Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Dovada platii contravalalorii orelor suplimentare, a orelor lucrate sambata si duminica si a orelor lucrate pe timp de noapte. Contract de munca temporara

Dovada platii contravalalorii orelor suplimentare, a orelor lucrate sambata si duminica si a orelor lucrate pe timp de noapte. Contract de munca temporara

  Publicat: 04 Jan 2021       1814 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte dintr-un proces
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelanta W. S. A. P SRL, cu sediul ales la Cabinet Avocat B B_ in B_, . 64,, , impotriva sentintei civile nr. 33/1 7 .0 1 .2020, pronuntata de Tribunalul Gorj – Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr.2351/95/201 9, in contradictoriu cu intimat ul R_ M_-E, cu domiciliul in com. Pestisani, , jud. Gorj, avand ca obiect „drepturi banesti”.

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Parte dintr-un proces
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Parte dintr-un proces
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Operatiune de transferare a unei sume din contul bancar al unui titular in contul bancar al altui titular.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reinnoirea locatiunii daca locatarul dupa expirarea termenului din contract ramane in folosinta lucrului si cu acordul locatorului.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte dintr-un proces
Parte dintr-un proces
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns intimatul asistat de avocat ales C M, cu imputernicire la dosar, lipsa fiind partea adversa .


Procedura legal indeplinita.


S-a facut referatul cauzei de catre grefier ul de sedinta care invedereaza ca:


- apelul este declarat si motivat in termen legal,


- in cadrul procedurii prealabile intimat ul a depus inampinare,


- prin serviciul registratura apelanta a depus raspuns la intampinare .


Aparatoarea intimatului depune la dosar chitanta nr. 181/27.06.2020, reprezentand onorariu avocatial, si, in sprijinul apararilor formulate prin intampinare, extrase din dosarul electronic, respectiv dovada inregistrarii decontului justificativ si ``vizualizare documente``, mentionand ca apelanta de azi avea posibilitatea sa consulte on-line dosarul in baza parolei ce li s-a comunicat.


Curtea, raportat la probele administrate in cauza, in baza art. 479 alin.2 Cod proc. civ. , respinge proba privind interogatoriul reclamantei ca nefiind utila dezlegarii pricin ii.


Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat si probe de administrat, constata, potrivit art. 482 raportat la art.244 si 394 Cod proc. civ. , incheiata cercetarea judecatoreasca si acorda cuvantul asupra apelului.


Avocat C M pen tru intimat pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat si de mentinere ca fiind temeinica si legala a sentintei criticate, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata, reprezentand onorariu de avocat dovedit cu chitanta depusa la dos ar.


Arata ca la primul termen de judecata s-au pus in discutie toate probele solicitate de parti, inclusiv cele cerute prin intampinare de catre parata, care avea avocat angajat, la intampinare fiind atasata imputernicirea acestuia; s-a dat termen pentru a se propune obiective pentru expertiza incuviintata; obiectivele au fost puse in discutie; s-a dat termen pentru cunoasterea raportului de expertiza, partile avand astfel posibilitatea de a formula obiectiuni.


Precizeaza ca partilor li s-a comunicat parola de acces la dosarul electronic, iar parata a avut angajat avocat, astfel ca nu poate sustine ca nu i s-a respectat dreptul la aparare si nici ca s-ar fi incalcat principiul contradictorialitatii procesului civil, intrucat avea acces, in baza parolei, la toate documentele dosarului, iar avocatul se putea deplasa la instanta sa studieze dosarul.


Pe fond, arata ca angajatorul nu neaga ca intimatul de azi a prestat ore suplimentare, ci doar sustine ca nu a solicitat angajatului, in scris, sa efectueze aceste o re, in conditiile in care programul de lucru este stabilit de angajator, tahograful inregistrand intreaga perioada in care salariatul se gaseste la dispozitia angajatorului, conform Hotararii 38/2008.


Ca atare, avand in vedere ca reclamantul nu a prestat de buna voie ore suplimentare, ci a urmat programul de lucru stabilit de societate, apelul apare drept nefondat si se impune respingerea acestuia, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata suferite.


CURTEA,


Deliberand asupra apelului civil de fata, constata urmatoarele:


Prin sentinta civila apelata, Tribunalul Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a admis cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamantul R_ M_-E in contradictoriu cu parata W. S. A P SRL, precizata.


A o blig at parata la plata catre reclamant a sumei nete de 26.272 lei.


A o blig at parata la plata catre reclamant a sumei de 2000 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariu expert si avocat.


Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca p rin cererea de chemare in judecata inregistrata sub nr. X, la data de 28.05.2020, reclamantul R_ M_ - E a solicitat obligarea paratei la plata drepturilor banesti aferente perioadei 16.06. X18, rep rezentand contravaloarea a 437 de ore suplimentare, a 17 ore lucrate sambata si duminica si a 64 de ore lucrate pe timp de noapte, cu obligarea paratei la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.


Parata W. S. A P SRL a fo rmulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.


in cauza a fost administrata proba cu inscrisuri, interogatoriul reclamantului si expertiza tehnica specialitatea contabilitate, raspunsul la interogatoriu si raportul de expertiza judiciara intocmit in cauza de expert contabil P C, asupra caruia partile nu au formulat obiectiuni, regasindu-se la dosar.


Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul a constat at si retin ut urmatoarele:


Prin cererea de fata, precizata in sedinta publica din 17.01.2020, reclamantul R_ M_ - E a solicitat obligarea paratei la plata drepturilor banesti aferente perioadei 16.06. X18, reprezentand contravaloarea orelor suplimentare si orelor lucrate sambata si duminica.


Instanta a retin ut ca reclamantul R_ M_ - E a fost angajatul W Transporti SRL, societate preluata de parata W P SRL, in baza contractului de munca temporara nr. 788/19.04.2017 (filele 21, 22 din dosar), incepand cu 20.04.2017 pana la 20. 10.2017 si al paratei W P SRL, in baza contractului de munca temporara nr.2692/09. 11.2017 (filele 47,48), incepand cu 13. 11.2017 pana la 13.05.2018, in functia de sofer autocamion/masina de mare tonaj, desfasurandu-si activitat ea la Car Box SRL Italia.


Conform art. 94 din Legea nr. 53/2003, contractul de munca temporara este un contract individual de munca ce se incheie in scris intre agentul de munca temporara si salariatul temporar, pe durata unei misiuni. Art . 96 alin. 1 din acelasi act normativ, prevede ca, pe toata durata misiunii, salariatul temporar beneficiaza de salariul platit de agentul de munca temporara .


Potrivit art. 166 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz. Plata salariului se poate efectua prin virament intr-un cont bancar. Plata in natura a unei parti din salariu, in conditiile stabilite la art. 165, este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca . intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la pla ta de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.


Conform art. 168 din acelasi act normativ, plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.


Art. 170 din Legea nr. 53/2003 prevede ca acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea semnificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale.


Potrivit art.272 din Legea nr. 53/2003, sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


Parata a depus la dosar state de plata si condica de prezenta .


Verificand inscrisurile aflate la dosarul cauzei, expert contabil P C, a concluzionat ca, dupa consultarea documentelor depuse la dosar, reiese faptul ca, societatea W P SRL nu a inclus in calculul statelor de plata, orele lucrate suplimentar si orele lucrate sambata si duminica. Ca, drepturile salariale cuvenite si neachitate reclamantului pentru orele suplimentare a caror evidentiere se regaseste in situatia anexa, pentru perioada 16.06. X18 sunt in cuantum total net de 26.272 lei, iar pentru orele lucrate in zilele de sambata si duminica, care se regasesc de asemenea in situatia expusa in anexele nr.2 si nr. 4 la raportul de expertiza, sunt in cuantum net de 1. 106 lei. Asadar, expertul a mentionat ca, pentru perioada in litigiu, 16.06. X18, drepturile salariale cuvenite si neachitate reclamantului sunt in suma totala neta de 26.272 lei, calculate conform anexei 3 la raportul de expertiza. S-a precizat totodata ca, din documentele existente la dosarul cauzei rezulta ca petentul R_ M_ -E nu a efectuat ore de noapte.


Pe de alta parte, sustinerile paratei in sensul ca nu ar fi solicitat efectuarea de ore suplimentare reclamantului si astfel nu ar datora contravaloarea lor, nu au p u t ut fi retinute de instanta, din moment ce determinarea efectuarii acestora a avut in vedere specificul activitatii de transport desfasurata de reclamant si s-a realizat de catre expert conform inregistrarilor tahograf . Astfel, acesta a mentionat in cuprinsul raportului de expertiza faptul ca determinarea orelor lucrate sambata si duminica si a orelor suplimentare a fost stabilita conform raportului tahografului digital, care defineste timpii de munca, dupa cardul petentului, in privinta orelor suplimentare, din total, fiind scazute orele care au reprezentat pontajul zilei respective.


Asupra raportului de expertiza, partile nu au formulat obiectiuni.


Parata nu a facut dovada platii sumelor cuvenite reclamantului.


Avand in vedere considerentele expuse, dispozitiile legale enuntate, instanta a obliga t parata la plata catre reclamant a sumei nete de 26.272 lei reprezentand drepturi salariale cuvenite si neacordate afere nte perioadei in litigiu.


in temeiul art. 453 alin. 1 Cod pr. civila a f ost obligata parata la plata catre reclamant a sumei de 2000 lei cheltuieli de judecata, din care 1000 lei reprezentand onorariu expert contabil si 1000 lei onorariu avocat, neacordand contravaloarea cheltuielilor efectuate cu ocazia expertizei extrajudiciare, efectuarea acesteia fiind optiunea partii si nereprezentand o cheltuiala necesara judecatii.


impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel parata W P SRL, aducand critici pentru nelegalitate si netemeinicie.


in motivare a aratat ca i n fapt prin sentinta atacata a fost admisa cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul Radacina M_ E, instanta de fond obligand societatea la plata sumei de 26.272 lei aceasta suma reprezentand in opinia instantei contravaloarea orelor suplimentare prestate de reclamant.


Prin cererea de chemare in judecata reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata drepturilor banesti reprezent a nd contravaloarea a 437 de ore lucrate suplimentar, a 17 ore lucrate sambata si duminica si a 64 ore lucrate noaptea.


Arat a faptul ca reclamantul a i ncheiat cu societatea contractul de munca temporara nr. 788/19 .04 .2017 pentru perioada 20 .04 .2017 - 20 . 10 .2017, acest contract i ncet a nd la data de 18 .08 .2017 conform art. 81 alin. 7 din Codul Muncii.


Reclamantul a mai incheiat cu societatea si contractul de munca temporara nr.2692/09 . 11 .2017 pentru perioada 13 . 11 . Xx18. Potrivit deciziei nr. 5037/25 .04 .2018 contractul de munca temporara nr.2692/09 . 11 .2017 a incetat la data de 25 .04 .2018 conform art. 55 lit. b din Codul Muncii.


Reclamantul si-a desfasurat activitatea in functia de sofer autocamion/masina de mare tonaj la o societate din Italia, Car Box SRL.


Contractele de munca mai sus amintite au incetat la datele aratate mai sus, norma de lucru a fost de 8 ore pe zi (ambele contracte), salariu negociat fiind de 7.034 lei brut (ambele contracte), iar diurna zilnica de 24 euro (ambele contracte).


In dovedirea pretentiilor sale reclamantul a anexat l a cererea de chemare in judecata un set de inscrisuri .


La termenul de judecata din data de 15 . 11 .2019 a fost dispusa efectuarea unei expertize contabile din care sa reiasa numarul de ore suplimentare lucrate si valoarea acestora. In urma efectuarii expertizei a reiesit faptul ca valoarea orelor suplimentare lucrate este de 26.27 2 l ei.


Experti z a a fost efectuata si depusa la dosar dar nu i-a fost comunicata cu toate ca expertul a depus la dosar suficiente exemplare in vederea comunicarii catre parti.


Potrivit Deciziei nr. 3982 din 24 . 10 .2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie s i Justitie necomunicarea raportului de expertiza contabila catre parat in vederea formularii eventualelor obiectiuni incalca principiul contradictorialitatii, principiul egalitatii armelor si dreptul la aparare, ceea ce atrage nulitatea hotararii pronuntate.


Consider a ca in cauza de fata a fost inca l cat principiul contradictorialitatii, al egalitatii armelor, dreptul sa u la aparare fiind incalcat societatea neavand posibilitatea de a formula obiectiuni la expertiza efectuata.


Arat a si faptul ca a fost incalcata si hotararea nr. 114 din 10 februarie 2015 a CSM, societatea solicitand de mai multe ori comunicarea incheierilor de sedinta la adresa de e-mail indicata dar instanta de fond nu a dat curs cererilor sa le.


In ceea ce priveste fondul cauzei arat a urmatoarele:


Dispozitiile art. 121 alin. l din Codul Muncii prevad ca cel care are initiativa prestarii orelor suplimentare este angajatorul, doar l a solicitarea acestuia salariatul poate presta ore suplimentare, iar efectuarea de catre salariat a unei munci suplimentare fara ca angajatorul sa-i pretinda acest lucru nu se considera munca suplimentara.


In speta nu exista nicio dovada a faptului ca societatea a r fi solicitat reclamantului Radacina M_ E sa presteze ore suplimentare, iar daca acesta a prestat ore suplimentare a facut-o fara a avea acordul sa u incalcand prevederile contractului de munca (sect. l, pct.2J lit. b si c) si fisei postului, in aceste prevederi fiind expres aratat faptul ca nu se vor efectua ore suplimentare decat la cererea utilizatorului si cu aprobarea expresa a angajatorului.


Potrivit practicii in materie (sentinta civila nr.204/22 .02 .2019 pronuntata de Tribunalul Valcea in dosarul nr. X; decizia nr. 638/17 . 10 .2006 pronuntata de Curtea de Apel I asi in dosarul nr. X) in caz de conflict de munca, efectuarea de ore suplimentare nu poate determina, in mod corelativ, obligarea angajatorului, daca orele suplimentare au fost efectuate pe baze voluntare. Pentru plata orelor suplimentare salariatul trebuie sa faca dovada existentei unei solicitari scrise din partea angajatorului.


In cazul de fata reclamantul nu a facut dovada solicitarii efectuarii de ore suplimentare din parte utilizatorului sau angajatorului si nici dovada aprobarii angajatorului asa cum prevede sect. l, pct.2, lit. c din contractul de munca temporara nr. 788/X si contractul de munca temporara nr. X/09 . 11/2017.


In cazul in care reclamantul a prestat ore suplimentare avea obligatia sa solicite societatii compensarea prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile . Reclamantul nu a solicitat compensarea muncii suplimentare si nici nu a pretins plata orelor suplimentare adresandu-se direct instantei dupa incetarea raporturilor de munca, in acest caz nefiind indeplinite conditiile prevazute de art. 120 din Codul Muncii (decizia nr, 7931R/2006 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti; decizia nr. 462/2008 pronuntata de Curtea de Apel Aba; decizia nr. 1294/2009 pronuntata de Curtea de Apei Suceava).


F_ de toate acestea, solicit a admiterea apelului si schimbarea in tot a hotararii atacate in sensul respingerii cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul Radacina M_ E si obligarea l a plata cheltuielilor de judecata .


In drept, si-a intemeiat apelul pe dispozitiile art. 466 si urm atoarele din Codul de Procedura Civila.


Intimatul a depus intampinare, solicitand respingerea apelului


Examinand sentinta prin prisma criticilor aduse si a dispozitiilor legale incidente, Curtea apreciaza a fi nefondat apelul pentru urmatoarele considerente:


Prin cererea de chemare in judecata, precizata in sedinta publica din 17.01.2020, reclamantul R_ M_ - E a solicitat obligarea paratei la plata drepturilor banesti aferente perioadei 16.06. X18, reprezentand contravaloarea orelor suplimentare si orelor lucrate sambata si duminica.


Pentru stabilirea numarului de ore suplimentare si de ore lucrate sambata si duminica, precum si a drepturilor salariale aferente, in cauza s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, raportul fiind depus la dosarul cauzei la data de 23 12 2019, termenul de judecata urmator fiind stabilit pentru data de 17 01 2020.


Potrivit art. 336 alin. 1 Cod procedura civila, c onstatarile si concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat caruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate intr-un raport scris, care va fi depus cu cel putin 10 zile inainte de termenul fixat pentru judecata . in cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiza poate fi micsorat.


in cauza, acest termen a fost respectat, raportul fiind depus cu mai mult de 10 zile inainte de termenul fixat, apelanta parata avand posibilitatea sa ia cunostinta despre raport de la dosarul cauzei.


Chiar si in aceste conditii, daca nu a avut posibilitatea sa ia cunosti nta de continutul raportului de expertiza, apelanta parata putea solicita in stantei acordarea unui alt termen de judecata, pentru a formula obiectiuni la raportul de expertiza.


Nerespectarea dreptului de a lua cunostinta de raportul de expertiza, depus la dosar cu incalcarea termenului poate fi de natura sa constituie o incalcare a dreptului la aparare, reglementat de art. 13 NCPC, sa nctionata cu anularea hotararii, dar o astfel de ipoteza nu se regaseste in speta .


Instanta de judecata nu are obligatia de a comunica litigantilor cate un exemplar al raportului de expertiza intocmit, chiar daca a fost depus in mai multe exemplare la dosarul cauzei, avand in vedere ca nu exista nicio dispozitie legala in acest sens, acestia avand obligatia de a depune diligente in a studia dosarul cauzei si piesele sale si, in eventualitatea in care probele nu au fost produse in termen util raportat la cel stabilit pentru dezbateri, de a uza de dreptul procedural de a solicita amanarea judecatii, pentru a putea lua cunostinta de noile acte si a formula aparari in consecinta .


Decizi a nr. 3982 din 24 . 10 .2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie este o hotarar e de speta, nefiind de natura a produce efecte juridice, in conditiile in care nu reprezinta o decizie in interesul legii .


De altfel, circumstantele prezentate in speta respectiva sunt diferite, iar apelanta citeaza un simplu paragraf din decizie, fara a corobora toate datele prezentate in continutul acesteia.


D urmare, motivul de apel care se refera la nelegalitatea hotararii instantei de fond deoarece nu s-a comunicat raportul de expertiza contabila intocmit in cauza este nefondat.


Nici faptul ca nu s-au comunicat copiile incheierilor de sedinta pe adresa de email precizata, nu este de natura a conduce la nelegalitatea hotararii deoarece, fiind vorba de un litigiu initiat in anul 2019, pe baza parolei transmise odata cu citatia, partea avea posibilitatea sa observe aceste acte in dosarul electronic.


Mai mult, Curtea constata ca cererea adresata in acest sens instantei de fond la data de 30 10 2019, fila 95, dosar fond, a fost aprobata, conform inscrisului de la fila 96, fiindu-i comunicata incheierea din data de 25 10 2019.


Pe de alta parte, obligatia instituita prin Hotararea CSM nr. 114/2015, de comunica re a incheierilor si hotararilor pe adresa de email indicata de parti este o masura administrativa, care nu poate fi interpretata decat in raport de dispozitiile art. 424 Cod procedura civila, raportat la art. 427 Cod de procedura civila, r e spectiv daca nu este respectata nu poate conduce la nelegalitatea hotararii, deoarece nu se poate referi decat la incheierile care intrerup cursul judecatii si impotriva carora se poate formula cale de atac, comunicarea in acest caz fiind obligatorie.


in cazul incheierilor prep aratorii, necomunicarea nu produce vreo vatamare partii in conditi ile in care partea are acces la dosarul electronic si poate observa toate incheierile din cauza respectiva .


In ceea ce priveste criticile care vizeaza fondu l cauzei, Curtea retine urmatoarele:


Conform disp. art. 121 alin. l din Codul Muncii, l a solicitarea angajatorului, salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz.


Angajatorul intimatului este societatea apelanta.


Dupa modul d e reglementare a muncii suplimentare, se poate observa ca solicitarea angajatorului poate fi expresa, dar si implicita sau tacita .


Astfel, in raport de dispozitiile legale mai sus aratate, n u apare necesara, intotdeauna, o solicitare expresa din partea angajatorului a prestarii de catr e salariat de ore suplimentare, ci se poate asimila cu o astfel de solicitare atitudinea angajatorului care, desi a avut cunostinta de continutul tahogr afului care atesta prestarea muncii suplimentare, pe o durata de cateva luni, respectiv in perioada 16 06 201 7 -06 04 2018, nu a luat nicio masura pentru schimbarea modului in care era organizata activitatea acestuia ca sofer de autocamion, nepu ta ndu-se retine ca s-a efectuat munca suplimentara in mod voluntar de catre salariat in folosul angajat orului, iar acesta nu are nici obligatia de a plati contravaloarea acesteia .


Asadar, instanta de fond in mod corect a apreciat, tinand cont specificul activitatii de transport desfasurata de reclamant si de modul efectiv de organizare a activitatii de catre angajator, ca a existat o solicitare implicita in acest sens. Orele suplimentare fiind efectuate de salariat si calculate de expert conform tahografului, angajatorul trebuie sa suporte contravaloarea acestora.


Critica privind faptul ca salariatul nu a solicitat compensarea cu ore libere platite in urmatoarele 60 de zile este nefondata.


Potrivit art. 122 alin. 1 Codul muncii, m unca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.


Asadar, legiuitorul stabileste ca munca suplimentara se compenseaza, ca regula, cu ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice, in vederea realizarii unui just echilibru intre timpul de munca si timpul de odihna.


Nu este impus a deci si o obligatie in sarcina salariatului de a solicita acordarea ore libere platite, ci, din contra, angajatorul, in baza prerogativei organizatorice reglementata de art. 40 alin. 1 lit. a Codul muncii si a dispozitiilor art. 119 Codul muncii, are obligatia de a tin e evidenta orelor lucrate de salariat, iar in cazul in care a efectuat ore suplimentare, sa acorde zilele libere platite corespunzatoare.


Nici faptul ca nu a adresat o cerere angajatorului pentru plata orelor suplimentare, ci s-a adresat direct instantei dupa incetarea raporturilor de munca nu inlatura obligatia angajatorului de a achita contravaloarea orelor suplimentare efectuate de salariat si stabilite de instanta de fond pe baza expertizei contabile intocmite in cauza, care care s-a fundamentat pe inregistrarile tahograf .


Fata de aceste aspecte, Curtea urmeaza ca in baza art. 480 Cod procedura civila sa respinga apelul ca nefondat.


in raport de solutia pronuntata, luand in considerare art. 453 Cod procedura civila care prevede ca partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata, va o blig a apelanta la plata catre int imat a sumei de 5 00 lei, cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat conform chitantei nr. 181/2 06 2020.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


iN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta W. S. A. P SRL, cu sediul ales la Cabinet Avocat B B_ in B_, . 64,, , impotriva sentintei civile nr. 33/1 7 .0 1 .2020, pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr.2351/95/201 9, in contradictoriu cu intimat ul R_ M_-E, cu domiciliul in com. Pestisani, , jud. Gorj, avand ca obiect ``drepturi banesti``.


Obliga apelanta catre intimat la 5 00 lei cheltuieli de judecata .


Decizie definitiva.


Pronuntata, azi, 23 iulie 2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei.

Pronuntata de: Curtea de Apel CRAIOVA - DECIZIE Nr. 2152 din 23 Iulie 2020


Citeşte mai multe despre:    ore suplimentare    calcul ore suplimentare    spor ore suplimentare    diurna    diurna externa    diurna 2021    diurna externa 2021    indemnizatie de detasare    indemnizatie de desare 2021
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Necomunicarea efectiva a convocarii la cercetarea disciplinara. Incalcarea dreptului la aparare a salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau - Decizia civila nr. 481 din data de 14 Iunie 2019

Concedierea salariatului pe durata concediului medical. Anulare decizie de concediere.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - Decizia nr. 481/14.06.2019

Absentele nemotivate constituie o singura abatere disciplinara cu caracter continuu
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 490/2019

Lipsa prestarii efective a muncii poate atrage sanctionarea disciplinara a salariatului pentru absente nemotivate
Pronuntaţă de: Tribunalul BRAILA – Sentinta civila nr. 490/12.06.2019

Mentinerea deciziei de sanctionare disciplinara. Disciplina muncii este o conditie obiectiva necesara si indispensabila desfasurarii activitatii angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 135/2019

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020

Contestare proces-verbal de control emis de ITM. Masura emisa cu nerespectarea dispozitiilor contractului colectiv de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila nr. 920 din data de 10 Iunie 2019



Articole Juridice

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea functiei la revenirea din concediul de crestere a copilului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calculul valorii unei ore suplimentare. Aplicarea sporului de 75 la suta
Sursa: MCP Cabinet avocati



  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Publica pe EuroAvocatura.ro