculpatului, in primul caz, va solutiona cauza potrivit dreptului comun, cadru procesual in care poate lamuri toate imprejurarile, iar in cel de-al doilea, va judeca, potrivit procedurii simplificate, daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege. Tratamentul juridic diferentiat este justificat fara a se converti intr-o discriminare, cu atat mai mult cu cat reducerea limitelor speciale de pedeapsa nu reprezinta un drept fundamental, ci constituie un beneficiu acordat de legiuitor in anumite conditii, potrivit politicii sale penale (a se vedea Decizia nr. 484 din 23 iunie 2015).
26. Totodata, stabilirea de catre legiuitor a procedurii in cazul recunoasterii invinuirii nu aduce nicio ingradire accesului liber la justitie in sine, ci, dimpotriva, creeaza premisele valorificarii sale in concordanta cu exigentele generale proprii unui stat de drept . Instanta se pronunta asupra cererii inculpatului dupa examinarea concluziilor procurorului si a celorlalte parti. Totodata, daca admite cererea, instanta intreaba partile si persoana vatamata daca propun administrarea de probe cu inscrisuri . Ca urmare, normele legale criticate sunt in masura sa asigure accesul liber la justitie al tuturor partilor participante la procesul penal, fara a afecta unicitatea, impartialitatea si egalitatea pentru toti a justitiei si fara a pune in discutie prezumtia de nevinovatie.
27. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile scrise si documentele depuse, sustinerile reprezentantului legal al autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
28. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
29. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 375 cu denumirea marginala Procedura in cazul recunoasterii invinuirii si ale art. 377 cu denumirea marginala Cercetarea judecatoreasca in cazul recunoasterii invinuirii, ambele din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins:
- Art. 375 din Codul de procedura penala:
"(1) Daca inculpatul solicita ca judecata sa aiba loc in conditiile prevazute la art. 374 alin. (4), instanta procedeaza la ascultarea acestuia, dupa care, luand concluziile procurorului si ale celorlalte parti, se pronunta asupra cererii.
(11) Inculpatul poate recunoaste faptele si solicita judecarea cauzei in conditiile prevazute la art. 374 alin. (4) si prin inscris autentic.
(12) In cazurile prevazute la alin. (1) si (11), daca inculpatul este minor, este necesara si incuviintarea reprezentantului sau legal.
(2) Daca admite cererea, instanta intreaba partile si persoana vatamata daca propun administrarea de probe cu inscrisuri .
(3) Daca respinge cererea, instanta procedeaza potrivit art. 374 alin. (5)-(10).";
- Art. 377 din Codul de procedura penala:
"(1) Daca a dispus ca judecata sa aiba loc in conditiile prevazute la art. 375 alin. (1), instanta administreaza proba cu inscrisurile incuviintate.
(2) Inscrisurile pot fi prezentate la termenul la care instanta se pronunta asupra cererii prevazute la art. 375 alin. (1) sau la un termen ulterior, acordat in acest scop. Pentru prezentarea de inscrisuri instanta nu poate acorda decat un singur termen.
(3) Dispozitiile art. 383 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
(4) Daca instanta constata, din oficiu, la cererea procurorului sau a partilor, ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare trebuie schimbata, este obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma. Dispozitiile art. 386 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
(5) Daca pentru stabilirea incadrarii juridice, precum si daca, dupa schimbarea incadrarii juridice, este necesara administrarea altor probe, instanta, luand concluziile procurorului si ale partilor, dispune efectuarea cercetarii judecatoresti, dispozitiile art. 374 alin. (5)-(10) aplicandu-se in mod corespunzator."
30. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectarii Constitutiei si a legilor, art. 16 referitor la Egalitatea in drepturi, art. 20 referitor la Tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justitie si art. 23 alin. (11) si (12) referitor la prezumtia de nevinovatie si principul legalitatii pedepsei, precum si dispozitiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 1 - Interzicerea generala a discriminarii din Protocolul nr. 12 la Conventie, precum si dispozitiile art. 7 si art. 8 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
31. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorul exceptiei a criticat prevederile art. 375 si art. 377 din Codul de procedura penala, deoarece hotararea judecatoreasca pronuntata in baza procedurii simplificate nu este doar una prin care este condamnat inculpatul, ci una prin care instanta valideaza deplin actul de sesizare, inclusiv in privinta situatiei de fapt retinute prin rechizitoriu si recunoscute ca atare prin depozitiile inculpatilor care au solicitat aplicarea acestei proceduri. O astfel de posibilitate are un profund caracter injust, deoarece, prin admiterea cererii celor ce solicita ca judecata sa aiba loc in baza procedurii simplificate, se da nastere unei puteri de lucru judecat cu privire la situatia de fapt dedusa judecatii de natura sa creeze o situatie nefavorabila inculpatilor care solicita ca judecata sa aiba loc in baza procedurii de drept comun si se incalca grav prezumtia de nevinovatie a celui/celor care nu recunoaste/recunosc faptele. O asemenea posibilitate are un profund caracter injust, deoarece nu permite celorlalti inculpati care nu solicita judecata in procedura simplificata sa fie judecati de o instanta independenta si impartiala.
32. O asemenea critica nu poate fi primita, deoarece adevarul judiciar nu poate fi decat unul singur, iar imprejurarea ca unul dintre inculpati nu-l recunoaste ca atare nu reprezinta o problema de constitutionalitate, ci, mai degraba, imbraca aspecte deficitare de intelegere a anumitor fapte antisociale ce intra in sfera ilicitului penal.
33. Astfel, prin Decizia nr. 484 din 23 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 603 din 10 august 2015, Decizia nr. 726 din 29 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 26 noiembrie 2015, Decizia nr. 753 din 13 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2017, Decizia nr. 723 din 6 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 263 din 13 aprilie 2017, Curtea a retinut ca procedura simplificata de judecata in cazul recunoasterii invinuirii nu constituie o noutate in materie procesual penala, fiind reglementata pentru prima data de dispozitiile art. 3201 din vechiul Cod de procedura penala - introduse prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor -, cu titlul de derogare de la dreptul comun, si presupune solutionarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecatoreasca propriu- zisa devine redundanta, intrucat in faza de urmarire penala au fost dezlegate toate aspectele legate de existenta infractiunii si de vinovatia inculpatului.
34. Asa fiind, uzul procedurii in cazul recunoasterii invinuirii nu este un drept fundamental, ci reprezinta un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, in anumite conditii, printre care se numara si recunoasterea in totalitate a faptelor retinute in sarcina inculpatului. De aceea, tocmai caracterul integral al recunoasterii invinuirii este cel care face inutila efectuarea cercetarii judecatoresti, asa cum este reglementata aceasta de dispozitiile art. 374 alin. (5)-(10) din Codul de procedura penala.
35. Nu poate fi primita critica autorului potrivit careia instanta, admitand cererea prin care se solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, va putea pronunta o hotarare in dezacord cu realitatea faptica ce rezulta/poate rezulta in cursul cercetarii judecatoresti obisnuite. Instanta nu este obligata sa admita cererea inculpatului nici macar in situatia in care recunoasterea invinuirii este totala, deoarece determinanta pentru respectarea dreptului la un proces echitabil in limitele legalitatii si impartialitatii este stabilirea vinovatiei inculpatului cu privire la faptele retinute in sarcina sa, si nu simpla recunoastere a acestei invinuiri. De aceea, judecatorul nu este obligat, in absenta convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar daca acesta recunoaste sau nu in totalitate faptele retinute in sarcina sa -, sa admita cererea formulata, ceea ce reprezinta o materializare a principiului constitutional al infaptuirii justitiei de catre instantele judecatoresti in acord cu dreptul la un proces echitabil si cu principiul legalitatii pedepsei si al prezumtiei de nevinovatie. Prin urmare, instanta are posibilitatea de a respinge cererea inculpatului, chiar si in conditiile unei recunoasteri totale a faptelor retinute in sarcina sa, atunci cand nu este lamurita asupra imprejurarilor de fapt ale cauzei si considera ca judecata nu poate avea loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, ci trebuie sa se faca potrivit dreptului comun, dupa cum, chiar daca este lamurita asupra imprejurarilor de fapt ale cauzei, poate respinge o astfel de cerere in situatia in care recunoasterea este conditionata (asa cum s-a intamplat in prezenta speta), intrucat o astfel de procedura este incidenta nu numai daca probele sunt suficiente pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, ci si daca inculpatul recunoaste in totalitate faptele (acestea fiind conditii cumulative, a se vedea art. 349 din Codul de procedura penala). In sensul celor de mai sus, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin deciziile nr. 726 din 29 octombrie 2015 si nr. 107 din 25 februarie 2016.
