1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 506 alin. (1) si (2) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de D.I. in Dosarul nr. XXXXX/3/2015 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila, de P.V.S. in Dosarul nr. XXX/35/2017 al Curtii de Apel Oradea - Sectia I civila si de C.V.C in Dosarul nr. XXXXX/3/2016 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a civila si care constituie obiectul Dosarelor Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017, nr. YYYYD/2017 si nr. ZZZZD/2017.2. Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 16 aprilie 2019, in prezenta autorului exceptiei de neconstitutionalitate din Dosarul nr. XXXXD/2017, domnul D.I., si cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand Curtea a dispus conexarea dosarelor nr. YYYYD/2017 si nr. ZZZZD/2017 la Dosarul nr. XXXXD/2017, care a fost primul inregistrat, si a amanat pronuntarea asupra cauzei pentru data de 7 mai 2019, in vederea depunerii de concluzii scrise de catre autorul exceptiei de neconstitutionalitate din Dosarul nr. XXXXD/2017. La aceasta data, constatand ca nu sunt prezenti toti judecatorii care au participat la dezbateri, in temeiul art. 58 alin. (1) teza intai din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea a amanat pronuntarea pentru data de 21 mai 2019, data la care, pentru acelasi motiv, a amanat pronuntarea pentru data de 5 iunie 2019, cand a pronuntat prezenta decizie .
C U R T E A, avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:3. Prin Incheierea din 10 mai 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXXX/3/2015, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 506 alin. (2) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de D.I. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii in anulare.4. Prin Incheierea din 21 noiembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXX/35/2017, Curtea de Apel Oradea - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 506 alin. (1) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de P.V.S. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii in anulare.5. Prin Decizia civila nr. 2.151 din 7 iunie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXXX/3/2016, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 506 alin. (2) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de C.V.C intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii in anulare.6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca alin. (2) al art. 506 din Codul de procedura civila este in contradictie cu alin. (1) al aceluiasi articol, intrucat un justitiabil fara avocat ales, fara mijloace materiale si fara cunostinte juridice nu poate sa formuleze in termenul de 15 zile motivele contestatiei in anulare, iar ulterior, dupa ce i se acorda un avocat din oficiu, motivele invocate de acesta sunt respinse, deoarece cauza se judeca pentru motivele aratate initial de justitiabil. Astfel, justitiabilul cu avocat din oficiu este discriminat fata de justitiabilul cu avocat ales. Totodata, art. 506 alin. (2) din Codul de procedura civila creeaza discriminari intre justitiabilii care introduc contestatie in anulare motivata in termen de 15 zile de la comunicarea hotararii definitive, si cei care introduc contestatie in anulare dupa 15 zile de la data comunicarii hotararii definitive dar pana in termenul de 1 an de la data cand hotararea a ramas definitiva. Se mai arata ca, potrivit primei sintagme a art. 506 alin. (1) din Codul de procedura civila, termenul de exercitare a contestatiei in anulare "poate" fi de 15 zile de la comunicarea hotararii, nefiind, astfel, un termen imperativ si obligatoriu. In schimb, a doua teza a dispozitiei legale criticate confera dreptul partii interesate sa isi aleaga momentul formularii contestatiei in anulare, inauntrul termenului de un an de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.7. Astfel, desi art. 506 alin. (1) din Codul de procedura civila permite introducerea contestatiei in anulare in termen de 1 an de zile de la data cand hotararea a ramas definitiva, art. 506 alin. (2) din Cod anuleaza dispozitiile alin. (1), deoarece toate contestatiile in anulare introduse in termenul legal de un an, dar dupa cea de-a 15-a zi de cand hotararea a fost comunicata sunt sanctionate cu nulitatea . Practic, se arata ca alin. (1) si (2) al art. 506 din Codul de procedura civila sunt contradictorii. Prin urmare, textul legal criticat este lipsit de claritate si precizie cu privire la termenul de exercitare a contestatiei in anulare.8. Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.9. Curtea de Apel Oradea - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.10. Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a civila apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.12. Guvernul, in dosarele nr. XXXXD/2017 si nr. YYYYD/2017, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate neintemeiata.13. Avocatul Poporului, in Dosarul nr. XXXXD/2017, considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.14. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A, examinand actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:15. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.16. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din actele de sesizare a Curtii Constitutionale, il reprezinta dispozitiile art. 506 alin. (1) si alin. (2) din Codul de procedura civila. Avand in vedere structura normativa a art. 506 care contine doar doua alineate, Curtea va retine ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate dispozitiile art. 506 din Codul de procedura civila, care au urmatorul cuprins:"(1) Contestatia in anulare poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data comunicarii hotararii, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas definitiva.(2) Contestatia se motiveaza in termenul de 15 zile prevazut la alin. (1), sub sanctiunea nulitatii acesteia."17. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, in componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 16 privind egalitatea in drepturi si art. 21 privind accesul liber la justitie, astfel cum acesta se interpreteaza potrivit art. 20 din Constitutie si prin prisma art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art. 24 privind dreptul la aparare.18. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile art. 506 din Codul de procedura civila au mai fost analizate prin Decizia nr. 322 din 10 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 738 din 27 august 2018, prilej cu care a constatat constitutionalitatea acestora. Raspunzand criticii potrivit careia dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale datorita instituirii termenului de 15 zile, care este un termen scurt pentru formularea contestatiei in anulare, aducand, astfel, atingere dispozitiilor constitutionale privind accesul liber la justitie, Curtea a retinut ca legiuitorul a conditionat valorificarea unui drept de exercitarea sa in interiorul unui anumit termen. Procedand in acest fel, legiuitorul nu a avut intentia de a restrange accesul liber la justitie, de care, in mod evident, cel interesat a beneficiat in cadrul termenului legal instituit, ci exclusiv de a instaura un climat de ordine, indispensabil in vederea exercitarii dreptului constitutional prevazut de art. 21, prevenind astfel abuzurile si asigurand protectia drepturilor si intereselor legitime ale celorlalte parti. De altfel, Curtea a statuat in mod constant ca reglementarea de catre legiuitor, in limitele competentei ce i-a fost conferita prin Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuziva, in detrimentul altor titulari de drepturi, in egala masura ocrotite (a se vedea, in acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 605 din 22 septembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017, paragrafele 30 si 31, Decizia nr. 417 din 16 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 828 din 19 octombrie 2016, paragrafele 24 si 25, Decizia nr. 266 din 6 martie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 379 din 19 mai 2008, sau Decizia nr. 141 din 23 martie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 360 din 23 aprilie 2004).19. Asa fiind, termenele instituite prin textul de lege criticat au in vedere solutionarea procesului cu celeritate, in absenta lor contestatia in anulare putand fi formulata oricand, fapt ce ar fi de natura a genera o stare de perpetua incertitudine in ceea ce priveste raporturile juridice stabilite printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, afectand astfel grav stabilitatea si securitatea care trebuie sa le caracterizeze.20. De altfel, art. 126 alin. (2) din Constitutie atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competentei si procedurii de judecata, inclusiv a conditiilor de exercitare a cailor de atac. Prin urmare, termenele procedurale instituite de textul de lege criticat reprezinta expresia aplicarii dispozitiilor constitutionale invocate mai sus.21. Distinct de cele retinute prin decizia amintita, Curtea observa ca in cauza de fata dispozitiile legale sunt criticate din perspectiva contrarietatii celor doua alineate ale art. 506 din Codul de procedura civila sub aspectul termenelor instituite in vederea formularii si motivarii contestatiei in anulare, respectiv 15 zile de la data comunicarii hotararii, dar nu mai tarziu de un an de la data de la care hotararea a ramas definitiva.22. In analiza acestei critici de neconstitutionalitate, Curtea are in vedere in primul rand momentul de la care incep sa curga termenele procedurale. Legiuitorul a reglementat, cu titlu general, faptul ca acestea incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu prevede altfel [art. 184 alin. (1) din Codul de procedura civila], regula care este prevazuta si in art. 506 alin. (1) teza intai din Codul de procedura civila. Legiuitorul, in fixarea momentului de la care curge termenul de 15 zile pentru formularea contestatiei in anulare, s-a raportat la un criteriu determinat si obiectiv, acesta fiind comunicarea hotararii, care va avea loc in toate cazurile, inclusiv in privinta hotararilor judecatoresti ramase definitive, potrivit art. 427 alin. (1) din Codul de procedura civila. Asadar, fata de vechea reglementare procesual civila sub imperiul careia erau comunicate doar hotararile susceptibile de a fi atacate cu apel sau recurs, deci nu si acelora ramase irevocabile, art. 427 alin. (1) din Codul de procedura civila prevede ca "Hotararea se va comunica din oficiu partilor, in copie, chiar daca este definitiva. Comunicarea se va face de indata ce hotararea a fost redactata si semnata in conditiile legii.", respectiv in cel mult 30 de zile de la pronuntare, potrivit art. 426 alin. (5) din Codul de procedura civila. In urma modificarii operate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, termenul de redactare si semnare a hotararii judecatoresti, in cazuri temeinic motivate, poate fi prelungit cu cate 30 de zile, de cel mult doua ori, deci putand fi prelungit pana la 90 de zile . Prin urmare, comunicarea reprezinta garantia unui proces echitabil si transparent, scopul acesteia fiind acela ca partile sa ia act de continutul hotararii si sa isi poata formula, daca este cazul, criticile impotriva acesteia.23. In actuala reglementare, termenul de un an prevazut de art. 506 alin. (1) teza a doua din Codul de procedura civila are semnificatia unui termen-limita, inauntrul caruia trebuie sa aiba loc comunicarea hotararii definitive si, totodata, exercitarea contestatiei in anulare.24. Faptul ca hotararea a fost comunicata inainte de implinirea termenului de un an de la ramanerea definitiva a acesteia nu deschide dreptul partii interesate sa formuleze contestatia in anulare oricand dupa comunicare si pana la implinirea termenului de un an, aceasta avand obligatia sa respecte termenul de 15 zile de la comunicare instituit prin art. 506 alin. (1) teza intai din Codul de procedura civila. Asadar, partile nu pot formula contestatie in anulare alternativ, in 15 zile de la comunicare sau intr-un an de la ramanerea definitiva a hotararii. Termenul de un an prevazut de dispozitiile legale criticate reprezinta un beneficiu acordat de legiuitor pentru a nu afecta accesul liber la justitie al persoanelor, determinat de eventualele erori procedurale.25. In cazul in care hotararea nu a fost redactata si, prin urmare, comunicarea nu a avut loc in termenul de un an de la data ramanerii definitive a acesteia, partea nu va putea fi decazuta din termenul de formulare a contestatiei in anulare. In acest caz, partea va putea solicita repunerea in termen, aratand ca nedepunerea contestatiei in anulare in termen se datoreaza unui motiv temeinic justificat, neimputabil ei, respectiv neredactarea hotararii si, implicit, necomunicarea acesteia in limita termenului de un an prevazut de lege. Aceeasi solutie se impune si pentru situatia in care comunicarea hotararii s-a facut in termenul de un an, dar in mai putin de 15 zile pana la implinirea acestui termen.26. In ceea ce priveste termenul de motivare a contestatiei in anulare Curtea observa ca art. 506 alin. (2) din Codul de procedura civila prevede expres faptul ca aceasta se motiveaza in termenul de 15 zile prevazut la alineatul precedent, respectiv in termenul de declarare a caii extraordinare de atac. Asadar, alin. (1) al art. 506 din Codul de procedura civila stabileste termenul de declarare a caii extraordinare de atac in 15 zile de la comunicare, termen in care se va si motiva, avand in vedere dispozitiile alin. (2) al aceluiasi articol .27. Astfel, in calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare nu se realizeaza un control judiciar asupra unei judecati anterioare, iar motivele pentru care se poate promova aceasta cale de atac a contestatiei in anulare sunt limitativ stabilite prin art. 503 din Codul de procedura civila si au drept scop pronuntarea unor hotarari judecatoresti corecte. Prin urmare, Curtea retine ca motivarea contestatiei in anulare trebuie sa se faca in termenul de declarare a caii extraordinare de atac.28. In aceste conditii, Curtea nu poate retine o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor, intrucat norma criticata se aplica in mod egal tuturor celor aflati in ipoteza acesteia, fara nicio discriminare pe considerente arbitrare. Curtea a statuat, in jurisprudenta sa, ca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, iar incalcarea principiului egalitatii si nediscriminarii ar putea exista atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila, ipoteza ce nu corespunde situatiei prezentate in cauza (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 781 din 17 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2016).29. Nici accesul liber la justitie si nici dreptul la aparare nu sunt infrante, atat timp cat, potrivit dispozitiilor legale criticate, partilor interesate le este asigurata posibilitatea exercitarii unei cai extraordinare de atac impotriva hotararii judecatoresti considerate defavorabile.30. De asemenea, nici critica referitoare la discriminarea dintre justitiabilul cu avocat desemnat din oficiu si justitiabilul cu avocat ales nu poate fi retinuta, intrucat justitiabilul care nu face fata cheltuielilor generate de procesul civil poate formula cerere de acordare a ajutorului public judiciar in conditiile stabilite de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, care prevede la art. 13 ca cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar in vederea exercitarii unei cai de atac se adreseaza instantei a carei hotarare se ataca, in mod obligatoriu, inauntrul termenului pentru exercitarea caii de atac si se solutioneaza de urgenta de un alt complet decat cel care a solutionat cauza pe fond . Totodata termenul pentru exercitarea caii de atac se intrerupe o singura data [art. 13 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008], iar de la data desemnarii avocatului incepe sa curga un nou termen pentru exercitarea caii de atac [art. 13 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008].31. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii D E C I D E:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de D.I. in Dosarul nr. XXXXX/3/2015 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila, P.V.S. in Dosarul nr. XXX/35/2017 al Curtii de Apel Oradea - Sectia I civila si de C.V.C in Dosarul nr. XXXXX/3/2016 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a civila si constata ca dispozitiile art. 506 din Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de „spor”. Modalitatea de stabilire si de plata Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020
Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020
Pensionarii militari decorati cu ordinul „Meritul Militar”. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020
Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019
Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019
Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020
Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019
Pe calea contestatiei in anulare nu pot fi valorificate decat nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea data de instanta fondului raportului juridic Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 398/2020
Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019
Plata drepturilor salariale restante. Sarcina probei revine angajatorului. Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt, Sentinta civila nr. 312/2020 din 30 iunie 2020
Dialogurile MCP – Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit Sursa: EuroAvocatura.ro
Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu
Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala Sursa: Irina Maria Diculescu
Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate Sursa: EuroAvocatura.ro
Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum Sursa: Irina Maria Diculescu
Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu