Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Perioada petrecuta in consemn la dispozitia si la sediul angajatorului. Timp de lucru

Perioada petrecuta in consemn la dispozitia si la sediul angajatorului. Timp de lucru

  Publicat: 19 Mar 2021       1827 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante, reclamantul P.Danila a chemat in judecata parata .solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata la: plata sumei reprezentand drepturi de natura salariala pentru orele lucrate suplimentar peste normativul lunar de 40 de ore pe saptamana, pentru o perioada de trei ani anteriori datei introducerii actiunii, cu luarea in considerare a sporurilor prevazute in Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si in CCM pentru calculul acelor ore suplimentare ce au fost efectuate noaptea, sambata, duminica, in zilele libere platite conform CCM sau in zilele de sarbatori legale, drepturi la care urmeaza a se calcula dobanda legala, de la data de la care trebuiau platite respectivele ore suplimentare si pana la plata efectiva a acestora, din care se scadea suma primita pentru consemnul in statie, cu cheltuieli de judecata .

In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Ministri sau Consiliul) este principalul organism decizional al UE. Asemenea Parlamentului European, el a fost creat prin tratatele fondatoare in cursul anilor '50 si este alcatuit din ministrii din statele membre, fiind astfel institutia Uniunii Europene in care guvernele statelor membre sunt reprezentate.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Anasamblu de norme adoptate prin Ordin al Avocatului Poporului in vederea asigurarii securitatii/confidentialitatii si integritatii DCP, ce acopera urmatoarele aspecte:
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Expresie folosita in trecut pentru a desemna obligatia legala de intretinere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Operatie ce consta in aceea ca o persoana intervine, prin fapta sa voluntara si unilaterala, si savarseste acte materiale sau juridice in interesul altei persoane, fara a fi primit mandat din partea acesteia din urma (art. 987 C. civ.).
Clasificare a creditelor pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
(lat. effractio, de la effringere " a zdrobi, a sparge"). Modalitate de savarsire a unor infractiuni constand in fosrtarea incuietorilor, ruperea legaturilor sau violarea oricarui dispozitiv de inchidere etc.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Statie de radiocomunicatii - unul sau mai multe emitatoare
Act adoptat de organele de stat,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Conform Legii locuintei 114/1996, o locuinta care este \"destinata functionarilor publici,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Parte dintr-un proces
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Patronatul este persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si utilizeaza capitalul, indiferent de natura acestuia,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Varsta, genul, inaltimea, lungimea bratului, capacitatea fizica,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Parte dintr-un proces
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Patronatul este persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si utilizeaza capitalul, indiferent de natura acestuia,
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Parte dintr-un proces
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Institutii, piete si infrastructuri ce interactioneaza in mod complex
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Statie de radiocomunicatii - unul sau mai multe emitatoare
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Parte dintr-un proces
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Vezi Domiciliu conventional.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Vezi Domiciliu conventional.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Vezi Domiciliu conventional.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Timpul de odihna este durata de timp necesara pentru recuperarea energiei fizice si intelectuale cheltuite in procesul muncii
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Statie de radiocomunicatii - unul sau mai multe emitatoare
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Parte dintr-un proces
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reclamantul a invederat ca lucra in ture de 24 ore din care 8 ore in instalatii si restul de 16 ore consemnat la domiciliu, pentru aceste ore de consemn primind un spor de 25% din salariul brut, insa angajatorul, in mod nelegal, nu a considerat niciodata ca orele de consemn care depasesc norma de 40 de ore saptamanal ar constitui ore suplimentare, invocand Directiva nr. 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului, privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru, in sensul ca, potrivit art. 2 pct. 1 al acesteia dar si a interpretarii obligatorii a acestei norme prin jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene(in principal Ordonanta Curtii din o4.03.2011 in cauza N.G.impotriva RNPR) calificarea drept timp de lucru a unei perioade de prezenta a lucratorului, depinde de dispozitia obligatia acestuia din urma de ase afla la dispozitia angajatorului sau.
In raport de aceste aspecte invocate in cererea de chemare in judecata de catre reclamant, este necesar a clarifica daca orele de consemn, ce depasesc norma de 40 de ore saptamanal, pot fi considerate timp de lucru, in sensul art. 2(Capitolul1) din Directiva (CE) /88/2003 a Parlamentului European si Consiliul Uniunii Europene privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru, timp de munca - munca suplimentara in sensul dispozitiilor Codului muncii si CCM, pentru a fi remunerate in conditiile Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sau ale CCM.
Prin art. 1 (Capitolul 1) aceasta directiva stabileste cerinte minime de securitate si sanatate in materie de organizare a timpului de lucru, aplicandu-se perioadelor minime de repaus zilnic, repaus saptamanal si concediu anual, precum si pauzelor si timpului de lucru maxim saptamanal, anumitor aspecte ale muncii de noapte, ale muncii in schimburi si ale ritmului de lucru.
In art. 2 (Capitolul 1) sunt definite: timpul de lucru, perioada de repaus, timpul de noapte, lucrator de noapte, munca in schimburi, lucrator in schimburi, lucrator mobil, activitate offshore, repaus suficient.
In Capitolul 2 se regasesc reglementari privind perioade minime de repaus-alte aspecte ale organizarii timpului de lucru, fiind stabilite si masurile ce trebuiesc luate de statele membre pentru ca orice lucrator sa beneficieze: de perioada minima de repaus zilnic de 11 ore consecutive in decursul unei perioade de 24 de ore(art. 3) ; de timp de pauza in cazul in care timpul de lucru zilnic depaseste 6 ore(art. 4) ; in decursul unei perioade de sapte zile, de o perioada minima de repaus neintrerupt de 24 de ore la care se adauga 11 ore de repaus zilnic(art. 5) ; de limitarea timpului de lucru saptamanal prin dispozitii legale, de reglementare si administrative sau prin conventii colective sau acorduri incheiate intre partenerii sociali astfel incat timpul mediu de lucru pentru fiecare perioada de sapte zile, inclusiv orele suplimentare, sa nu depaseasca 48 de ore(art. 6) ; de un concediu anual platit de cel putin 4 saptamani(art. 7).
art. 2 punct 1, din Directiva (CE) nr./88/04.11.2003, defineste timpul de lucru ca fiind ``orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile in conformitate cu legislatia si practicile nationale``.
Timpul de lucru presupune asadar indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: lucratorul se afla la locul de munca, este la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile in conformitate cu legislatia si practicile nationale.
Timpul de lucru nu presupune doar simpla prezenta a lucratorului la locul de munca la dispozitia angajatorului.
Desi nu este reglementata expres munca suplimentara, din interpretarea disp. art. 6(Cap.2) din Directiva(CE) nr. 88/2003 potrivit carora``timpul mediu de lucru pentru fiecare perioada de 7 zile, inclusiv orele suplimentare, sa nu depaseasca 48 de ore``, rezulta ca si munca suplimentara presupune ca lucratorul sa se afle la locul de munca, sa fie la dispozitia angajatorului si sa isi exercite activitatea sau functiile in conformitate cu legislatia si practicile nationale.