36. Pe de alta parte, nu se poate sustine ca inculpatii care nu solicita sa fie judecati in baza procedurii speciale a recunoasterii vinovatiei ar fi defavorizati in raport cu ceilalti coinculpati care solicita aplicarea acestei proceduri speciale, intrucat incalcarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila.
37. Or, inculpatul care nu recunoaste faptele retinute in sarcina sa nu se afla in aceeasi situatie cu cel care recunoaste integral invinuirea, motiv pentru care instanta, care are obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei si cu privire la persoana inculpatului, in primul caz, va solutiona cauza potrivit dreptului comun, cadru procesual in care poate lamuri toate imprejurarile, iar in cel de-al doilea, va judeca, potrivit procedurii simplificate, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.
38. Tratamentul juridic diferentiat instituit prin dispozitiile de lege criticate este justificat si nu creeaza vreo discriminare, cu atat mai mult cu cat reducerea limitelor de pedeapsa nu reprezinta un drept fundamental, ci constituie un beneficiu acordat de legiuitor in anumite conditii, potrivit politicii sale penale.
39. In plus, nu poate fi primita sustinerea referitoare la incalcarea principiului egalitatii in fata legii, deoarece, in masura in care instanta respinge cererea formulata, va judeca cauza potrivit dreptului comun, cadru procesual care respecta principiile constitutionale invocate si in care pot fi lamurite toate imprejurarile. De asemenea, art. 16 din Constitutie vizeaza egalitatea in drepturi intre cetateni in ceea ce priveste recunoasterea in favoarea acestora a unor drepturi si libertati fundamentale, nu si identitatea de tratament juridic asupra aplicarii unor masuri indiferent de natura lor (deciziile nr. 53 din 19 februarie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, si nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012). Or, inculpatul care nu recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa nu se afla in aceeasi situatie juridica cu cel care recunoaste integral invinuirea, motiv pentru care instanta, care are obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei si cu privire la persoana inculpatului, in primul caz, va solutiona cauza potrivit dreptului comun, cadru procesual in care poate lamuri toate imprejurarile, iar in cel de-al doilea, va judeca, potrivit procedurii simplificate, daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege.
40. De asemenea, nu poate fi primita nici critica referitoare la incalcarea art. 21 din Constitutie, deoarece accesul liber la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia, iar recunoasterea invinuirii este, de asemenea, o procedura la care inculpatul are dreptul . Or, acest drept, ca orice alt drept fundamental, are caracter legitim numai in masura in care este exercitat cu buna-credinta, in limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor in egala masura ocrotite ale tuturor subiectelor de drept, inclusiv ale inculpatului.
41. Stabilirea de catre legiuitor a procedurii in cazul recunoasterii invinuirii nu aduce nicio ingradire dreptului in sine, ci, dimpotriva, creeaza premisele valorificarii sale in concordanta cu exigentele generale proprii unui stat de drept .
42. Asa fiind, Curtea constata ca, deoarece pana in prezent nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele si solutia deciziilor mai sus mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
43. In sfarsit, Curtea mai constata ca, in prezenta cauza, autorul exceptiei pretinde neconstitutionalitatea normelor procesual penale criticate si din compararea acestora cu normele ce reglementeaza procedura acordului de recunoastere a vinovatiei, respectiv art. 478 alin. (5) din Codul de procedura penala. Or, examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins incalcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi ori a mai multor dispozitii legale intre ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. Procedandu-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia ca, desi fiecare dintre dispozitiile legale este constitutionala, numai coexistenta lor ar pune in discutie constitutionalitatea uneia dintre ele. Prin urmare, in privinta acestor sustineri, nu ne aflam in prezenta unei chestiuni privind constitutionalitatea unor texte de lege.
44. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de G.B. in Dosarul nr. XXXX/114/2015 al Tribunalului Buzau - Sectia penala si constata ca dispozitiile art. 375 si art. 377 din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 23 aprilie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 251/2019    Codul de procedura penala    Recunoasterea invinuirii    Dreptul la un proces echitabil



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 251/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 375 si art. 377 din Codul de procedura penala
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 335/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu