Contract de achizitie publica. Aprecierea indeplinirii conditiei referitoare la existenta unor �circumstante imprevizibile�

Demararea procedurii de achizitie publica prin �negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare" conform prevederilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 este permisa daca alaturi de indeplinirea, in mod cumulativ, a conditiilor mentionate la acest articol, se constata nevoia achizitionarii unor lucrari sau servicii suplimentare/ aditionale, care nu au fost incluse in contractul initial, dar care datorita unor circumstante imprevizibile au devenit necesare pentru indeplinirea contractului in cauza.

In acord cu prevederile Ordinului comun nr. 543/2366/1446/1489/1441/879 pentru aprobarea Ghidului privind principalele riscuri identificate in domeniul achizitiilor publice si recomandarile Comisiei Europene ce trebuie urmate de autoritatile de management si organismele intermediare in procesul de verificare a procedurilor de achizitii publice,

``conditia particulara referitoare la A�circumstantele imprevizibileA� trebuie interpretata intr-o maniera obiectiva, ca facand referire la ceea ce o autoritate contractanta diligenta nu ar fi putut sa prevada. Exemple: dezastre naturale; noi cerinte rezultate din adoptarea de noi reglementari legislative, conditii tehnice care nu ar fi putut fi prevazute in ciuda investigatiilor tehnice care au stat la baza proiectului sau a avizelor care au stat la baza aprobarii proiectului tehnic, etc."

Imprejurarea ca ulterior demararii unor lucrari de constructie au fost descoperite resturi ale fundatiilor unor constructii anterioare nu poate fi retinuta ca reprezentand o circumstanta imprevizibila care sa justifice, in raport cu prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, incheierea unui act aditional la contractul initial pentru efectuarea unor lucrari suplimentare prin aplicarea procedurii negocierii fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, in conditiile in care din aspectele factuale ale cauzei rezulta cu prisosinta faptul ca aceasta reprezenta o situatie pe care, in mod rezonabil, autoritatea contractanta putea sa o descopere, cu minime diligente.

Nota: O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii a fost abrogata prin Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, publicata in M.Of. nr. 390 din 23 mai 2016, dispozitiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 regasindu-se in cuprinsul art. 104 din Legea nr. 98/2016.

1. Circumstantele cauzei. Cererea de chemare in judecata .

Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal sub nr. 4564/2/2014 reclamantul Institutul National ``X``, in contradictoriu cu paratul Ministerul Educatiei Nationale, pentru Autoritatea Nationala Pentru Cercetare Stiintifica - Directia Generala Organism Intermediar pentru POS CCE, a solicitat anularea Deciziei nr. 8725/17.06.2014 emisa de parat prin care a fost respinsa contestatia prealabila administrativa, formulata in temeiul art. 46 si 47 din OUG 66/2011, Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr. 7375/11.04.2014 precum si a Scrisorii de notificare a debitului nr. 7489/17.04.2014 emise de parat si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata .

2. Hotararea primei instante.

Prin sentinta civila nr.1584 din data de 3 mai 2017 Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a admis actiunea promovata de reclamantul Institutul National X, in contradictoriu cu paratul Ministerul Cercetarii si Inovarii, a anulat Decizia nr. 8725/17.06.2014, Nota de constatare nr. 7375/11.04.2014 si Scrisoarea de notificare a debitului nr. 7489/17.04.2014 emise de parat si a obligat paratul la plata catre reclamant a sumei de 9.550 lei, cheltuieli de judecata reprezentand onorariu experti si taxa judiciara de timbru.

3. Cererea de recurs.

Impotriva sentintei civile nr.1584 din data de 3 mai 2017, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, a declarat recurs paratul Ministerul Educatiei si Cercetarii in calitate de succesor al Ministerului Cercetarii si Inovarii, invocand dispozitiile art. 20 din Legea nr.554/2004, art. 488 alin. 1 pct. 6 si 8 din Codul de procedura civila si solicitand casarea sentintei atacate, retinerea cauzei spre rejudecare, iar pe fond respingerea actiunii ca neintemeiata.

In dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a reiterat situatia de fapt, aratand in esenta ca instanta de fond a interpretat gresit art. 122 din OUG nr. 34/2006, astfel hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material - art. 488 pct. 8 din codul de procedura civila.

Instanta de fond a retinut ca situatia de fapt care a determinat incheierea Actului aditional nr. 1/5183/05.05.2011 la contractul nr. 17707/29.12.2010 dintre reclamant si Asocierea S.C. ``A`` SA - ``B`` SRL, reprezinta o circumstanta imprevizibila, fiind astfel respectate prevederile art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006, constatand in acest sens, ca expertiza tehnica judiciara efectuata in cauza confirma sustinerile reclamantului- intimat, potrivit carora situatia obiectiva si imprevizibila care a justificat din punct de vedere tehnic incheierea actului aditional, consta in imprejurarea ca, in zona amplasamentului pe care urma sa se construiasca hala laboratorului, au fost descoperite fundatii ale constructiilor anterioare, incastrate cea. 2.50 m fata de cota terenului, acestea putand fi constatate doar la executia sapaturilor.

Solutia instantei de fond este gresita, intrucat, greselile de proiectare si modificarea solutiei tehnice nu se incadreaza in notiunea de evenimente imprevizibile conform art. 122 lit.i) din OG nr.34/2006.

Din punct de vedere tehnic, lucrarile ce fac obiectul Actului Aditional nr.1/5183/05.05.2011 nu sunt imprevizibile si nu se incadreaza in prevederile art.122 lit. i) din OUG nr.34/2006, asa cum reiese si din Studiul geotehnic intocmit de SC ``D`` SRL in care se face precizarea la- Date privind amplasamentul, ca "amplasamentul se afla in incinta Uzinei G; in zona amplasamentului au existat constructii (foto 1, 2, 3, 4, 5) ale caror fundatii au fost incastrate cea. 2,50 m fata de CTN ".

Desi studiul geotehnic intocmit de SC ``C`` SRL a respectat prevederile Normativului NP 074/2007, Asocierea SC ``A`` SA Bucuresti - SC ``B`` SRL Bucuresti, care executa lucrarile nu au avut in vedere ca inaintea inceperii lucrarilor de executie sunt necesare o serie de lucrari pregatitoare ca: defrisarea si transplantarea plantatiilor existente pe amplasament; demolarea constructiilor existente si devierea sau dezafectarea lucrarilor de instalatii; amenajarea generala a terenului si a platformei de lucru, amenajare care se refera la: curatirea terenului de resturi vegetale; saparea si depozitarea pamantului vegetal;asigurarea scurgerii apelor de suprafata, etc; nivelarea terenului (platformei de lucru) prin lucrari de sapaturi si umpluturi asigurarea suprafetelor de teren pentru amplasarea depozitelor de materiale, etc; protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente-eventuala drenare a apelor subterane; trasarea axelor constructiilor si sapaturi pentru fundatii. Dupa aceste lucrari pregatitoare urmeaza lucrarile de executie propriu-zise.

Din perspectiva prevederilor art. 122 lit. (i) din OUG nr.34/2006, versiunea valabila la data derularii contractului mai sus mentionat si avand in vedere cronologia evenimentelor descrise de catre intimat (asa cum reiese din actele dosarului), din datele evidentiate ca urmare a sapaturilor pentru demararea lucrarilor, de catre ``D`` SRL, lucrarile efectuate in baza actului aditional nu pot fi incadrate ca imprevizibile. Aceste lucrari ar fi putut fi efectuate anterior lansarii procedurii, avandu-se in vedere existenta unor resturi de constructii ce au apartinut unei cladiri demolate si despre a caror existenta se avea cunostinta.

In urma constatarilor facute in teren ca urmare a sapaturilor, S.C. ``A`` SA a solicitat un punct de vedere de la S.C. ``D`` SRL prin care se sustine ca "modificarea cotei de fundare" este necesara la o adancime de 2,50 - 2,70 m, desi Studiul geotehnic initial prevedea o adancime de fundare de minim -2,00 m.

Prin urmare, intimata a fost avertizata de catre experti cu privire la necesitatea efectuarii unor sapaturi mai adanci (respectiv 2,50-2,70 m) si existau indicii pertinente din care rezulta necesitatea efectuarii acestor sapaturi mai adanci (respectiv existenta unor resturi de constructii ce au apartinut unei cladiri demolate si despre a caror existenta se avea la cunostinta).

Astfel, in mod eronat instanta de fond a considerat ca aceasta situatie nu se incadreaza in greseala de proiectare, fapt sustinut si de prevederile Contractului de furnizare nr.17797/ 29.12.2010 incheiat intre Institutul National ``X`` si Asocierea S.C. ``A`` SA Bucuresti - S.C. ``B`` SRL Bucuresti, care prevede la: art. 10 Obligatiile principale ale furnizorului-10.1 - Furnizorul are obligatia de a proiecta, executa, finaliza lucrarile si furniza produsele ce fac obiectul contractului, precum si de a remedia viciile ascunse, cu atentia si promptitudinea cuvenita, in concordanta cu obligatiile asumate prin contract .-10.5 Furnizorul va fi raspunzator pentru forma si continutul Proiectului tehnic cu detaliile de executie, categoriile de lucrari corelate cu listele de cantitati si Caietul de sarcini. Furnizorul va fi responsabil pentru incalcarea, la elaborarea proiectelor, a oricarui brevet sau drept de autor.

Astfel, din analiza urmatoarelor documentelor relevante, rezulta ca evenimentele invocate de intimat nu erau imprevizibile, fiind vorba in fapt de modificarea solutiei tehnice si greseli de proiectare, asa cum reiese si din derularea evenimentelor consemnate:

-Procesul Verbal nr. 2092/24.02.2011 consemneaza modificarea cotei de fundare de la minim 2.00 m (aga cum a fost mentionat in studiul geotehnic intocmit de S.C. ``C`` SRL in februarie 2011) la cota 1,70 m pentru obiectivul Hala experimentala - Lichefiere, semnat de proiectant, geotehnist, antreprenor general, beneficiar si diriginte de santier. Se invoca in procesul-verbal diminuarea costurilor de executie si ca regimul de inaltime si lipsa subsolurilor aferente nu influenteaza stabilitatea terenurilor.

-in Minuta nr.9/18.03.2011 inregistrata cu nr.3165/18.03.2011 se consemneaza ca se va preda din proiect pentru faza PT arhitectura, rezistenta si instalatiile. Institutul National ``X`` a acceptat partea de arhitectura si rezistenta, dar a refuzat partea de instalatii din cauza planselor nelizibile. S-a convenit a se preda in data de 24.03.2011.

Tot in acesta minuta la pct.d) se mentioneaza ca de la data de 07.03.2011 s-a trecut la spargerea fundatiilor existente pe terenul viitorului amplasament al cladirii ``Y`` si se constata ca adancimea fundatiilor de la cladirea dezafectata sunt la circa 2,50 m fata de cota terenului natural CTN).

Se mai mentioneaza ca prin dezafectarea acestor fundatii, terenul a suferit din cauza vibratiilor si nu mai corespunde ca teren bun de fundare, propunandu-se ca la data de 24.03.2011 care sa stabileasca cota terenului bun de fundare, cu promisiunea ca proiectantul sa stabilesca solutia tehnica si lista de cantitati pentru lucrarile suplimentare. Aceste aspecte sunt consemnate si de dirigintele de santier dl. F, prin Nota de constatare nr. 3269/21.03.2011.

-in Procesul verbal de verificare a cotei de fundare nr. 3475 din 24.03.2011 se mentioneaza: cota teren de fundare s-a modificat fata de documentatie, rezultand o modificare a solutiei de rezistenta a placii de la cota +/- 0.00 a halei de lichefiere.

-Procesul verbal de receptie al naturii terenului de fundare din 24.03.2011.

-Memoriul tehnic justificativ nr. 3662/29.03.2011, la ctr.1273/30.12.2010, faza PT, modifica solutia constructiva de rezistenta si arhitectura pentru fundatii. Acest memoriu este intocmit de proiectantul general SC ``E`` SRL.

Ca urmare a inceperii lucrarilor, respectiv a spargerii fundatiei existente, s-a constatat ca aceste fundatii sunt la o adancimea de circa -2,50 m fata de CTN, in consecinta sapaturile ajungand pana la cota de -2,70 m CTN.

Lucrarile suplimentare in cauza reprezinta schimbarea solutiei tehnice pentru fundatia cladirii (de la -1,70 m la -2,70 m) in conditiile in care, la faza PT proiectantul impreuna cu geofizicianul au stabilit o cota de fundare mai mica (-1,70 m) decat cea prevazuta in Studiul geotehnic de minim -2.00 m, motivand diminuarea costurilor de executie si ca ``regimul de inaltime si lipsa subsolurilor aferente nu influenteaza stabilitatea si natura terenului".

In urma constatarilor facute in teren ca urmare a sapaturilor, SC ``A`` SA solicita un punct de vedere de la SC ``D`` SRL prin care se sustine ca "modificarea cotei de fundare" este necesara la o adancime de 2,50-2,70 m, desi Studiul geotehnic initial prevedea o adancime de fundare de minim -2,00 m.

Totodata, la momentul intocmirii documentatiei de atribuire aferente contractului, autoritatea contractanta trebuia sa se asigure ca specificatiile tehnice care fac parte din caietul de sarcini corespund necesitatii autoritatii si conditiilor reale. In masura in care aceste specificatii nu mai corespundeau realitatii, se impunea ca autoritatea contractanta sa dispuna masurile necesare in vederea remedierii situatiei, o posibila solutie putand fi refacerea studiului de fezabilitate pe baza datelor reale, actuale, existente la momentul imediat anterior demararii procedurii de atribuire a contractului initial.

In data de 22.02.2011 se preda amplasamentul fara obiectiuni, inregistrat cu nr. 1979, pe care urmeaza a se executa obiectivul, iar in minuta nr.9/18.03.2011 se consemneaza ca din data de 07.03.2011 incep lucrarile de dezafectare a fundatiilor existente pe teren si se constata cota de - 2.70 m, cota pana la care sunt fundatiile existente.

Instanta de fond considera ca si situatia in care nu au fost respectate recomandarile din studiul geotehnic initial, care stabilea o adancime de fundare de minim -2,00 m fata de cota terenului natural, nu este relevanta, intrucat diferenta este de doar 0,30 m, insa pe langa acest aspect se cunostea de la bun inceput ca in zona lucrarilor ce urmau a fi executate existau resturi ale fundatiilor unei foste hale industriale (parte din stalpii din fosta fundatie sunt vizibili chiar in fotografiile transmise de beneficiar), astfel, ca toate informatiile coroborate, duc la concluzia ca acest fapt nu poate fi acceptat ca eveniment imprevizibil. De altfel, modificarile ulterioare ale cotei de fundare au relevat o adancime de fundare apropiata fata de cea recomandata in studiul geotehnic initial.

Autoritatea Contractanta era obligata sa se asigure anterior demararii procedurii de achizitie asupra corectitudinii datelor privind cota de fundare pentru noua constructie, prin orice mijloace posibile (chiar si sapatura efectuata in vecinatatea ruinelor fostei cladiri).

Alegerea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare nu motiveaza incadrarea lucrarilor ca imprevizibile, ci imprevizibilitatea acestora determina alegerea procedurii, conform prevederilor art. 122, lit. (i) din OUG nr.34/2006.

Evenimentele imprevizibile reprezinta cauza intervenirii situatiei de urgenta care justifica demararea procedurii de achizitie publica prin ``negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare" conform prevederilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, daca sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile mentionate la acest articol .

Una dintre aceste conditii se refera la faptul ca: este necesara achizitionarea unor lucrari sau servicii suplimentare/ aditionale, care nu au fost incluse in contractul initial, dar care datorita unor circumstante imprevizibile au devenit necesare pentru indeplinirea contractului in cauza.

Potrivit punctului 3 de la Capitolul ``Modificarea contractului de lucrari atribuit prin procedura de achizitie publica" din Ordinul nr.543/ 2366/1446/1489/1441/879 din 4 iunie 2013 pentru aprobarea Ghidului privind principalele riscuri identificate in domeniul achizitiilor publice si recomandarile Comisiei Europene ce trebuie urmate de autoritatile de management si organismele intermediare in procesul de verificare a procedurilor de achizitii publice, conditia particulara referitoare la "circumstantele imprevizibile" trebuie interpretata intr-o maniera obiectiva, ca facand referire la faptul ca o autoritate contractanta diligenta nu ar fi putut sa le prevada. De exemplu, circumstante imprevizibile pot fi: dezastre naturale; noi cerinte rezultate din adoptarea de noi reglementari legislative; conditii tehnice care nu ar fi putut fi prevazute in ciuda investigatiilor tehnice care au stat la baza proiectului sau a avizelor care au stat la baza aprobarii proiectului tehnic etc.

Privitor la definirea notiunii de ``evenimente imprevizibile" de catre ANRMAP si Ministerul Fondurilor Europene, aceste argumente prezentate de catre reclamanta nu sunt in concordanta cu realitatea .

Pe de o parte, situatiile prezentate ca puncte de vedere ale ANRMAP cu privire la studiile geotehnice, nu se regasesc in cazul proiectului ce face obiectul acestei analize, intrucat nu au fost respectate recomandarile din studiul geotehnic initial, care stabilea o adancime de fundare de minim 2,00 m fata de cota terenului natural. In plus, se cunostea de la bun inceput ca in zona lucrarilor ce urmau a fi executate existau resturi ale fundatiilor unei foste hale industriale (parte din stalpii din fosta fundatie sunt vizibili chiar in fotografiile transmise de beneficiar), acest fapt neputand fi acceptat ca eveniment imprevizibil. De altfel, modificarile ulterioare ale cotei de fundare au relevat o adancime de fundare apropiata fata de cea recomandata in studiul geotehnic initial

Pe de alta parte, Ministerul Fondurilor Europene nu are atributii de a interpreta legislatia in domeniul achizitiilor publice. Ghidul emis de catre Minister stabileste tot in sensul in care s- a dispus si de catre subscrisul, respectiv ca ``circumstantele imprevizibile" trebuie interpretate intr-o maniera obiectiva asa cum am aratat mai sus.

Asa cum a aratat si instantei de fond, costurile cu amenajarea terenului erau incluse in oferta furnizorului. Corespondenta dintre Institutul ``X`` si SC ``A`` SA precizeaza: pag. 341 din CR 1 - Adresa nr. 17536/23.12.2010 emisa de Institutul National ``X`` catre SC ``A`` SA se solicita precizari la pct. 4: ``Nu este specificat in oferta niciun element aferent amenajarii initiale a terenului- pregatirea acestuia pentru constructie. Pornind de la situatia existenta in -momentul de fata pe teren, va rugam a clarifica daca in costurile mentionate veti incadra si aceste lucrari"

-pag.339 din CRI - Prin adresa emisa de SC ``A`` SA nr. 17588/ 23.12.2010 catre Institutul National ``X`` la punctul 4 se mentioneaza:

"Confirmam ca amenajarea terenului a fost inclusa in costurile ofertei noastre, in acesta faza de ofertare, in baza cerintelor Caietului de sarcini. Detalierea lor se va putea face in urma derularii unor activitati de proiectare initiale, incluse in oferta. "

De asemenea, in Contractul de furnizare nr. 17797/29.12.2010 precizeaza ca furnizorul este raspunzator pentru forma si continutul Proiectului tehnic:

- Contract de furnizare nr.17797/29.12.2010 incheiat intre Institutul National ``X`` si Asocierea SC ``A`` SA Bucuresti - SC ``B`` SRL Bucuresti, care prevede la art. 10 Obligatiile principale ale furnizorului:

``10.1 Furnizorul are obligatia de a proiecta, executa, finaliza lucrarile si furniza produsele ce fac obiectul contractului, precum si de a remedia viciile ascunse, cu atentia si promptitudinea cuvenita, in concordanta cu obligatiile asumate prin contract .

10.5 Furnizorul va fi raspunzator pentru forma si continutul Proiectului tehnic cu detaliile de executie, categoriile de lucrari corelate cu listele de cantitati si Caietul de sarcini. Furnizorul va fi responsabil pentru incalcarea, la elaborarea proiectelor, a oricarui brevet sau drept de autor."

Mai mult de atat, cu ocazia predarii-primirii amplasamentului nu au existat obiectiuni, in Procesul - Verbal de predare amplasament nr. 1979/ 22.02.2011 se mentioneaza: ``in conformitate cu Contractul nr.17797/29.12.2010, pentru inceperea lucrarilor se preda amplasamentul conform: plan de amplasament 1273/DTAC/A-004/2/0; plan de situatie 1273/DTAC/A-005/2/0.

Amplasamentele au fost inspectate si predate/primite de persoane imputernicite. Nu au fost obiectiuni cu ocazia predarii/primirii amplasamentelor: Ordinul de incepere a lucrarilor nr. 198/22.02.2011 mentioneaza la : Pct.7 -Data inceperii lucrarilor 22.02.2011; Pct.8 -Termenul de executie al lucrarilor 30.10.2012.

Procesul-Verbal de predare-primire al amplasamentului nu face nicio referire la resturile fundatiilor unei foste hale industriale, vizibile de altfel si in fotografiile trimise de beneficiar in sustinerea punctului sau de vedere.

Nu s-au respectat cerintele din studiul geotehnic intocmit de SC ``C`` SRL in Februarie 2011, care prevedea o adancime de fundare minima de - 2,00 m fata de CTN.

La elaborarea proiectului tehnic s-a avut la dispozitie Studiul geotehnic intocmit de SC ``C`` SRL in februarie 2011, care prevede la CONCLUZII SI RECOMANDARI: ``Terenul din amplasamentul constructiei propuse prezinta stabilitate buna . Nu se observa prezenta fenomenelor active de degradare a acestora, alunecari si eroziuni si se exclude posibilitatea producerii lor in timp . Stratificatia terenului este prezentata in fisele sondajelor si pe profile geologice anexate. La partea superioara se intalneste o zona de umplutura formate din pamanturi argiloase si reziduuri. Grosimea stratului de umplutura este pana la - 1.60 m. In continuare s-a identificat o alternanta de argile si prafuri, cu o consistenta situata in domeniul plastic consistent la plastic vartos si care se dezvolta pe grosimi de -2.00m - 3.00 m. Spre adancimi, de la aproximativ - 4.00m s-au interceptat formatiuni alcatuite din nisipuri mijlocii si grosiere cu pietris si bolovanis, cu indesare medie si liant orgilor. Pentru realizarea constructiei se recomanda ca sistem de fundare folosirea fundatiilor continue si izolate.

Adancimea de fundare minima se va situa la -2.00 m fata de CTN (cota terenului natural).

Procesul-verbal nr. 2092/24.02.2011 consemneaza modificarea cotei de fundare de la

2.00 m (asa cum a fost mentionat in studiul geotehnic intocmit de SC ``C`` SRL in Februarie 2011) la cota 1,70 m pentru obiectivul Hala experimentala - Lichefiere, semnat de proiectant, geotehnist, antrepenor general, beneficiar si diriginte de santier. Se invoca in procesul verbal diminuarea costurilor de executie si ca regimul de inaltime si lipsa subsolurilor aferente nu influenteaza stabilitatea terenurilor.

Astfel, asa cum a reiesit si din Rapoartele de expertiza efectuate in cauza, din punct de vedere tehnic, lucrarile ce fac obiectul Actului Aditional nr.1/5183/ 05.05.2011 nu sunt imprevizibile si nu se incadreaza in prevederile art.122 lit.i) din OUG nr.34/2006.

Problema esentiala este ca reclamantul nu a respectat recomandarile proiectantului sa sape mai adanc, acesta sapand putin adanc invocand ratiuni de costuri, dupa care, intimatul a realizat ca trebuie sa sape mai adanc pentru ca erau resturi de constructii pe acel loc si au considerat imprevizibil acest fapt .

Nu poate fi considerat imprevizibil ca erau resturi de constructii acolo, deoarece se cunostea de la bun inceput ca acolo in trecut a fost o cladire. De altfel, reclamantul inca de la inceput nu a respectat cota de sapat din proiectul tehnic.

4. Apararile formulate in cauza.

Intimatul-reclamant a formulat intampinare prin care a invocat, in principal, exceptia nulitatii si exceptia inadmisibilitatii recursului iar in subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de solutionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului in completul filtru

In cauza, au fost avute in vedere modificarile aduse prin Legea nr.212/2018 dispozitiilor art. 20 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ in sensul ca procedura de filtrare a recursurilor, reglementata prin dispozitiile art.493 Cod procedura civila, este incompatibila cu specificul domeniului contenciosului administrativ si fiscal, precum si masurile luate prin Hotararea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotararea Plenului judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie adoptata la data de 13 septembrie 2018 in sensul ca procedura de filtrare a recursurilor, reglementata prin dispozitiile art.493 Cod procedura civila, este incompatibila cu specificul domeniului contenciosului administrativ si fiscal.

Fata de aceste aspecte, in temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin.(2) si art. 201 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost completate prin dispozitiile XVII alin.(3), raportat la art. XV din Legea nr.2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila si dispozitiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, prin rezolutia din 19 noiembrie 2018 s-a fixat termen de judecata la data de 29 ianuarie 2020.

6. Solutia instantei de recurs asupra exceptiilor invocate:

6.1. In ceea ce priveste exceptia de inadmisibilitate a recursului, se retine ca intimata prin intampinare a invocat o inadmisibilitate a criticilor prin prisma motivelor de casare, ceea ce vizeaza de fapt o nulitate a recursului, intrucat impotriva sentintei pronuntate in contencios administrativ, potrivit art.20 din Legea nr.554/2004, partea nemultumita poate declara recurs, prin urmare, recursul este admisibil.

Nici imprejurarea ca recurentul ar fi invocat direct in recurs aspecte de nelegalitate a operatiunii de atribuire nu poate fi retinuta ca un argument pentru inadmisibilitatea caii de atac, fiind de fapt un aspect de procedura cu relevanta pe fondul recursului.

6.2. In ceea ce priveste exceptia nulitatii recursului, de asemenea instanta de control judiciar o apreciaza ca fiind neintemeiata, constatand ca reclamanta a formulat prin declaratia de recurs critici care se circumscriu motivului de recurs prevazut de art.488 pct.8 din Codul de procedura civila.

Este adevarat ca recurentul-parat a invocat formal si prevederile art.488 pct.6 C.pr.civ., insa nu a dezvoltat critici in acest sens, toate criticile acestuia fiind incadrabile pe dispozitiile art.488 pct.8 C.pr.civ.

7. Analizand sentinta atacata, prin prisma criticilor formulate de recurentul-parat, a apararilor expuse in intampinarea intimatului-reclamant, Inalta Curte apreciaza ca recursul este fondat, pentru urmatoarele considerente:

Reclamantul Institutul National ``X`` s-a adresat instantei de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti solicitand efectuarea unui control de legalitate asupra actului administrative individual, Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr. 7375/11.04.2014, Scrisorii de notificare a debitului nr. 7489/17.04.2014 si asupra Deciziei de solutionare a contestatiei nr. 8725/17.06.2014, emise de paratul Ministerul Educatiei Nationale, Autoritatea Nationala Pentru Cercetare Stiintifica - Directia Generala Organism Intermediar pentru POS CCE, solicitand anularea acestora si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata .

In ceea ce priveste situatia de fapt, se retine in esenta ca, in urma controlului Directiei Generale Organism Intermediar pentru POS CCE, a fost intocmita prin Nota de constatare nr. 7375/11.04.2014, prin care a fost aplicata o corectie financiara de 25 % din valoarea de 256.356,78 lei fara TVA, aferenta contractului de executie lucrari suplimentare nr.1/5183/5.05.2011, respectiv suma de 64.089,20 lei fara TVA, apreciindu-se de catre organul de control ca, prin incheierea Actului aditional nr. 1/5183/05.05.2011 pentru efectuarea unor lucrari suplimentare, prin procedura negocierii fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, s-au incalcat dispozitiile art. 122 lit. i) din OUG 34/2006, precum si cele ale art.9 alin. 15 din contractul de finantare nr. 251/28.09.2010, aspectele mentionate in Nota justificativa nr.4833/26.04.2010 neconstituind ``circumstante imprevizibile``, in sensul acestor dispozitii legale ci greseli de proiectare si de modificare a solutiei tehnice de catre furnizor.

Reclamanta se considera vatamata prin actele administrative contestate, aratand ca, in derularea contractului nr. 17797/29.12.2010 incheiat cu Asocierea SC ``A`` SA - ``B`` SRL, avand ca obiect achizitie furnizare echipamente, proiectare, constructii, au intervenit situatii imprevizibile care au justificat incheierea actului aditional, respectiv in zona amplasamentului pe care urma sa se construiasca hala laboratorului, au fost descoperite fundatii ale constructiilor anterioare, incastrate cca. 2,50 m fata de cota terenului, fundatii ce au putut fi constatate doar la executia sapaturilor, iar pentru efectuarea unor lucrari suplimentare cauzate de aparitia acestor situatii imprevizibile, institutul a incheiat actul aditional nr. 1/5183/05.05.2011, cu respectarea prevederilor art. 122 lit. i) din OUG 34/2006.

Proiectul tehnic aferent contractului de furnizare a fost realizat in conformitate cu concluziile si recomandarile memoriului geotehnic initial, care a fost efectuat cu respectarea Normativului cu indicativ NP074 din 8 mai 2007 privind documentatiile geotehnice pentru constructii, aspect retinut chiar si de parat in decizia care face obiectul prezentei actiuni . Cercetarile facute au fost mai mult decat suficiente (3 sondaje fata de minim 1 impus de Normativul mentionat) si chiar si cu aceste diligente suplimentare ale furnizorului, nu au putut fi identificate resturi ale unor fundatii vechi in amplasamentul vizat la o adancime mai mare decat cea estimata prin memoriul geotehnic. Abia la momentul sapaturilor propriu-zise au putut fi identificate resturi de fundatie situate la o adancime mult mai mare, pentru a caror scoatere si pentru stabilizarea solului erau necesare lucrari suplimentare. Nu se poate imputa o pretinsa nerespectare a recomandarilor studiului geotehnic de efectuare de sapaturi pana la minim 2,00 m, intrucat chiar si daca ar fi fost avut in vedere acest aspect, diferenta de la 2,00 m - 2,70 m tot ar fi ramas neacoperita.

Instanta de fond a admis actiunea formulata de reclamanta si a anulat actele administrative contestate retinand in esenta ca, situatia de fapt care a determinat incheierea Actului aditional nr. 1/5183/05.05.2011 la Contractul nr. 17797/29.12.2010 dintre reclamant si Asocierea SC ``A`` SA - ``B`` SRL, reprezinta o circumstanta imprevizibila, fiind respectate prevederile art. 122 lit. i) din OUG 34/2006, aspect confirmat si de expertiza tehnica judiciara efectuata in cauza care a constatat ca, in zona amplasamentului pe care urma sa se construiasca hala laboratorului au fost descoperite fundatii ale constructiilor anterioare, incastrate cca. 2,50 m fata de cota terenului, acestea putand fi constatate doar la executia sapaturilor.

Instanta de control judiciar nu impartaseste aceasta concluzie la care a ajuns judecatorul fondului, insusindu-si concluziile expertului tehnic judiciar, din probatoriul administrat si din situatia de fapt ce rezulta din acest probatoriu neputandu-se retine circumstante imprevizibile care ar fi devenit necesare pentru indeplinirea contractului in cauza, fiind vorba despre o greseala de proiectare, schimbarea solutiei tehnice mai avantajoase din punct de vedere tehnico-economic pentru autoritatea contractanta fiind cauzata de aceasta eroare si nu ca urmare a intervenirii unei circumstante imprevizibile, prin urmare nu erau indeplinite conditiile prevazute de art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.

Un prim aspect ce se desprinde din probatoriu este acela ca reclamanta cunostea faptul ca, astfel cum reiese si din Studiul geotehnic intocmit de SC ``D`` SRL, amplasamentul se afla in incinta Uzinei G si ca in zona amplasamentului au existat constructii, prin urmare, in vederea pregatirii terenului si demolarii constructiilor existente exista obligatia fireasca de a se informa si cu privire la adancimea fundatiilor constructiilor anterioare.

Prin urmare, nu se poate sustine ca este imprevizibila imprejurarea ca dupa inceperea sapaturilor s-au descoperit fundatii care au fost incastrate cca. 2,50 m fata de cota terenului natural, in conditiile in care se putea verifica adancimea acestor constructii anterioare, iar studiul geotehnic intocmit de SC ``C`` SRL, despre care s-a retinut ca a respectat prevederile Normativului NP 074/2007, prevedea o adancime de fundare de minim 2,00 m fata de cota terenului natural.

Cu toate acestea, intre reclamanta in calitate de beneficiar, proiectant, geofizician, antreprenor general si diriginte de santier s-a incheiat Procesul-verbal inregistrat la reclamanta cu nr.2092/24.02.2011, prin care partile au hotarat modificarea cotei terenului de fundare de la cota minim 2.00, recomandata la cota 1,70 m, fata de CTN, in vederea diminuarii costurilor de executie si intrucat regimul de inaltime si lipsa subsolurilor aferente nu influenteaza stabilitatea si natura terenului.

Astfel dupa cum rezulta din cuprinsul Memoriului tehnic justificativ intocmit de proiectantul ``E`` SRL Bucuresti, in momentul inceperii lucrarilor de demolare a pieselor de beton armat s-a constat ca fundatiile existente erau situate la o adancime mai mare, respectiv 2,70 m, ceea ce a determinat dirigintele de santier sa propuna proiectantului modificarea solutiei tehnice pentru cota de fundare noua, schimbandu-se si tehnologia de executie, modificarile constand in: marimea cotei de fundare de la 1.70 la 2,70 m fata de CTN, executarea de fundatii monolit in loc de fundatii prefabricate, lungirea stalpilor prefabricati care sustin acoperisul halei si placa de beton armat peste fundatii si suplimentarea numarului de stalpi, grinzi si diafragme.

Prin urmare, rezulta cu evidenta ca suntem in prezenta unei erori de proiectare, atata vreme cat, o data cu inceperea sapaturilor pentru cota 1,70 m, fata de CTN s-a constatat ca de fapt fundatiile existente sunt mai adanci, iar o asemenea situatie nu poate fi considerata imprevizibila, ea nu este survenita ulterior, cum ar fi de pilda o alunecare de teren sau descoperirea unor constructii arheologice, ci reprezinta practic consecinta neefectuarii unor verificari tehnice asupra constructiilor existente anterior.

Pe de alta parte, lucrarile suplimentare au generat schimbarea solutiei tehnice pentru fundatia cladirii, dupa cum se arata textual in Nota justificativa nr.4833/26.04.2011 si cum rezulta din Nota de constatare nr.3269/21.03.2011, Minutele nr.9, 11, 13/2011 si Dispozitia de santier nr.1/22.04.2011.

Potrivit prevederilor art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006: ``Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare numai in urmatoarele cazuri:i) atunci cand este necesara achizitionarea unor lucrari sau servicii suplimentare/aditionale, care nu au fost incluse in contractul initial, dar care datorita unor circumstante imprevizibile au devenit necesare pentru indeplinirea contractului in cauza, si numai daca se respecta, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: atribuirea sa fie facuta contractantului initial; lucrarile sau serviciile suplimentare/aditionale nu pot fi, din punct de vedere tehnic si economic, separate de contractul initial fara aparitia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractanta sau, desi separabile de contractul initial, sunt strict necesare in vederea indeplinirii acestuia; valoarea cumulata a contractelor care vor fi atribuite si a actelor aditionale care vor fi incheiate pentru lucrari si/sau servicii suplimentare ori aditionale nu depaseste 20% din valoarea contractului initial; in cazuri temeinic motivate ordonatorul principal de credite poate aproba majorarea procentului pana la limita maxima de 50% din valoarea contractului initial pe baza unei note justificative in care vor fi precizate motivele care au condus la depasirea procentului de 20% si care este parte a dosarului achizitiei publice;".

Astfel, Inalta Curte constata ca instanta de fond a retinut ca diferenta costurilor necesare pentru efectuarea de sapaturi de la 2,00 m la 2,70 m, nu ar fi putut fi prevazuta si estimata la momentul realizarii proiectului tehnic, pornind de la un rationament logic abstract, respectiv ca, ``avand in vedere ca presupusa abatere a furnizorului de la recomandarile studiului geotehnic initial (1,7 m fata de 2,0 m) este doar de 0,3 m, iar diferenta dintre recomandarile studiului initial si cota de fundare finala (2,0 m fata de 2,7 m) este de 0,7 m, este evident ca, sapaturile si cheltuielile suplimentare nu s-au datorat nerespectarii de catre furnizor a studiului initial, ci s-au datorat unor cauze obiective care au aparut ulterior, dupa inceperea efectiva a sapaturilor.``

Astfel cum s-a retinut, in cuprinsul Memoriului tehnic justificativ intocmit de proiectantul ``E`` SRL Bucuresti se mentioneaza ca, in momentul inceperii lucrarilor de demolare a pieselor de beton armat s-a constat ca fundatiile existente erau situate la o adancime mai mare, prin urmare, eroarea nu are legatura cu adancimea la care s-a sapat sau urma sa se faca sapaturi, ci cu neefectuarea de lucrari pregatitoare care ar fi avut relevanta in descoperirea constructiilor incastrate la cca. 2,5 m in solul pe care urma sa se construiasca laboratorul, dupa cum se arata si in decizia de solutionare a contestatiei.

Instanta de fond retine ca respectivele lucrari pregatitoare au fost efectuate, insa nu au nicio legatura cu posibilitatea reala de a identifica resturile constructiilor incastrate la 2,5 m in sol, intrucat acestea vizeaza doar suprafata terenului, intemeindu-si acest rationament pe Suplimentul la raportul de expertiza, in raspunsul la obiectivul nr. 6, unde se arata ca din punct de vedere tehnic nu exista identitate intre "lucrari de demolare" si cele de "sapatura la alte cote decat cele initial estimate".

Insa prima instanta nu raspunde la chestiunea in litigiu, respectiv daca prin efectuarea unor lucrari prealabile de amenajare a terenurilor, coroborate cu o informare asupra cladirilor ce au fost edificate anterior pe terenul in discutie, avand in vedere si studiul geotehnic existent, putea determina, anterior demararii procedurii de achizitie adancimea la care trebuiau facute sapaturile si corespunzator stabilirea solutiei tehnice pentru fundatia cladirii.

Este adevarat ca, operatiunea de amenajare a terenului este definita in Anexa nr. 4 privind elaborarea devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii din HG nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii, astfel: Art. 8 pct. 1.2. "Amenajarea terenului. Se includ cheltuielile efectuate la inceputul lucrarilor pentru pregatirea amplasamentului si care constau in demolari, demontari, dezafectari, defrisari, evacuari materiale rezultate, devieri retele de utilitati din amplasament, sistematizari pe verticala, drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizarii lucrarilor pentru investitia de baza), devieri de cursuri de apa, stramutari de localitati sau monumente istorice etc."

Asadar, in cauza nu se pune problema diferentei tehnice sau terminologice intre "lucrarile de amenajare a terenului" si "sapaturi la alte cote", pentru ca lucrarile pentru pregatirea amplasamentului presupune toate acele activitati necesare, dupa cum sunt redate exemplificativ si nu limitativ in textul de mai sus, care include inclusiv sapaturi necesare acestei pregatiri, fara ca prin aceasta sa se confunde cu sapaturile pentru fundatii, care vizau faza edificarii lucrarilor de constructii de baza ale investitiei.

Asadar, identificarea fundatiilor vechi si indepartarea acestora privea faza de amenajare a terenului si trebuia efectuata inainte de derularea procedurii, situatie in care nu se poate sustine ca descoperirea ulterioara o data cu inceperea sapaturilor a unor fundatii mai adanci ar fi o situatie imprevizibila, fiind evident ca in mod rezonabil, autoritatea contractanta putea sa o descopere, cu minime diligente.

De altfel, in acest sens este si Ghidul din 24 iulie 2013 privind principalele riscuri identificate in domeniul achizitiilor publice si recomandarile Comisiei Europene ce trebuie urmate de autoritatile de management/organismele intermediare in procesul de verificare a procedurilor de achizitii publice, publicat in M.Of. nr. 481 din 1 august 2013, care prevede urmatoarele: "Cu privire la conditia particulara referitoare la "circumstantele imprevizibile", aceasta cerinta trebuie interpretata intr-o maniera obiectiva, ca facand referire la ceea ce o autoritate contractanta diligenta nu ar fi putut sa prevada. Exemple: dezastre naturale; noi cerinte rezultate din adoptarea de noi reglementari legislative, conditii tehnice care nu ar fi putut fi prevazute in ciuda investigatiilor tehnice care au stat la baza proiectului sau a avizelor care au stat la baza aprobarii proiectului tehnic, etc."

Fata de aceste considerente, Inalta Curte constata ca in mod netemeinic instanta de fond a concluzionat ca, incheierea de catre reclamant a actului aditional nr. 1/5183/05.05.2011 cu furnizorul Asocierea SC ``A`` SA - ``B`` SRL s-a facut cu respectarea dispozitiilor art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006 si a prevederilor contractului de finantare, in realitate nefiind indeplinita conditia imprevizibilitatii circumstantelor, astfel incat in mod legal paratul a aplicat corectia financiara de 25 % din valoarea de 256.356,78 lei fara TVA, aferenta contractului de executie lucrari suplimentare, conform pct.2.2 din Anexa nr.2 la OUG nr.66/2011,respectiv suma de 64.089,20 lei fara TVA.

8. Temeiul legal al solutiei adoptate in recurs.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art.496 din Codul de procedura civila, Inalta Curte a admis recursul declarat de recurentul-parat Ministerul Educatiei si Cercetarii in calitate de succesor al Ministerului Cercetarii si Inovarii impotriva sentintei nr. 1584 din 03 mai 2017, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal, a casat sentinta recurata si rejudecand, a respins actiunea formulata de reclamantul Institutul National ``X``, in contradictoriu cu paratul Ministerul Educatiei si Cercetarii, in calitate de succesor al Ministerului Cercetarii si Inovarii.