Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Folosirea unui inscris falsificat in fata unei instante de judecata, in scopul obtinerii unui folos patrimonial injust, nu realizeaza elementele de tipicitate ale infractiunii de inselaciune

Folosirea unui inscris falsificat in fata unei instante de judecata, in scopul obtinerii unui folos patrimonial injust, nu realizeaza elementele de tipicitate ale infractiunii de inselaciune

  Publicat: 28 May 2020       913 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reglementate in t. VII, C. pen., partea speciala,
Persoana care a savarsit nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Folosirea unui inscris falsificat in fata unei instante de judecata, in scopul obtinerii unui folos patrimonial injust, nu realizeaza elementele de tipicitate ale infractiunii de inselaciune prevazuta in art. 244 C. pen., ci numai elementele de tipicitate ale unei infractiuni de fals in inscrisuri, intrucat inselaciunea, ca infractiune contra patrimoniului prin nesocotirea increderii, presupune stabilirea unor raporturi cu caracter patrimonial, inexistente intre faptuitor si instanta de judecata .

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Reglementate in t. VII, C. pen., partea speciala,
Persoana care a savarsit nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Parti componente ale infractiunii.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, tinuta sa indeplineasca fata de subiectul activ o prestatie determinata,
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Oprirea temporara a punerii in aplicare a dispozitiilor din hotararile penale. Ea poate avea loc in temeiul legii (opis lege)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Parti componente ale infractiunii.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, tinuta sa indeplineasca fata de subiectul activ o prestatie determinata,
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, tinuta sa indeplineasca fata de subiectul activ o prestatie determinata,
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004). Prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Examinare, analizare a unei probleme inainte de a se lua o hotarare definitiva.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Folosirea unui inscris falsificat in fata unei comisii pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, in procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, in scopul obtinerii unui folos patrimonial injust, nu realizeaza elementele de tipicitate ale infractiunii de inselaciune prevazuta in art. 244 C. pen., ci numai elementele de tipicitate ale unei infractiuni de fals in inscrisuri, intrucat intre faptuitor si comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor nu exista raporturile cu caracter patrimonial, pe care le presupune inselaciunea, ca infractiune contra patrimoniului prin nesocotirea increderii.


Prin sentinta penala nr. 199 din 15 noiembrie 2017 pronuntata de Tribunalul Valcea, intre altele, in baza art. 244 alin. (1) si alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. si art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A.


In baza art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. si art. 5 C. pen., a fost condamnat acelasi inculpat.


S-a facut aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.


Prin decizia nr. 898/A din 22 octombrie 2018 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Pitesti si inculpatul A. impotriva sentintei penale nr. 199 din 15 noiembrie 2017 pronuntata de Tribunalul Valcea, a fost desfiintata in parte sentinta penala si rejudecand, intre altele:


In baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. combinat cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. si art. 153 C. pen., s-a dispus incetarea procesului penal in ceea ce priveste infractiunea prevazuta in art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. si art. 5 C. pen. pentru inculpatul A.


Impotriva deciziei nr. 898/A din 22 octombrie 2018 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie a declarat recurs in casatie, intre altii, inculpatul A.


In cuprinsul motivelor de recurs in casatie a fost invocat cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., in sensul ca inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala.


In motivare, recurentul A. a sustinut, in esenta, ca hotararea atacata este nelegala, intrucat fapta savarsita nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune.


Cu titlu de jurisprudenta, s-a facut trimitere la decizia nr. 449/A din 8 decembrie 2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala.


S-a sustinut ca faptele descrise nu realizeaza tipicitatea infractiunii de inselaciune, intrucat aceasta este o infractiune contra patrimoniului, al carei specific consta in aceea ca, in urma unor manopere dolosive ale faptuitorului sau unor elemente frauduloase, victima inducerii in eroare se angajeaza intr-o conduita prejudiciabila. De esenta acestei infractiuni este aceea ca faptuitorul amageste, nesocoteste increderea acordata in cadrul unor relatii cu continut patrimonial.


Prezentarea mincinoasa a unor aspecte de fapt ori de drept in fata unei autoritati iese din sfera acestor relatii protejate prin incriminarea inselaciunii, insa este protejata in cadrul altor infractiuni cum sunt cele de fals sau contra infaptuirii justitiei. Astfel, ``inducerea in eroare`` a unei autoritati aduce in discutie alt tip de relatii sociale nesocotite si alte incriminari incidente, acelea care protejeaza autoritatea .


Folosirea inscrisurilor falsificate in fata instantelor este prevazuta de legea penala subsumata infractiunii de fals si/sau uz de fals, iar nu infractiunii de inselaciune.


O instanta de judecata, chemata sa infaptuiasca un act de justitie, nu stabileste niciodata, cu partile in litigiu, o relatie cu caracter patrimonial si, de asemenea, nu poate fi ``victima`` unei actiuni de inducere in eroare a uneia dintre acele parti, intrucat actul pe care il infaptuieste este rezultatul formarii convingerii sale, in urma evaluarii probelor administrate.


S-a aratat ca, in contextul dezlegarii unor elemente de drept in cadrul intalnirii presedintilor Sectiilor penale ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si curtilor de apel (Iasi, 18-19 mai 2017), s-a statuat in unanimitate un punct de vedere comun, care coincide cu decizia nr. 449/A din 8 decembrie 2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala. Participantii la intalnirea anterior mentionata au apreciat, in unanimitate, ca instanta de judecata nu poate fi subiect pasiv al infractiunii de inselaciune, avand in vedere valoarea sociala protejata prin incriminarea acesteia.


In concluzie, recurentul A. a solicitat admiterea in principiu a cererii de recurs in casatie si, pe fondul cererii, admiterea recursului in casatie, casarea hotararii atacate si pronuntarea unei solutii de achitare.


Totodata, recurentul a solicitat, in temeiul art. 441 C. proc. pen., sa se dispuna suspendarea hotararii penale atacate, mentionand ca va respecta toate obligatiile ce ii vor fi impuse de instanta.


Prin incheierea din data de 12 martie 2019 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost admisa in principiu cererea de recurs in casatie formulata de inculpatul A.


Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca recursul in casatie este admisibil pentru cazul prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., referitor la infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 244 alin. (1) si alin. (2) C. pen. - in ceea ce il priveste pe recurentul inculpat A., doar in vederea verificarii in drept a situatiei de fapt cu privire la problemele de drept invocate de recurent.


In ceea ce priveste cererea de suspendare a executarii hotararii formulata de recurentul inculpat A., Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca aceasta este intemeiata. S-a retinut ca motivele formulate de recurentul inculpat A. in sustinerea cererii de suspendare a executarii hotararii sunt aceleasi cu cele invocate in sustinerea caii de atac a recursului in casatie si constituie un motiv rezonabil pentru suspendarea executarii hotararii atacate pana la judecarea pe fond a recursului in casatie.


Examinand cauza prin prisma criticilor formulate de inculpat, care se circumscriu cazului de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., in limitele stabilite prin incheierea de admitere in principiu, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul in casatie este fondat.


Potrivit dispozitiilor art. 433 C. proc. pen., recursul in casatie este calea extraordinara de atac prin intermediul careia este analizata conformitatea hotararilor definitive cu regulile de drept aplicabile, prin raportare la cazurile de casare expres si limitativ prevazute de lege, care vizeaza, exclusiv, legalitatea hotararii.


Prin urmare, motivele de casare invocate de recurentul inculpat trebuie sa se raporteze la situatia de fapt si la elementele care au circumstantiat activitatea infractionala, astfel cum au fost stabilite de instanta de apel prin hotararea atacata, intrucat in calea de atac a recursului in casatie se analizeaza doar aspecte de drept, Inalta Curte de Casatie si Justitie neputand proceda la evaluarea materialului probator sau la reaprecierea situatiei de fapt .


Cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., invocat de inculpat in cererea de recurs in casatie, este incident daca inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala.


Referitor la acest caz de casare, in jurisprudenta sa, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca vizeaza ``acele situatii in care nu se realizeaza o corespondenta deplina intre fapta savarsita si configurarea reala a tipului respectiv de infractiune, fie din cauza imprejurarii ca fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitiva a inculpatului nu intruneste elementele de tipicitate prevazute de norma de incriminare, fie a dezincriminarii faptei (indiferent daca vizeaza reglementarea in ansamblul sau ori modificarea unor elemente ale continutului constitutiv)`` - decizia nr. 442/RC/2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, www.scj.ro.


Asadar, in temeiul cazului de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie va analiza daca fapta, astfel cum a fost retinuta prin decizia recurata, corespunde tiparului obiectiv de incriminare al infractiunii pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului A.


Analizand criticile aduse hotararii recurate de catre inculpatul A., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca fapta savarsita de acesta nu realizeaza conditiile de tipicitate ale infractiunii de inselaciune retinuta in sarcina inculpatului A.


In considerentele deciziei recurate s-a retinut, in esenta, ca inculpatul A., in calitate de presedinte al Obstii de mosneni B., in perioada martie 2008 - noiembrie 2009, a intreprins fara echivoc, personal, demersuri si actiuni clare, concrete, orientate in scopul de a obtine ilegal, in baza unei rezolutii infractionale unice, prin utilizarea unor documente si inscrisuri oficiale cu continut nereal - inducand in eroare Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, Judecatoria Brezoi si Tribunalul Valcea - in patrimoniul Obstii de mosneni B., suprafata de 669,70 ha fond forestier situata in Padurea C., trupul de padure D., teren ce nu ar fi fost obtinut daca nu existau documentele falsificate mentionate, cauzand statului roman, reprezentat de Regia Nationala a Padurilor, un prejudiciu in suma de 19.932.089,089 lei.


In drept, s-a retinut ca faptele pentru care a fost trimis in judecata inculpatul A. intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune in forma calificata si continuata prevazuta in art. 244 alin. (1) si (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. si ale infractiunii de uz de fals prevazuta in art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. si art. 5 C. pen.


Pentru infractiunea de uz de fals retinuta in sarcina inculpatului A., instanta de apel a dispus incetarea procesului penal, ca urmare a implinirii termenului de prescriptie a raspunderii penale.


In ce priveste infractiunea de inselaciune pentru care instanta de apel a mentinut solutia de condamnare a inculpatului dispusa de instanta de fond, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca este o fapta penala contra patrimoniului, fiind incriminata in art. 244 C. pen., text de lege inclus in Titlul II, Partea speciala a Codului penal, intitulat ``Infractiuni contra patrimoniului`` si in Capitolul III al acestui titlu, rezervat ``Infractiunilor contra patrimoniului prin nesocotirea increderii.``


Prin incriminarea faptei de inselaciune, legiuitorul a urmarit ocrotirea relatiilor sociale cu caracter patrimonial, atunci cand in derularea acestora, intentionand obtinerea unui folos material injust, una dintre persoanele implicate recurge la mijloace de inducere in eroare a victimei, fie la mijloace simple, de tipul celor prevazute in alin. (1) al art. 244 C. pen., fie la mijloace cu caracter fraudulos, de natura a atribui faptei caracter calificat, conform alin. (2) al acestui text de lege.


Obiectul juridic special al infractiunii de inselaciune consta in relatiile sociale privind avutul personal sau particular, care iau nastere si se desfasoara pe baza bunei-credinte a subiectilor acestor raporturi, a increderii ce si-o acorda reciproc.


Subiectul activ al infractiunii de inselaciune poate fi orice persoana, iar subiect pasiv principal este persoana al carei patrimoniu a fost lezat (diminuat) prin savarsirea faptei, nefiind exclusa posibilitatea ca, in anumite cazuri, sa poata exista si un subiect pasiv subsidiar.


In ce priveste latura obiectiva a infractiunii de inselaciune, actiunea faptuitorului se realizeaza prin inducerea in eroare (inselare, amagire) a unei persoane, astfel ca aceasta sa aiba o reprezentare falsa (denaturata, necorespunzatoare realitatii) asupra unei anumite situatii, reprezentare ce este determinanta pentru victima in luarea unei dispozitii cu privire la patrimoniul sau, actiune care ii cauzeaza o paguba . Rezultatul actiunii faptuitorului consta in infaptuirea ori omisiunea infaptuirii de catre victima a unui act de natura patrimoniala, ca urmare a inducerii sale in eroare si pricinuirea in acest mod a unei pagube, adica a unui prejudiciu material (patrimonial).


Raportand aceste consideratii teoretice la speta dedusa judecatii si in acord cu jurisprudenta sa, reflectata in decizia penala nr. 449/A din 8 decembrie 2015 si in decizia penala nr. 245/A din 30 iunie 2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca prezentarea mincinoasa a unor aspecte de fapt ori de drept in fata unei autoritati (autoritatea judecatoreasca) iese din sfera relatiilor sociale ocrotite prin incriminarea faptei de inselaciune, dar poate face obiect al altor infractiuni, cum sunt cele de fals (incriminate in Titlul VI al Codului penal), cele contra infaptuirii justitiei (incriminate in Titlul IV al Codului penal) sau cele prevazute in legile speciale (Legea nr. 78/2000, Legea nr. 241/2005, Codul vamal). Astfel, ``inducerea in eroare a unei autoritati`` aduce in discutie alt tip de relatii nesocotite si alte incriminari incidente, acelea care protejeaza autoritatea, cum ar fi falsul in declaratii, marturia mincinoasa, falsul privind identitatea, prezentarea la autoritatea vamala de inscrisuri falsificate etc.


Folosirea inscrisurilor falsificate in fata instantei de judecata este fapta prevazuta de legea penala subsumata infractiunii de fals si/sau uz de fals, iar nu infractiunii de inselaciune, obiectul juridic al celor doua fapte penale fiind diferit. Asa cum s-a aratat, obiectul juridic al infractiunii de inselaciune il constituie protejarea relatiilor sociale de ordin patrimonial bazate pe incredere, in timp ce obiectul juridic al infractiunilor de fals se refera la proteguirea relatiilor sociale in legatura cu increderea publica acordata anumitor categorii de inscrisuri .


O instanta de judecata chemata sa infaptuiasca actul de justitie nu stabileste cu partile aflate in litigiu o relatie cu caracter patrimonial si nu i se poate atribui calitatea de persoana indusa in eroare in sensul dispozitiilor art. 244 C. pen. Hotararea judecatoreasca pe care o pronunta instanta este rezultatul procesului de deliberare in cadrul caruia cererile unei parti sunt examinate, prin raportare la intregul material probator administrat in cauza si prin luarea in considerare a sustinerilor in combaterea lor, facute de catre partea adversa, in cadrul procedurilor judiciare.


Prezentarea mincinoasa a faptei de catre una dintre partile implicate intr-o procedura judiciara desfasurata in fata unei instante de judecata nu genereaza in mod direct o anumita solutie in cauza respectiva si, cu atat mai putin, un rezultat prejudiciabil pentru partea adversa. Acest rezultat este efectul mediat al derularii procedurii judiciare in ansamblul sau, iar nu al pozitiei procesuale incorecte adoptate de un participant procesual si indiferent daca instanta a descoperit sau nu ca inscrisurile/documentele depuse de acesta nu corespund adevarului, fiind false.


In speta dedusa judecatii, instanta de fond - Judecatoria Brezoi a fost chemata sa se pronunte asupra cererii prin care recurentul inculpat A., in calitate de reprezentant al Obstii de mosneni B., a solicitat ca, in contradictoriu cu Obstea de mosneni E., Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, sa i se reconstituie dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, cerere solutionata favorabil, initial, prin sentinta civila nr. 399 din 23 aprilie 2007, desfiintata insa prin decizia civila nr. 1263/R din 23 decembrie 2008 pronuntata de Tribunalul Valcea, prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, in principal, pentru ca instanta de fond nu a raspuns la toate cererile formulate de parti (inclusiv de partea adversa) si, in subsidiar, pentru completarea raportului de expertiza tehnica intocmit in cauza. Dupa rejudecarea cauzei, in urma completarii cercetarii judecatoresti - desfasurate in cadrul unei proceduri contradictorii, cu citarea partilor - in sensul celor dispuse de instanta de recurs, prin sentinta civila nr. 741 din 21 iulie 2009, pronuntata de Judecatoria Brezoi, ramasa definitiva prin decizia civila nr. 1348/R din 27 noiembrie 2009 a Tribunalului Valcea, s-a admis cererea Obstii de mosneni B., astfel cum a fost formulata de reprezentantul sau, A.


Intrucat nici instanta de fond si nici instanta de recurs nu au stabilit relatii de natura patrimoniala cu vreuna dintre partile implicate in procedurile judiciare desfasurate in fata lor, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca in mod gresit s-a retinut in sarcina inculpatului infractiunea de inselaciune, intrucat lipseste obiectul juridic special a acestei fapte penale.


Argumentele in baza carora Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca fapta pentru care recurentul inculpat a fost trimis in judecata nu indeplineste conditiile de tipicitate ale infractiunii de inselaciune - in cazul instantei de judecata - sunt valabile si in privinta membrilor comisiilor comunale si judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor. In speta, Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, in virtutea atributiilor ce ii reveneau, a propus spre validare Obstea de mosneni B. cu suprafetele de teren pentru care inculpatul A. a solicitat reconstituirea, propunere ce a fost validata de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, care a si emis titlurile de proprietate .


Intrucat nici membrii Comisiei locale, nici cei ai Comisiei judetene nu au stabilit relatii cu caracter patrimonial cu vreuna dintre parti (Obstea de mosneni B. sau Obstea de mosneni E.), lipseste obiectul juridic special al infractiunii de inselaciune, constatare in raport de care Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca in mod gresit s-a dispus condamnarea inculpatului pentru aceasta fapta penala. Ca si in cazul instantei de judecata, prezentarea de catre recurentul inculpat A. membrilor Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si membrilor Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a inscrisurilor false retinute in considerentele deciziei, in baza carora au fost solutionate favorabil cererile prin care s-a solicitat, de catre Obstea de mosneni B., reconstituirea dreptului de proprietate asupra tenurilor pretins detinute de catre obste, poate face obiectul altor incriminari, ca de exemplu, al infractiunilor de fals, de uz de fals (aceasta din urma fapta penala a si fost retinuta in sarcina inculpatului).


Concluzionand in sensul ca nu sunt indeplinite conditiile de tipicitate ale infractiunii de inselaciune (prevazuta in art. 244 alin. 1 si 2 C. pen.), solutia care se impune a fi pronuntata este aceea de achitare a inculpatului A., in temeiul dispozitiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.


Fata de considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie, intre altele, a admis recursul in casatie formulat de inculpatul A. impotriva deciziei nr. 898/A din 22 octombrie 2018 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, a casat, in parte, decizia penala mentionata si, in parte, sentinta penala nr. 199 din 15 noiembrie 2017 pronuntata de Tribunalul Valcea si, rejudecand, in principal:


In baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 244 alin. (1) si alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. si art. 5 C. pen.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 268/RC din 25 iunie 2019


Citeşte mai multe despre:    inselaciune    fals in inscrisuri
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Dreptul de deducere a TVA este conditionat de completarea in facturi a elementelor obligatorii prevazute de lege si-sau cu alte documente justificative anexate acestor facturi
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 2718/2019

ICCJ. Fals in inscrisuri sub semnatura privata. Continutul infractiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Decizia C.C.R. nr. 158/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ 8/2019: ranirea uneia sau mai multor persoane intr-un accident de circulatie inainte de parasirea locului accidentului nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL Admis: Decizia nr. 5/2019 privind judecarea recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 2.715/1/2018
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Raspunderea pentru prejudiciile directe si indirecte revine atat paratilor, care au indeplinit functiile de contabil sef/contabil, cat si administratorului societatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia Sectia I Civila, Decizia nr. 363/2017, in sedinta publica din 2 martie 2017

Decizie de concediere bazata pe un temei de drept declarat neconstitutional. Reintegrarea salariatului pe postul detinut si plata despagubirilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si Asigurari sociale, Decizia nr. 2841/2016 din 31.05.2016

Suspendarea contractului individual de munca in urma formularii unei plangeri penale de catre angajator. Proportionalitatea masurii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 937 din 19.04.2016

Elementele constitutive ale infractiunii de insusire a bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 55/A din 11 februarie 2016



Articole Juridice

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Controverse jurisprudentiale in aplicarea Deciziei CCR nr. 405/2016 privind abuzul in serviciu
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. muncii] Incheierea unui contract individual de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Angajare raspundere patrimoniala pentru nedeclarare concediu de odihna neefectuat
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Neplata diurnei externe. Actiune impotriva angajatorului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Riscul persoanelor care comercializeaza produse expirate sau fara documente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Aplicarea principiului ne bis in idem nu este contrara Cartei drepturilor fundamentale
Sursa: EuroAvocatura.ro