Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » In calea de atac extraordinara a recursului nu se poate tinde la o cenzurare a aprecierii date de instanta mijloacelor de proba si la o devoluare a fondului, ci se verifica exclusiv legalitatea hotararii

In calea de atac extraordinara a recursului nu se poate tinde la o cenzurare a aprecierii date de instanta mijloacelor de proba si la o devoluare a fondului, ci se verifica exclusiv legalitatea hotararii

  Publicat: 24 Jan 2020       1265 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti la 19 aprilie 2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat in judecata pe parata B., solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. x/22.08.2008 de B.N.P.A. C. si D., avand ca obiect imobilul apt. 31, situat in Bucuresti, str. x, identificat cu numarul cadastral x si inscris in CF xN a O.C.P.I. sector 4, pentru motiv de cauza ilicita si imorala si sa dispuna repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire data monedei unice europene.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Infractiune constand din raportul sexual cu o persoana de sex feminine care nu a implinit carsta de 14 ani.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este o metoda care se utilizeaza in evaluarea unor proiecte de investitii si care foloseste tehnica actualizarii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Viciu al unei hotarari,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin Sentinta civila nr. 10979 de la 10 octombrie 2016, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, sectia civila, a admis exceptia necompetentei materiale a instantei si a declinat competenta materiala de solutionare a cererii de chemare in judecata in favoarea Tribunalului Bucuresti.


Ca urmare a declinarii competentei de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti, cererea a fost inregistrata pe rolul acestei instante, sectia a IV-a civila, la data de 26 octombrie 2016, sub nr. x/2016.


Prin Sentinta civila nr. 244 de la 22 februarie 2017, Tribunalul Bucuresti, sectia a IV-a civila, a admis cererea formulata de reclamantul A., in contradictoriu cu parata B., a anulat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. x/22.08.2008 de B.N.P.A. C. si E., a dispus repunerea partilor in situatia anterioara, in sensul obligarii paratei sa restituie reclamantului apartamentul nr. x situat in Bucuresti, str. x, identificat cu numar cadastral vechi x/31 si inscris in C.F. veche x/N a O.C.P.I. sector 4 Bucuresti, in baza art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, a obligat parata la plata catre stat a sumei de 5.886 RON, reprezentand ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru de care a beneficiat reclamantul.


Prin Decizia civila nr. 909 A de la 06 noiembrie 2017, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie, a fost admis apelul declarat de apelanta-parata B. impotriva sentintei pronuntate de prima instanta. A fost schimbata in tot sentinta apelata, in sensul ca respingerii cererii ca neintemeiata.


Impotriva acestei decizii, reclamantul A. a declarat recurs, motivele fiind urmatoarele:


Instanta de apel nu a analizat si nu s-a pronuntat asupra incidentei art. 968 din C. civ., invocat de reclamant, pronuntand o hotarare nelegala - motiv prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.


In esenta, reclamantul a solicitat aplicarea dispozitiilor art. 968 din vechiul C. proc. civ., sustinand ca actul de vanzare-cumparare are o cauza nelicita, contrara bunelor moravuri, ce conduce la nulitatea absoluta a acestuia.


Prima instanta a analizat si a interpretat in mod corect intregul material probator administrat de parti si a retinut incidenta in cauza a dispozitiilor art. 968 din vechiul C. civ., privind cauza ilicita, contrara bunelor moravuri, care a stat la baza incheierii actului juridic, constatand nulitatea absoluta a acestui act juridic.


Instanta de apel a analizat criticile formulate de apelanta-parata si a dat o interpretare gresita, concluzionand ca nu ar fi fost incalcate cerintele dispozitiilor art. 948, art. 966 si art. 967 din vechiul C. civ., fara a face nicio analiza cu privire la incidenta in cauza a dispozitiilor art. 968 din acelasi cod, in mod corect si legal retinut si aplicat de instanta de fond .


Or, in aceste conditii, se impune casarea hotararii si trimiterea cauzei la aceeasi instanta, pentru a se pronunta asupra incidentei art. 968 din vechiul C. civ., inclusiv administrarea de noi probatorii in cadrul devolutiv al apelului.


Instanta de apel a retinut in mod gresit ca nu au fost incalcate cerintele prevazute de art. 948, art. 966 si art. 967 privind valabilitatea actului juridic, pronuntand o hotarare cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material, caz prevazut de dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.


Curtea de apel a primit fara o analiza atenta a intregului material probator administrat de parti, sustinerile apelantei-parate, in sensul ca actul de vanzare-cumparare incheiat este perfect legal, in conditiile in care era in relatii de concubinaj cu reclamantul, ar fi avut suficiente venituri si a platit efectiv pretul prevazut in actul de vanzare-cumparare, sustinand in final ca nu exista niciun element de dol, cauza ilicita si/sau imorala, la momentul incheierii actului juridic, acesta fiind perfect valabil.


Apelanta-parata a incercat sa sustina ca pretul a fost in mod real platit, iar sustinerile reclamantului ca ar fi fost inselat, indus in eroare de catre apelanta-parata si prietena sa, cu suma de peste 1.000.000 euro, nu sunt adevarate.


Conform dispozitiilor art. 966 din vechiul C. civ., "Obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea nici un efect".


Analizand recunoasterile partiale la interogatoriul luat intimatei-parate (raspunsurile la intrebarile nr. 2, 3, 12, 13 si 14) si declaratiile martorilor, rezulta urmatoarele elemente definitorii in cauza: partile au trait in concubinaj o lunga perioada de timp, pana la inceputul anului 2014; intimata-parata nu a avut niciodata un loc de munca, fiind intretinuta de recurentul-reclamant; recurentul-reclamant a dorit salvarea relatiei de concubinaj, scop in care i-a instrainat prin actul de vanzare-cumparare imobilul in cauza intimatei-parate, dar, vointa reala la momentul incheierii actului juridic nu a fost aceea de a instraina imobilul si a incasa pretul, ci de a salva relatia de concubinaj.


Faptul ca la foarte scurt timp dupa incheierea actului juridic, in anul 2009, partile s-au despartit confirma ca scopul, cauza incheierii actului juridic - conditie de fond a valabilitatii acestui act - a fost cu totul alta, imorala si ilicita.


In concluzie, actul juridic in cauza, respectiv obligatia de vanzare a apartamentului este fara cauza licita.


In plus, in conditiile inducerii in eroare a recurentului-parat si mentinerii in eroare a acestuia, de catre intimata si complicea sa, in scopul de a fi inselat, de a i se sustrage o suma ce depaseste 1.000.000 euro, aceste mijloace viclene intrebuintate de intimata-parata i-au afectat in mod determinant consimtamantul recurentului-reclamant, liber exprimat la momentul semnarii actului juridic, fiind incidente dispozitiile art. 960 din vechiul C. civ., care reglementeaza dolul, cauza de nulitate absoluta a actului juridic.


In concluzie, actul juridic este fondat pe o cauza falsa, nelicita, prin mijloace viclene, masinatiuni cu implicatii penale, situatie in care nu produce niciun efect, fiind lovit de nulitate absoluta, conform art. 966 si art. 967 C. civ. vechi.


Art. 968 din vechiul C. civ. statueaza:


"Cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice".


Actul juridic incheiat are o cauza ilicita, imorala, contrara bunelor moravuri, ceea ce conduce la nulitatea absoluta a actului.


Analizand probatoriul administrat, singura concluzie este aceea ca scopul in care a fost incheiat actul de vanzare-cumparare nu a fost instrainarea apartamentului, ci salvarea si mentinerea raporturilor de concubinaj care ulterior s-au dovedit dezastruoase pentru recurentul-reclamant, fiind adus in pragul suicidului si al falimentului moral si financiar.


Argumentul juridic adus de instanta de apel, in sensul ca o asemenea situatie de fapt acceptata de vanzator, chiar si pentru mentinerea unei relatii extraconjugale, azi nu ar mai reprezenta o cauza ilicita, imorala in sensul dispozitiilor C. civ., nu poate fi primita, deoarece valorile fundamentale etice si morale nu pot fi incalcate.


Mai mult, acest argument este combatut cu inscrisuri noi, care dovedesc ca intimata-parata, impreuna cu complicea sa, prin mijloace infractionale l-au inselat pe recurentul-reclamant cu peste 1.000.000 euro, situatie in care acesta, imediat dupa ce a fost anuntat de organele de politie cu privire la implicarea sa intr-un grup infractional, a formulat prezenta cerere de chemare in judecata .


Asadar, in speta sunt aplicabile dispozitiile art. 988 din vechiul C. civ., cauza, scopul incheierii actului juridic fiind ilegala, ilicita, contrara bunelor moravuri, sanctionata de lege cu nulitatea absoluta.


In legatura cu pretul stipulat in actul de vanzare-cumparare, reclamantul a sustinut ca pretul de 120.000 euro nu s-a platit si ca, oricum, cumparatoarea nu realiza venituri, era in intretinerea sa si nu detinea o asemenea suma de bani .


Parata a invocat exceptia de autenticitate a actului si inadmisibilitatea probei cu martori, pentru a dovedi situatia contrara celei inscrise in actul notarial, pretinzand ca pretul a fost platit, ca ar fi avut venituri suficiente, vanzand in 1998 un apartament in zona Unirii si incasand o indemnizatie de revolutionar, urmare decesului tatalui sau.


Instanta de apel a retinut in mod gresit ca nu s-ar fi rasturnat prezumtia de plata a pretului, intrucat martorul F. ar fi relatat situatia de fapt cunoscuta de la reclamant.


Recurentul-reclamant a dovedit cu probele administrate, raspunsuri la interogatoriu, acte scrise si declaratia martorului F., ca: intimata-parata a fost permanent intretinuta de reclamant prin plata unor sume de bani consistente, lunar; aceasta nu a fost niciodata incadrata in munca; chiar daca ar fi vandut un mic apartament in anul 1998, nu a facut dovada ca suma incasata cu titlu de pret ar fi fost economisita timp de 10 ani si investita, alaturi de aproximativ 100.000 euro, in plata pretului prevazut in actul juridic in cauza; intimata-parata l-a inselat pe recurentul-reclamant, impreuna cu complicea sa, cu sume ce depasesc 1.000.000 euro.


In cauza, recurentul a dovedit ca pretul stipulat in actul juridic dedus judecatii, nu a fost platit de cumparatoare.


Determinanta, insa, este cauza falsa, ilicita, contrara bunelor moravuri, care conduce la nulitatea absoluta a actului de vanzare-cumparare.


In drept, recurentul a invocat dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.


Inalta Curte, in temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., a dispus efectuarea raportului asupra admisibilitatii in principiu a recursului; acesta a fost redactat si comunicat partilor.


Ambele parti au depus puncte de vedere cu privire la raport .


Prin incheierea din 20 martie 2019, Inalta Curte, constituita in completul de filtru, a admis in principiu recursul si a fixat termen astazi, in sedinta publica, pentru solutionarea acestuia.


Analizand recursul, Inalta Curte retine urmatoarele:


Prealabil, se impune a se arata ca, desi in cauza au fost formulate doua cereri de recurs de catre reclamantul A., prin intermediul a doi aparatori, respectiv: avocat G. si prin Societatea de Avocati H., astfel cum reiese din nota de informare inregistrata la 30 ianuarie 2018, avocatul G. a adus la cunostinta instantei incetarea contractului de asistenta juridica incetand cu data de 07.12.2017 si necesitatea ca reclamantul sa isi insuseasca recursului declarat de acest aparator.


Totodata, in fata Inaltei Curti, recurentul a fost reprezentat de avocat I., care a sustinut in exclusivitate motivele de recurs formulate prin Societatea de Avocati H.


Raportat la aceste considerente, recursul va fi analizat din perspectiva motivelor invocate in aceasta din urma cerere .


Analizand motivele de recurs invocate, Inalta Curte constata ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:


Un prim motiv de recurs consta in faptul ca instanta de apel nu a analizat si nu s-a pronuntat asupra incidentei art. 968 din C. civ., invocat de catre reclamant.


Desi recurentul invoca, in sustinerea acestui motiv de recurs, dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., in realitate, critica de nelegalitate este reglementata de art. 488 alin. (1) pct. 6 din acelasi cod, casarea putand fi ceruta cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei.


Viciile motivarii unei hotarari pot fi incadrate in trei categorii: lipsa motivarii, motivarea inexacta si motivarea insuficienta, casarea intervenind in cazul in care exista contradictie intre considerente si dispozitiv, cand cuprinde considerente contradictorii, precum si in cazul in care lipseste motivarea solutiei din dispozitiv sau in cazul in care motivarea este superficiala sau cuprinde numai considerente straine de natura cauzei.


Astfel, conform art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., considerentele vor cuprinde obiectul cererii, sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.


Asadar, instanta trebuie sa arate obligatoriu fiecare capat de cerere si apararile partilor, probele care au fost administrate, cu mentionarea motivelor pentru care unele au fost retinute, iar altele inlaturate, exceptiile invocate si solutionarea acestora, normele juridice aplicate la situatia de fapt stabilita.


Motivarea trebuie sa fie clara, precisa si necontradictorie, aceste cerinte inlaturand arbitrariul si facand posibil controlul judiciar, precum si exercitarea cailor de atac de retractare.


Art. 968 din vechiul C. civ., invocat de catre recurent, statueaza: "Cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice".


Inalta Curte constata ca instanta de apel a analizat si a expus argumentat motivele pentru care nu poate fi retinuta nulitatea contractului de vanzare-cumparate incheiat intre parti pentru cauza imorala si deci ilicita, concluzia instantei fiind intemeiata pe dispozitiile art. 948, art. 966 si art. 967 din C. civ.


Astfel, hotararea respecta exigentele art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, notiunea de proces echitabil presupunand ca o instanta interna sa fi examinat in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse spre analiza .


Nici motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu poate fi retinut.


Recurentul arata ca instanta de apel a retinut in mod gresit ca in speta nu au fost incalcate cerintele impuse de art. 948, art. 966 si art. 967 din vechiul C. civ., privind valabilitatea actului juridic.


Potrivit dispozitiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, aceste obligatii nefiind indeplinite de catre recurent.


Din dispozitiile imperative ale art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., se retine ca instantele au obligatia de a verifica daca motivele invocate de recurent se incadreaza in cazurile de casare prevazute de art. 488 din acelasi cod.


Simpla nemultumire a partii cu privire la hotararea pronuntata nu este suficienta, fiind necesar ca recursul sa fie intemeiat pe cel putin unul din motivele prevazute expres si limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizeaza exclusiv controlul de legalitate a hotararii atacate, deoarece partile au avut la dispozitie o judecata in fond in fata primei instante si o rejudecare a fondului in apel.


Motivul de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. vizeaza incalcarea legii de drept material, ce poate consta, cu titlu de exemplu, in aplicarea unui text de lege strain situatiei de fapt, extinderea normelor peste ipotezele la care se aplica ori restrangerea nejustificata a aplicarii acestora, interpretarea gresita a normei corespunzatoare situatiei de fapt, incalcarea unor principii generale de drept .


Inalta Curte constata ca, desi recurentul, in sustinerea motivului de casare intemeiat pe dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invoca incalcarea dispozitiilor art. 948, art. 966 si art. 967 din vechiul C. civ., in expunerea argumentelor face trimitere la situatia de fapt, la probele administrate in cauza, precum si la modul in care acestea au fost interpretate de catre instanta de apel.


Argumentele la care recurentul face trimitere, respectiv: interogatoriul administrat intimatei-parate, depozitiile martorilor audiati in cauza, starea de concubinaj a partilor, aspectele care in opinia sa demonstreaza imposibilitatea intimatei de a achita pretul contractului, reprezinta critici de netemeinicie si nu de nelegalitate.


Se tinde, asadar, la o cenzurare a aprecierii date de instanta mijloacelor de proba si la o devoluare a fondului, ceea ce este incompatibil cu calea de atac extraordinara a recursului, in cadrul careia se verifica exclusiv legalitatea hotararii, respectiv corecta aplicare a legii la situatia de fapt stabilita de instantele de fond, neputandu-se realiza o verificare a temeiniciei si a elementelor de fapt ale cauzei.


Reiese, asadar ca invocarea incalcarii dispozitiilor art. 948, art. 966 si art. 967 din vechiul C. civ., de catre instanta de apel, este formala.


Avand in vedere cele retinute mai sus, Inalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. impotriva Deciziei civile nr. 909A din 6 noiembrie 2017, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie .


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. impotriva Deciziei civile nr. 909A din 6 noiembrie 2017, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie, ca nefondat.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica astazi, 15 mai 2019.




Pronuntata de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 1024/2019


Citeşte mai multe despre:    motive de apel    motive de recurs    masinatiuni cu implicatii penale    cenzurare a aprecierii date de instanta mijloacelor de proba    devoluare a fondului
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

In cazul in care hotararea a fost atacata cu apel numai partial, partea din hotarare care nu a fost supusa apelului dobandeste autoritate de lucru judecat
Pronuntaţă de: ICCJ Decizia nr. 1025/2019

Instanta este chemata sa cerceteze actele prezentate de parti pentru a stabili de partea cui este aparenta dreptului, dar nu se poate pronunta asupra validitatii actului sub aspectul indeplinirii conditiilor de fond (ordon. pres.)
Pronuntaţă de: Tribunalul Brasov Sectia I Civila, Decizia civila nr. 1174/2016, in sedinta publica din 13 septembrie 2016

Anularea de catre instanta a deciziei de sanctionare. Exceptia tardivitatii emiterii deciziei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel G, Sectia Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 237/2016

Incalcarea principiilor "tantum devolutum quantum apellatum" si "non reformatio in pejus"
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 127 din 26 ianuarie 2016

Lipsa motivarii hotararii instantei de apel. Efecte
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie: Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1225 din 28 iunie 2016

Limitele de judecata ale cererii de apel
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 721 din 4 martie 2015

ICCJ, Hotarare irevocabila ref. clauzele bancare abuzive
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 3661/2014

Drepturile succesorului cu privire la plata partilor sociale ale antecesorului decedat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 4091 din 23 octombrie 2012

Actiune in acordarea de daune morale pentru vatamare corporala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.1827 din 11 iunie 2014



Articole Juridice

Recursul in casatie. Art. 433 - 451 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

MJ: Fisa tehica a Proiectului Codului de Procedura Civila
Sursa: Ministerul Justitiei