Legislatia nationala defineste la art. 111 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) timpul de munca, ca fiind orice perioada in care salariatul se afla la dispozitia angajatorului, si isi indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.
Instanta a reti n ut astfel ca, si potrivit legislatiei nationale, conditiile mentionate la art. 111 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), trebuie indeplinite cumulativ, iar simpla prezenta a lucratorului la locul de munca, la dispozitia angajatorului, fara a presta efectiv activitate in exercitarea sarcinilor si atributiilor specifice contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare, nu poate fi considerata timp de munca .
Rationamentul juridic expus este aplicabil si in ceea ce priveste munca suplimentara.
In acest sens art. 120 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), defineste munca suplimentara ca fiind munca prestata in afara duratei normale a timpului saptamanal de lucru prevazuta la art. 112 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (40 de ore).
Instanta a constatat ca prin CCM la nivel de unitate, a fost reglementata durata programului normal de lucru si munca suplimentara, iar pentru electricienii care lucreaza in statiile electrice, s-a stabilit serviciu in ture cu consemn la domiciliu astfel: pana in aprilie 2013 electricianul lucra in ture de 24 de ore din care 8 ore de lucru efectiv in instalatiile electrice si 16 ore de consemn intr-un spatiu special amenajat pentru odihna, putand presta activitati specifice timpului liber(servirea mesei, lectura vizionare emisiuni tv, odihna), avand obligatia de a raspunde la telefonul de serviciu si de a interveni operativ in instalatii la cererea dispecerului de serviciu sau la alarmare; dupa aprilie 2013 consemnul in cadrul unei ture a fost redus la 12 ore, lucru efectiv in statiile electric e fiind de 12 ore.
Dupa fiecare tura de 24 de ore, electricianul avea 48 de ore libere.
Prin acelasi CCM s-a stabilit ca, nu constituie timp efectiv de munca, timpul destinat consemnului ci doar timpul afectat pentru terminarea manevrelor, lichidarea ava riilor.
Tot potrivit CCM, orele suplimentare reprezinta timpul lucrat la solicitarea conducerii in urmatoarele situatii: orele lucrate peste durata normala a timpul de lucru prev. la art. 2.1(1) 8 ore pe zi respectiv 40 de ore pe saptamana, si se compenseaza prin ore libere platite, sau cu spor la salariu .
In raport de toate aceste dispozitii instanta retine ca, orele in care salariatul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorului, peste durata normala a timpului de munca saptamanal (prev. la art. 112 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ar putea fi considerate ore suplimentare, numai in ipoteza in care salariatul ar presta efectiv activitate, in exercitarea sarcinilor si atributiilor specifice contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.
Or, in speta, perioada de timp in care reclamant a stat in consemn (remunerata cu un spor la salariul brut de baza), fara a lucru efectiv in instalatiile electrice, nu constituie timp de lucru in sensul art. 2 din Directiva (CE) nr. 88/2003, timp de munca- munca suplimentara in sensul Codului muncii si CCM.
Instanta a retin ut ca nu exista inadvertente intre timpul de lucru definit de Directiva (CE) nr./88/04.11.2003 si timpul de munca definit de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si CCM, iar dispozitiile din CCM care reglementeaza durata programului normal de lucru si munca suplimentara, salarizarea si modul de organizare a activitatii de exploatare permanenta a statiilor electrice, sunt compatibile cu dispozitiile Codului muncii si ale Directivei (CE) nr./88/04.11.2003.
Astfel, prin art. 6 (Cap.2) din Directiva (CE) nr. 88/2003, s-a stabilit, in sarcina statelor membre, luarea masurilor necesare pentru ca in functie de necesitatile de protectie a sanatatii si securitatii lucratorilor, timpul de lucru saptamanal sa fie limitat prin dispozitii legale, de reglementare si administrative sau prin conventii colective sau acorduri incheiate intre partenerii social astfel incat timpul mediu de lucru (cand lucratorul se afla la locul de munca, este la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile in conformitate cu legislatia si practicile nationale) pentru fiecare perioada de 7 zile, inclusiv orele suplimentare, sa nu depaseasca 48 de ore, iar prin art. 16 (Cap. 4) s-au stabilit perioade de referinta pentru aplicarea sa.
Directiva a permis prin art. 17 si 18 (Cap. 5) anumite derogari de la art. 16, in cazul mai multor domenii de activitate printre care in cazul activitatilor care implica nevoia de continuitate cum este si productia, transportul si distributia de gaze, apa si electricitate prin dispozitii legale, de reglementare sau administrative sau prin conventii colective sau acorduri incheiate intre partenerii sociali cu conditia ca lucratorii sa beneficieze de perioade de repaus compensatorii echivalente.
Aceste prevederi se reflecta si in cuprinsul dispozitiilor Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si CCM, limitandu-se durata maxima legala a timpului de munca la 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare (art. 114 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), CCm-durata maxima a programului de lucru, inclusiv munca suplimentara este cea prevazuta de lege).
Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cuprinde si dispozitii potrivit carora aceasta durata poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, in anumite conditii, pentru anumite activitati sau profesii, recunoscand insa lucratorilor, dreptul de a beneficia de perioade de repaus echivalente compensatorii.
Edificatoare in acest sens sunt disp. art. 114 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (1) durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana inclusiv ore suplimentare;(2) prin exceptie durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. ; (3) Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia prin CCM, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni; (4) Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilite la alin. 3, dar pentru perioade de referinta care in niciun caz sa nu depaseasca 12 luni.``
Instanta nu a p u t ut retine sustinerea reclamantului ca in cauza se aplica Ordonanta din 4.03.2011 data in cauza N.G.impotriva Regiei Nationale a Padurilor, conform carora ``Curtea de Justitie a Uniunii Europene a retinut ca in ceea ce priveste notiunea de "timp de lucru", articolul 2 punctul 1 din Directiva 2003/88 - defineste respectiva notiune ca fiind orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile, in conformitate cu legislatiile si/sau practicile nationale, si ca aceasta notiune trebuie inteleasa prin opozitie cu notiunea de perioada de repaus, acestea excluzandu-se reciproc``, interpretarea dreptului comunitar de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene, fiind obligatorie pentru statele membre ale Uniunii Europene.
In cauza respectiva CJUE, in interpretarea notiunii de ``timp de lucru``, porneste de la natura si intinderea obligatiei de paza care ii revine padurarului si regimul juridic al raspunderii care ii este aplicabil, considerand ca este de competenta instantei de trimitere sa efectueze verificarile necesare privind situatia de fapt si aspectele juridice, in special din perspectiva dreptului national aplicabil.
Or, in speta de fata reclamant ul nu avea o asemenea obligatie de paza iar regimul juridic al raspunderii acestuia este diferit de cel al padurarului.
Instanta a mai retin ut ca in art. 17 alin. 2 si 3 din Directiva 2003/88/CE este prevazuta posibilitatea stabilirii unor derogari prin acte cu putere de lege sau acte administrative sau prin conventii colective sau acorduri incheiate .conditia ca lucratorii in cauza sa beneficieze de perioade de repaus echivalente.., i a r la alin. 3 lit. iv s-a prevazut aceasta posibilitate in productia, transportul si distributia de gaze, apa si electricitate.
Avand n vedere legislatia europeana, partenerii sai la incheierea CCM la nivel de unitate in anexa nr. 6 au stabilit modul de lucru la statiile de transformare, unde programul de lucru este de 24 de ore urmate de 48 de ore libere, unde in cadrul turei de 24 de ore se lucra efectiv doar 8 ore, pentru restul perioadei intervenind u-se doar in caz de avarie sau la solicitarea dispecerului, iar din registrele/rapoartele de tura au fost inscrise doar foarte putine operatii prestate efectiv. in perioada de consemn reclamantul avea un spatiu amenajat pentru odihna si recreare, fiind platit cu un spor de consemn de 25% in salariu de incadrare, pentru o perioada, apoi 4, 5 lei pe ora pe consemn.
Intrucat programul de lucru al reclamantului nu incalca Conventia si nici Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instanta a apreciat actiunea reclamantulu i ca neintemeiata si a respin s-o.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul P.D., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivarea apelului a sustinut urmatoare le:
I n fapt, prin cererea inregistrata d e Tribunalul M.sub nr. l x, a solicitat acestei instante ca prin hotararea ce va pronunta sa oblige pe parata .(actual .SA) la pl ata drepturilor de natura salari ala pentru orele lucrate suplimentar peste normativul lunar de 40 ore pe saptamana, pentru o perioada de 3 ani anterior datei introducerii prezentei actiunii, cu luarea in considerare a sporurilor prevazute in Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si in CCM pentru calculul acelor ore suplimentare ce au fost efectuate noaptea, sambata, duminica, in zilele libere platite conform CCM sau in zilele de sarbatori legale, din care se va scadea suma primita pentru consemnul in statie, la plata daunelor-interese pentru neplata acestor drepturi la scadenta, constand in dobanda legala penalizatoare, de la data de la care trebuiau platite si pana la plata efectiva a acestora precum si la plata cheltuielilor de judecata .
Ar a ta instantei ca, in perioada de timp anterioara introducerii cererii de chemare in judecata, modul de organizare a activitatii de exploatare a statiilor electrice care presupunea prezenta permanenta a personalului in aceste statii, a facut ca timpul efectiv lucrat de mine sa fie mai mare decat durata normala a timpului de lucru saptamanal/lunar prevazut de legislatia muncii.
Mai arata ca in timpul unei luni lucra cate 10 sau 11 ture a cate 24 de ore, ceea ce face ca in decursul unei luni timpul de lucru sa fie de 240 sau 264 de ore, dintre care 80 sau 88 de or e pe timp de noapte.
Mentioneaza ca, in perioada cat unul dintre cei 3 electricieni care deserveau operativ Statia G.se afla in concediu de odihna ceilalti doi ajungeau sa lucreze cate 15 sau 16 ture a cate 24 de ore, ajungandu-se astfel la cate 310 sau 334 de ore intr-o luna, din care, cate 8 ore pe fiecare tura reprezentau ore de noapte.
Plecand de la aceste aspecte este ev ident ca a lucrat ore suplimentare care trebuiau platite, impunandu-se ca aceste ore suplimentare sa fie remunerate aplicandu-se sporurile prevazute de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si Contratul Colectiv de Munca (CCM) la nivel de unitate, inclusiv sporurile pentru lucrul in zilele de sambata si duminica si de sarbatori legale.
I n motivarea cererii, facea trimitere la Directiva 93/104/CE si la jurisprudenta CJUE in cauzele in care a fost chemata sa interpreteze aceste directive, in special definirea timpului de munca si a timpului de repaus .
I n acest sens, a facut o ampla referire la Ordonanta din 04 Martie 2011 data in cauza N.G.impot riva RNP Romsilva (c-258/10).
Prin .05.2018, Tribunalul M.i-a respins cererea .
I n motivarea hotararii, Tribunalul M. arata ca perioada de consemn nu poate reprezenta timp de munca deo a rece, pentru a fi timp de munca trebuie indeplinite cumulativ cele 3 conditii prevazute la art..111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar simpla prezenta a lucratorului la locul de munca, la dispozitia angajatorului, fara a presta efectiv activitate in exercitarea sarcinilor si atributiilor specifice Contractului Individual de Munca, Contractului Colectiv de Munca si/sau ale legislatiei in vigoare, nu poate fi considerata timp de munca .
Totodata, prima instanta a aratat ca nu - i poate retine sustinerea ca in prezenta cauza se aplica Ordonanta din 04.03.2011 data in care N.G., aratand ca in cauza respectiva, CJUE a plecat de la natura si intinderea obligatiei de paza care ii revenea padurarului, eu neavand o asemenea obligatie .
De asemenea, prima instanta arata ca Directiva 2003/88/CE prevede la art. 17 alin. (2) si (3) posibilitatea stabilirii unor derogari si ca astfel, Anexa 6 din Contractul Colectiv de Munca (CCM) ar fi in acord cu aceste prevederi, paratei fiindu-i permis a plati doar 4, 5 lei/ora in perioada de consemn.
Consider a ca hotararea Tribunalului M.este netemein ica si nelegala, incalcand atat legislatia nationala cat si legislatia europeana si in mod special practi ca CJUE in materie, practica de care judecatorul national este obligat sa tina seama si sa nu pronunt e hotarari in contrad ictoriu cu aceasta, de aceea solicit a desfiintarea acest eia si rejudecand cauza in fond, sa - i fie admisa cererea .
Dupa cum a arata t si fata primei instant e, pentru solutionarea actiunii, trebuie parcursi 3 pasi, si anume:
- pe baza probatoriului administrat in cauza, stabilirea starii de fapt, sau mai exact a modului de lucru in statiile electrice de transformare, in concret in Statia 110 Kv G_;
- calificarea timpului petrecut de electricianul din statie in perioada de consemn ``in spatiul special amenajat pentru odihna", respectiv daca acesta reprezinta timp de munca sau timp de odihna, iar in functie de aceasta calificare, stabilirea timpului de lucru suplimentar efectuat de mine in perioada in litigiu;
- stabilirea drepturilor de natura salariala ce mi se cuvin pe perioada in litigiu, avand in vedere sporurile prevazute de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si de Contractul Colectiv de Munca (denumit CCM).
3.1Stabilirea starii de fapt
3.1.1. Desi, in principiu, parata recunoaste starea de fapt descrisa in cererea de chemare in judecata, consider a ca se impun totusi anumite precizari, importante in solutionarea cauzei.
3.1.2. Trebuie precizat faptul ca Statia 110 kv G.face parte din categoria statiilor in care consemnul se efectua intr-un ``spatiu special amenajat pentru odihna"si nu din categoria statiilor in care consemnul se efectua la ``domiciliu".
3.1. 3. Pentru o intelegere deplina a diferentei dintre cele doua tipuri de consemn, doresc sa arat ca statiile electrice aflate in gestiunea .(actual .SA) se impart in doua categorii .
- statiile electrice modernizate, integrate SCADA, ale caror echipamente primare sunt comandate de la distanta, respectiv din camere de comanda ale dispecerilor energetici.
Electricienii din aceste statii au in supraveghere 2 sau 3 statii electrice si au un pro gram de lucru de 8 ore pe zi (8 00 - 16 00) de luni pana viner i. In aceste 8 ore, electricienii efectueaza anumite activitati specifice postului, inclusiv controale in statiile electrice deservite dupa care sunt liberi pana a doua zi.
Pentru perioada de timp cuprinsa intre orele 16 00 - 08 00 si pentru zilele de sambata si D.(S+D) si de sarbatori legale (SL), cate un electrician din echipa de deservire a respectivelor statii, prin rotatie, este ``consemnat la domiciliu".
``Consemnul la domiciliu"- reprezinta perioada din timpul liber in care salariatul se afla la domiciliul sau familial sau in zona acestui domiciliu (magazin, prieteni, sala de sport, etc.) si in schimbul unei sume de bani acordate in compensatie ``are obligatia sa intervina la solicitarea dispecerului/persoanei autorizate, in vederea eliminarii incidentelor sau deranjamentelor aparute in instalatii in urma unor evenime n te neprevazute (art. 3.1. alin. (4) din Anexa nr. 4 la CCM) si obligatia de a raspunde la apelul telefonului de serviciu si de a nu consuma bauturi alcoolice"(art. 3.1. alin. (7) Anexa nr. 4 la CCM), prevazut pentru electricienii din statiile electrice integrate SCADA sau personalul tehnico-operativ, care se organizeaza de regula in zilele de sarbatori legale, cand, in mod normal, nu se afla in timpul programului de lucru;
- statii electrice nemodernizate, neintegrate SCADA (cum este si statia G_), ale caror echipamente primare sunt supravegheate si comandate din statie, neavand posibilitatea de a fi comandate de la distanta.
Aceste statii sunt deservite de electricieni care lucreaza in ture de 24 de ore.
Din totalul de 24 de ore, 8 ore pana la 31.04.2013, respectiv 12 ore dupa 01.05.2013, electricianul din statie le petrece ``in instalatii", desfasurand diferite activitati prevazute in fisa postului.
Dupa aceasta perioada de 8 respectiv 12 ore, electricianul este ``consemnat intr-un spatiu special amenajat pentru odihna ".
Conform programului stabilit de parata, ``consemnul in spatii special amenajate pentru odihna - reprezinta o parte din timpul liber, al salariatului pe care salariatul si-l petrece in spatiile special amenajate pentru odihna, cand in schimbul unei sume de bani acordate de societate in compensatie, acesta are obligatia sa intervina la solicitarea dispecerului/persoanei autorizate, in vederea eliminarii incidentelor sau deranjamentelor aparute in instalatii in urma unor evenime n te neprevazute"(Anexa nr. 6a la CCM).
Din materialul probator (declaratii de martori, fisa postului), se poate observa ca pe intreaga perioada de 24 de ore din timpul unei ture nu aveam voie sa parasesc incinta statiei, nu aveam voie sa primesc pe r soane straine in statie, fiind permanent la dispozitia angajatorului, pregatit sa intervin la dispozitia dispecerului sau in caz de incident, avarie, etc, supraveghind permanent instalatiile si echipamentele din statie (pct.2. 3. din Pisa postului).
> Fisa postului - Anexa 1 la CCM din data de 31.10.2012 la pct. 11, printre obligatiile si raspunderile la preluarea si in timpul serviciului de tura, se prevad urmatoarele:
- ``raspunde de supravegherea si executarea controlului periodic in instalatii, sesizand anomaliile survenite. Consemneaza in registrul operativ si comunica treptelor de dispec er sau CE 110 kv constatarile fa cute, ia masuri pentru inlaturarea anomaliei;
- raspunde de inregistrarea corecta si la timp a evenimentelor in evidentele tehnico-operative ale statiei;
- la aparitia unui incident sau a unei avarii raspunde de informarea imediata a treptei de comanda operativa, asupra declansarilor produse, protectiilor care au lucrat sau au demarat si a echipamentelor deteriorate. executand manevre de revenire la dispozitia acestora, iar in lipsa legaturilor telefonice cu acestia, conform ITl de lichidare avarii;
- intervine imediat pentru stingerea unui inceput de incendiu si incearca sa- l localizeze cu mijloacele SU din dotare sau anunta formatii/e de pompierii si conducerea societatii;
- nu are dreptul sa paraseasca statia oricare ar fi imprejurarile decat dupa ce s-a organizat inlocuirea sa si dupa ce persoana desemnata s~a prezentat in statie ".
> Fisa postului - Anexa 1 la CCM din data de 01.07.2013 la pct. II pct. 5, prevede; raspunde si intervine imediat in instalatiile si echipamentele electrice:
``5.1. la solicitarile telefonice si/sau scrise de interventie pentru cazuri de evenimente de orice fel din instalatiile si echipamentele electrice aferente RED si pe care le deserveste pe perioada efectuarii serviciului
5.2. la aparitia semnalelor luminoase si acustice din statia deservita, semnale care indica situatii anormale de functionare a instalatiilor si echipamentelor electrice, respectand normative le si instructiunile specifice``,
- pentru ca, in aceeasi Fisa a postului, la punctul 111 lit. A - atributii in domeniul securitatii si sanatatii in munca, printre obligatiile salariatului, sa tie mentionata la pct. 12: ``sa nu paras easca serviciul, oricare ar fi imprejurarile, decat dupa ce s-a organizat inlocuirea sa si dupa ce persoana desemnata s-a prezentat pentru inlocuire "iar la pct. 23; sa indeplineasca sarcinile stabilite privind supravegherea permanenta $i controlul instalatiilor, constructiilor, celorlalte bunuri de Ia locul de munca sau din zona de activitate, din punct de vedere al respectarii cerintelor, normelor, instructiunilor si reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor si de prevenire a e x ploziilor";
> in instructiunea de lucru i-Pu-0 i - 06- 01 #02#03- preluarea, predarea si efectuarea serviciului de tura in statiile de transformare 110 kv/MT neintegrate in SCADA, la capitolul ``organizarea serviciului de tura la domiciliu", dupa descrierea modului de lucru 8 ore in instalatii/!6 ore consemn, se prevede ca:
- ``plecarea din stafie a electricianului de sa-viciu in aceste intervalele de timp se considera parasirea locului de munca in timpul serviciului de tura si se sanctioneaza ca atare;
- plecarea de la domiciliu in timpul turei de 24 de ore sau lasarea instalatiei sub supravegherea altor persoane decat a electricianului de serviciu este inte r zisa;
- treapta operativa superioara poate dispune la orice ora venirea in statie a electricianului de serviciu pentru efectuarea de manevre sau in cazul unor situatii deosebite (avarii, manevre de lichidare sau de prevenire a avariilor, citirea unor semnalizarii, ele.) ";
- in cazul patrunderii prin efractie a persoanelor in incinta ST, actioneaza sirena de alarmare de exterior si apoi alarmeaza telefonic, in ordine centru de dispecer si serviciul SNA UI 12".
3.1. 4. Se poate astfel observa ca desi exista diferente majore intre cele doua tipuri de consemn, angajatorul (parata din cauza de fata), le trateaza la fel din punct de vedere al remuneratiei, respectiv acorda un s por d e 25%, pana la 30.04.2013 si respectiv 4, 5 lei/ora, in perioada 01.05. x15.
3.2. Calific area timpului petrecut de electricianul din statie in ``consemn in spatii special amenajate pentru odihna".
3.2.1. Desi parata califica perioada de consemn in spatii special amenajate ca fiind timp liber, eu pornesc de la premisa ca si aceasta perioada reprezinta timp de munca .
I n argumentare, fac e trimitere la legislatia muncii nationale si europene si. totodata, la jurisprudenta CJUE chemata sa interpreteze notiunile timp de lucru (timp de munca) si timp de repaus din perspectiva Directivei 2003/88/CE (denumita in continuare Directiva).
art. 2 din Directiva defineste;
``timpul de lucru`"ca fiind orice perioada in care lucratorul se afla l a locul de munca, la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile, in conformi t ate cu legislatiile si practicile nationale ";
``perioada de repaus - orice perioada care nu este timp de lucru ".
Este de observat ca legislatia europeana in domeniu! legislatiei muncii nu are in vedere decat doua concepte: ``timpul de lucru"si ``perioada de repaus", neprevazand alti timpi intermediari, cum ar fi ``timp de consemn ".
In aceste conditii, in care legislatia nationala s-a armonizat cu cea europeana, se poate spune ca acest concept de consemn in spatii special amenajate nu este in acord cu legislatia muncii.
art. 111 C odul muncii
``Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare. "
Dupa cum se poate observa, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) preia aproape identic defin i tia timpului de lucru din Directiva.
I n numeroase litigii anterioare, CJUE a fost chemata sa interpreteze noti u nea timpului de munca si a timpului de repaus din perspectiva Directivei, fiindu-i supus spre analiza perioada de garda a medicilor din diferite tari, perioada pe care noi o asimilam consemnului efectuat in statie . 3.2.2. Face trimitere la o hotarare mai recenta a CJUE si anume la Ordonanta din 04 Martie 2011 data in cauza N.G.impotriva RNP Romsilva (c-258/10).
In aceasta cauza, in care se fac numeroase trimiteri si la alte hotarari in alte cauze anterioare, CJUE a retinut ca, in interpretarea notiunii de ``timp de lucru"prevazuta de art. 2 pct. l din Directiva 2003/88CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003, in stabilirea ca ``timp de lucru in sensul Directivei nr. 2003/88 a unei perioade de prezenta a lucratorului depinde de obligatia acestuia din urma de a se afla la dispozitia angajatorului sau, iar factorul determinant este imprejurarea ca lucratorul este obligat sa fie prezent fizic la locul determinat de angajator si sa fie la dispozitia acestuia pentru a putea efectua imediat, in caz de nevoie, prestatiile corespunzatoare fpct. 53).
Daca salariatul poate, in afara timpului de lucru de 40 de ore pe saptamana, sa isi organizeze timpul, sa paraseasca locul de munca si sa se dedice propriilor interese, perioada consacrata unor astfel de activitati nu poate fi considerata ``timp de lucru"in sensul art. 2 pct. l din Directiva 2003/88 (pct. 66 din ordonanta).
Daca, dimpotriva, salariatul locuieste intr-o locuinta de serviciu pusa la dispozitia sa la locul de munca si daca reiese din verificarile instantei ca salariatul trebuie, in realitate, in vederea indeplinirii obligatiilor sale, sa se afle la dispozitia angajatorului, pentru a putea efectua imediat, in caz de nevoie, prestatiile corespunzatoare, sunt intrunite elementele caracteristice notiunii de ``timp de lucru"(pct. 67 din ordonanta).
Astfel, este necesar sa se considere ca obligatiile ce il pun pe lucrator in imposibilitatea de a-si alege lo cul de sedere in perioadele de activitate profesionala reprezinta o forma de exercitare a functiilor acestuia (pct. 68 din ordonanta).
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a retinut, de asemenea ca, in ceea ce priveste notiune a ``timp de lucru", art. 2 pct. 1 din Directiva nr. 2003/88 defineste respectiva notiune ca fiind orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia ang a jatorului si isi exercita activitatea sau functii/e, in conformitate cu legislatia si/sau practicile nationale, si ca aceasta notiune trebuie inteleasa prin opozitie cu notiunea de perioada de repaus, acestea excluzandu-se reciproc (Hotararile citate anterior Jaeger, punctul 48, precum si Dellas si altii, punctul 42, si Ordonanta din 11 ianuarie 2007, Vorel, C - 437/05, Rep., p. i-331, punctul 24) ".
I n a cest context, a apreciat Curtea, Directiva 88/2003 nu prevede o categorie intermediara intre perioadele de lucru si cele de repaus, iar printre elementele caracteristice notiunii de ``timp de lucru"in sensul directivei nu figureaza intensitatea lucrului efectuat de salariat sau randamentul acestuia (pct. 43), in acelasi sens, vin si interpretarile CJUE in cauzele C151/02 - ``Sinap", privind perioada de garda a medicilor, C429/09 - ``Fuss".
La pct. 56 din ordonanta mai sus mentionata s-a aratat ca si in situatia in care reglementarea nationala este compatibila cu directiva, trebuie examinat daca modul de aplicare efectiva a acesteia poate duce la rezultatele incompatibile cu cerintele directivei.
3.2. 3. Relevanta in solutionarea cauzei este si Ordonanta din 11.01- 2007 a CJUE in cauza 437/05 - ``Vorel", unde se arata:
``Directiva 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru, astfel cum a fost modificata prin Directiva 2000/34/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iunie 2000, precum si Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie sa fie interpretate in sensul ca, se opun legislatiei unui stat membru in temeiul careia nu sunt considerate ca reprezentand in intregime ``timp de lucru", tn sensul vizat de respectivele directive, serviciile de garda efectuate de un medic potrivit regimului in care este necesara prezenta fizica a acestuia la locul de munca, dar in cursul carora nu efectueaza nicio activitate efectiva".
3.2. 4. Aceasta jurisprudenta a CJUE privind interpretarea dreptului comunitar, ca efect al aderarii Romaniei la UE, devine obligatorie pentru judecatorii nationali.
I n acest sens s-a exp rimat si I.C.C.J. Prin Deciziile nr. 17/05.03.2018 (pct. 57, 58, 59) si nr. 90/04.12.2017(pct. 62).
Decizia nr. 17/05.03.2018
``57. Desi instanta de trimitere sustine ca problemele de drept deduse solutionarii in Dosarul nr. 2069/l/2017 si in dosarul de fata nu sunt identice, se constata ca, in ambele dosare, problema esentiala de dezlegat este aceea a calificarii duratei de timp in care lucratorul se afla la dispozitia angajatorului, ta domiciliu sau in spatiile special amenajate de angajator, fara a presta efectiv munca in aceasta perioada .
58. In functie de determinarea acestei perioade ca fiind timp de munca sau timp de repaus se rezolva si consecintele juridice ale acestei calificari, fiind evident ca, in cazul in care se considera timp de repaus perioada in care lucratorul, aflat la dispozitia angajatorului, nu presteaza efectiv activitate, acesta nu este indreptatit nici la plata sporului pentru munca suplimentara, in discutie in cadrul Dosarului nr. 2. x, si nici la plata sporurilor ce fac obiectul sesizarii de fata.
59. Prin Decizia nr. 90/2017, inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins ca inadmisibila sesizarea formulata de Curtea de Apel C., inregistrata cu nr. 2. x, retinand ca dezlegarea notiunilor de timp de munca si timp de munca suplimentara PRESUPUN aplicarea si interpretarea, de catre instanta de trimitere, a prevederilor Codului muncii si ale Contractului Colectiv de Munca incheiat la nivel de unitate . in lumina jurispruden t e i Curtii de Justitie a Uniunii Europene. "
Decizia 90/04.12.2017
``62. Asumarea de catre instanta nationala a interpretarii legii aplicabile in cauza in conformitate cu dreptul Uniunii Europene are drept premisa certitudinea aplicarii corecte a dreptului Uniunii Europene. Aceasta premisa impune ca instanta nationala sa verifice daca dispozitiile relevante din Directiva 2003/88/CE au facut deja obiectul unei interpretari din partea Curtii de Justitie a Uniunii Europene sau daca aplicarea corecta a dreptului Uniunii Europene se impune cu o asemenea evidenta incat nu mai lasa loc niciunei indoieli rezonabile (a se vedea, in acest sens; Hotararea din 6 octombrie 1982, pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in Cauza Ci/fit, c-2S3/8AŤ). "
3.2. 5. in ceea ce priveste calificarea timpului de lucru care depaseste timpul normal de lucru saptamanal de 40 de ore/saptamana ca fiind timp suplimentar de munca .
Dupa cum am mai precizat, temeiul prezentului demers judiciar il reprezinta tocmai faptul ca, in opinia mea, intreaga perioada de consemn in spatiu special amenajat reprezinta in integralitate timp de munca si de la faptul ca perioada petrecuta de mine la locul de munca peste norma lunara de 40 de ore/saptamana reprezinta timp suplimentar de munca sau, cum defineste C odul muncii in art. 120, munca suplimentara.
Ori, prima instanta, p re luan d apararile paratei a opinat ca, in perioada din consemn, ar reprezenta timp de lucru (timp de munca) numai perioada in care eu as fi efectuat activitate efectiva, adica as fi efectuat una din atributiile prevazute in fisa postului sau in regulament ele interne.
I n argumentarea a cestei conceptii, prima instanta pleaca de la semantica cuvantului munca din definitia muncii suplimentare de la art. 120 C odul muncii.
Astfel, arata ca art. 120 C odul muncii foloseste termenul de munca, iar prin munca intelege efectuarea unei anumite activitati, timpul de asteptare in vederea efectuarii unei activitati neputandu-i-se atribui intelesul de munca .
C onsider a ca acest mod de interpretare este gresit si in dezacord atat cu dreptul european cat si cu dreptul national avand in vedere urmatoarele:
- in primul rand, se poate observa ca atat parata cat si prima instanta, dau intelesuri semantice diferite notiunii de ``munca prestata", atunci cand interpreteaza diferite prevederi din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
I n interpretarea acestei notiuni in cadrul art. 111 C odul muncii (pentru a fi in acord cu interpretarea CJUE). se considera ca nu se impune conditia unei activitati efectiv efectuate (``munca efectiv prestata") pentru ca, in interpretarea in cadrul art. 120 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), interpretarea este in sensul obligativitatii indeplinirii conditiei de ``munca efectiv prestata ".
Ori, atribuirea de intelesuri diferite aceluiasi termen - ``munca prestata"~ contravine si prevederilor Legii 24/2000 privind normele de tehnica legislativa (art. 37 alin. (l) - ``in limbajul normativ, aceleasi notiuni se ex prima numai prin aceiasi termeni).
Altfel spus. termenul de ``munca prestata"trebuie sa aiba acelas i inteles atat in interpretarea art. 111 C odul muncii cat si in interpretarea art. 120 C odul muncii. Sau altfel spus: munca prestata inseamna, sau nu inseamna munca efectiv prestata atat in lumina art. 111 C o dul muncii cat si a art. 120 C odul muncii;
- in al doilea rand, consider ca raportarea la mu n ca efectiv prestata atunci cand se analizeaza conditiile pentru munca suplimentara, nu tine seama de interpretarile date de CJUE timpului de munca .
F ac e trimitere la Hotararea data in cauza c-437/05 - Vorel, pct. 31: ``Prin urmare, trebuie apreciat ca, in cadrul unui serviciu de garda efectuai da un medic la locul de munca, perioadele in cursul carora acesta ramane in asteptarea unei sarcini de lucru efective trebuie consideram in intregime caftind timp de lucru si, daca este cazul, ca ore suplimentare, in intelesul Directivelor 93/104 si 2003/88.. "
Se observa ca, in aceste considerente, CJUE se refera exclusiv la perioadele cand salariatii trebuie doar "sa fie prezenti"la locul de munca in serviciul de garda, "perioadele in cursul carora acestia (salariatii) raman in asteptarea unei sarcini de lucru efec t ive"si nu la perioadele din serviciul de garda cand se presteaza efectiv activitate . Consider ca exprimarea este extrem de clara si nu lasa loc de interpretare.
Aceste perioade pot asadar sa reprezinte ore suplimentare, evident, intr-o singura situatie si anume cand se depaseste durata normala a muncii, respectiv, a duratei de 40 de ore pe saptamana, conform definitiei muncii suplimentare prevazuta in art. 120 alin. (l) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Daca CJUE ar fi considerat ca exista diferente de continut juridic intre timpul de munca ce se incadreaza in durata normala si cel care depaseste durata normala (munca suplimentara), ar fi spus expres acest lucru, cu subiect si predicat, ceea ce nu numai ca nu a facut, dar chiar a spus expres contrariul, prin cele doua hotarari amintite mai sus.
Aspectul ca orice depasire a duratei normale a muncii implica obligatia angajatorilor de plata a orelor suplimentare este aratat si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, publicat la data de 24.05.2017, in documentul intitulat ``Comunicarea interpretativa a Comisiei privind Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru (20I7/C 165/0 U":
Citam:
``.. C. Domeniul de aplicare a! dispozitiilor
1. Ce elemente sunt (sau nu sunt) reglementate?
Dupa cum se prevede la articolul 1 alineatul (2) din Directiva privind timpul de lucru, aceasta se aplica:
``[.. ] (a) perioadelor minime de repaus zilnic, repaus saptamanal si
concediu anual, precum si pauzelor si timpului de lucru maxim saptamanal;
(b) anumitor aspecte ale muncii de noapte, ale muncii in schimburi si ale ritmului d e
lucru. "
- c eea ce trebuie avut in vedere, este si faptul ca, nici in legislatia nationala si nici in cea europeana nu se face referire la notiunea de ``timp efectiv lucrai"sau ``munca efectiv prestata ".
Ori, a analiza o perioada din timpul de lucru (timpul de munca) ca fiind timp suplimentar de munca prin raportare la timp efectiv lucrat (munca efectiv prestata) in conditiile in care nici legea romana si nici cea europeana nu reglementeaza aceasta notiune, inseamna a adauga la lege, ceea ce nu ii este permis judecatorului;
- nu in ultimul rand, as dori sa fac trimitere la prevederile art. 4. 3. (din Cap. III) din CCM, conform carora ``orele efectuate in zilele prevazute de art. 4.1 si art. 4.2 in cadrul normei de timp de lunare, nu constituie ore suplimenta re".
Or, interpretand, per a contrario", se desprinde concluzia ca orele efectuate in zilele prevazute de art. 4.1 (in zilele de S+D) si art. 4.2 (zilele de sarbatori legale) peste norma de timp lunara reprezinta ore suplimentare.
Aceeasi interpretare se poate extinde si in ceea ce priveste orele efectuate in zile normale de lucru. Adica, orele efectuate in afara normei de timp de lunare, constituie ore suplimentare;
- un aspect foarte important, pe care parata nu doreste sa il recunoasca, este faptul ca, pe perioada de consemn, i si indeplinea una dintre atributiile de baza mentionate in Fisa postului, respectiv; supravegherea permanenta, pe perioada celor 24 de ore de serviciu, prin mijloacele de semnalizare oprice si acustice, a statiei electrice de transformare (ansamblul de instalatii electrice si constructiile anexe), avand obligatia de a constata orice incident si de a interveni in caz de nevoie, totodata, raspunzand de integritatea inventarului statiei, acest inventar fiind p r eluat si predat la schimbarea turei (orice lipsa din inventar fiindu-i imputabila electricianului pe tura caruia s-a constatat).
La dosarul cauzei, a depus un supliment la un Raport de expertiza intocmit intr-o cauza similara, din care se poate constata ca expertul desemnat in cauza, analizand documentatia pusa la dispozitie, a concluzionat ca statia de transformare facea parte din categoria statiilor cu supraveghere permanenta, iar aceasta supraveghere era realizata de personalul de servire operativa (personalul de exploatare), atributie prevazuta expres in Fisa postului, Anexa l a CIM.
Or, indeplinirea a cel putin una dintre atributiile de serviciu echivaleaza cu exercitarea activitatii sau functiei, conform definitiei timpului de lucru din Directiva sau cu ``prestarea muncii"conform definitiei timpului de munca din Cm uncii.
Astfel, este indeplinita si cerinta prestarii muncii"pentru calificarea perioadei de consemn ca fiind timp de munca in conditiile depasirii timpului legal de 40 de ore/saptamana.
- faptul ca statia 110 kv G.este o statie ce necesita supraveghere permanent a, es t e demonstrat de schimbarea modului de organizare a turelor. in prezent, programul de lucru al elect r icienilor este de 8 ore pe zi(in acord cu Contractul Individual de Munca), intr - o perioada de 24 de ore lucrand 3 electricieni. Este contrazisa astfel afirmatia paratei ca nu era necesara prezenta salariatului m instalatii pe toata perioada celor 24 de ore.
3.2. 6. In ceea ce priveste derogarile prevazute de art. 17 si 18 din Directiva la care face tr imitere parata.
Prin modul de abordare a problematicii derogarilor prevazute de art. 17 din Directiva, este evident ca parata, da o interpretare voit eronata a respectivelor prevederi, incercand astfel o ducere in eroare a instantei de judecata .
Analizand prevederile articolelor de la care se poate deroga, este lesne de observat ca aceste articole se refera la perioadele de repaus (art. 3- 5) sau la timpul de lucru maxim saptamanal inclusiv orele suplimentare, raportat Ia perioada de referinta limita pentru calcularea timpului mediu de lucru.
Timpul de lucru maxim saptamanal este calculat la o p e rioada de referinta de 7 zile (art. 6) sau de maxim 4 luni (art. 16).
Derogarea permisa se refera in fapt la posibilitatea modificarii perioadei de referinta de 7 zile, respectiv 4 saptamani si nu la posibilitatea maririi timpului de munca normat de 8 ore pe zi, 40 de ore pe saptamana.
I nsa, in nici un caz, Directiva nu permite derogari de Ia timpul de munca .
In Ordon anta G.N., la pct. 45, CJUE vine si subliniaza ca ``in sfarsit, este necesar a se aminti ca art. 2 din Directiva 2003/88 nu se numara printre dispozitiile directivei de la care se poate deroga".
I nsa, analizand prevederile CCM la care face trimitere parata, respectiv Anexa nr. 6a care reglementeaza modul de organizare a activitatii de exploatare a statiilor electrice de transformare de 110/20 kv, se poate constata ca, prin acestea, parata deroga chiar de la timpul de munca si timpul de repaus, considerand perioada de consemn in spatii special amenajate pentru odihna ca fiind ``parte din timpul liber al salariatului"sau altfel spus, aceasta perioada nu face parte din timpul de lucru.
Or, dupa cum a aratat in cele ce preced, CJUE si Comisia Europeana au precizat in mod expres ca nu este permis ca timpul de consemn la locul de munca sa nu fie considerat timp de munca .
Un alt aspect privind derogarile, trebuie retinui ca, dupa cum a aratat C omisia Europeana, aceste derogari (excluderi voluntare) trebuie negociate individual cu salariatul, ceea ce nu s-a intamplat in cauza de fata. In comunicarea interpretativa a Comisiei Europene, pct. D, se aminteste ca:``... in ceea ce priveste excluderea voluntara individuala (opt-out) de la limitarea saptamanala de 48 de ore a timpului de lucru, Comisia reaminteste ca acordul trebuie sa fie individual si nu poate fi inlocuit de acordul dat de reprezentantii sindicatelor, de exemplu in contextul unei conventii colective (2i), precum si ca lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva oricarui prejudiciu, nu doar impotriva concedierii in cazul in care nu sunt sau nu mai sunt de acord cu excluderea voluntara ".
3. 3. in ceea ce priveste remunerarea timpului petrecut in consemn in spatiile special amenajate.
3. 3.1. in conditiile in care intreaga perioada din timpul unei ture de 24 de ore este considerata ca fiind timp de munca, este evident ca se impune obligatia remuneratiei ca atare.
M e n tione a z a faptul c a, fiind de buna- credinta, nu a solicitat sa- i fie plati te toate orele de consemn, ci a solicitat sa- i fie platite do ar or ele care depasesc norma de 40 de ore pe saptamana (De exemplu, daca luna are 20 de zile lucratoare, 160 de ore si eu am efectuat 10 ture a 24 de ore, 240 de ore, am solicitat sa- mi fie platite doar diferenta de 80 de ore, indiferent de cat a considerat angajatorul ca timp in instalatii, 8, 10 sau 12 ore).
Avand in vedere ca orele ce depasesc norma lunara de 40 de ore, sunt ore suplimentare si nu au fost compensate cu timp liber, se impune acordarea sporului pentru munca suplimentara, care este reglementat de art. 123 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) de cel putin 75% din salariul de baza si stabilit de art. 2. 8. 3. din CCM la nivel de CEZ ca fiind de 100% din salariul de baza .
Totodata, avand in vedere ca o parte din orele suplimentare au fost efectuate in zilele de repaus saptamanal, adica Sambata si Duminica (S+D), se impune acordarea si a sporului prevazut de art. 137 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si care este stabilit de art. 4.1. din Anexa 4 la CCM ca fiind de 100% din salariul de baza aferent orelor respective, iar pentru orele lucrate in zilele de sarbatori legale (SL) se impune acordarea unui spor de 200% din salariul de baza cum este reglementai de art. 2. 8. 4. din CCM.
Este de observat ca aceste doua sporuri se cumuleaza si nu se exclud unul pe altul.
Un alt spor ce se impune a fi acordat, este sporul de noapte calculat pentru cele 8 ore de noapte din fiecare tura.
Toate aceste sporuri au fost calculat e de d-nul expert C.Gheor ghe, cuantumul drepturilor salariale fiind evidentiat in cadrul raspunsurilor la obiectivele nr. 2- 4:
Avand in vedere ca prin actiune a solicitat plata orelor suplimentare, trebuie retinut ca singurul spo r pentru munca suplimentara peste cel prevazut de art. 123 alin. (2) din C odul muncii, spor care ``nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza ".
Totodata, prin CCM, sporul pentru munca suplimentara a fost stabilit, prin art. 2. 8. 3. din CCM la 100% din salariul de baza .
Nu exista nici o prevedere in C odul muncii si nici chiar in CCM la nivel de CEZ, ca pentru anumite perioade ale timpului de munca, sporul pentru munca suplimentara sa poata fi mai mic de 75%, respectiv 100%.
Sporul de 25% prevazut in Anexa 6 la CCM pleaca de la premisa ca perioada de consemn in spatii special amenajate (spatiu care este in fapt tot in statia electrica) este parte a timpului liber si nu a timpului de munca (timpul de lucru).
Se poate spune ca este parte a timpului liber, perioada de ``consemn la domiciliu", cand salariatul sta impreuna cu familia, dedicandu-se nevoilor acesteia.
Totodata, dupa cum a aratat anterior, pe langa sporul pentru munca suplimentara, se impune a fi acordate sporul pentru munca efectuata in zilele de repaus saptamanal (S+D), sporul pentru munca efectuata in zilele de sarbatori legale (SL) precum si sporul pentru munca de noapte.
Ori, cuantumul tuturor acestor sporuri nu poate fi redus la 25% sau la 4, 5 lei pe ora, care in fapt este sub salariul tarifar orar minim prevazut de l ege (l050 lei: 168 ore=6, 25 lei/ora).
3. 3. 4. Un alt aspect foarte important de retinut, este faptul ca prin modul de lucru impus de angajator prin contractul colectiv de mutica, se reduce, peste limita permisa de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si de Directiva 2003/88/CE timpul de re paus.
Conform legislatiei muticii, si chiar CCM, timpul suplimentar de munca trebuie compensat prin timp liber si numai in mod exceptional, compensat printr-o remunerare a acestuia.
Daca angajatorul ar fi inteles sa compenseze timpul suplimentar de munca cu timp liber, nici nu s-ar fi pus problema remunerarii acestuia. in conditiile in care a ales compensarea prin acordarea unei remunerari, aceasta remuneratie trebuie sa fie in masura a acorda o protectie corespunzatoare a lucratorului, Directiva Europeana urmarind implementarea unei legislatii in tarile membre care sa imbunatateasca conditiile de viata si de munca a lucratorilor.
Ori, indeplinirea dezideratelor Directivei se poate face doar printr-o compensare corespunzatoare, compensare care nu poate sa fie sub minimul prevazut de legislatia muncii (4, 5 lei/ora este cu mult sub minimul remuneratiei corespunzatoare salariului pe economie).
Minimul prevazut de lege consta in sporurile pentru munca suplimentara prevazut de C odul muncii ca fiind 75% din salariul de baza, spor prevazut de CCM incheiat la nivel de unitate de 100% din salariul de baza, precum si celelalte sporuri prevazute de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si preluate de CCM.
3. 3. 5. Un ultim element foarte important, de care prima instanta nu a tinut cont, este Contractul Individual de Munca (CIM), care este, in fapt, lege a partilor unui raport de munca .
Conform clauzelor acestuia, programul de lucru este cu totul altul, 8 ore/zi, 40 de ore/saptamana.
La litera H - Durata muncii, acesta prevede ca ``repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: 8 ore/zi. "
Ori, modificarea duratei muncii nu se poate face decat prin acordul partilor, respectiv prin incheierea unui act aditional la CIM, act aditional care nu a fost incheiat nici o data .
Daca se considera atat de legal programul de lucru stabilit in termeni generali in Anexa 6a din CCM, de ce nu s-a reglementat acest mod de lucru si prin CIM?!?!?
Fata de clauzele Contractului Individual de Munca in ceea ce priveste durata si repartizarea programului de lucru, consider a ca prevederile din Anexa 6a din CCM devin inaplicabile, urmand a se aplica celelalte prevederi ale CCM care reglementeaza remunerarea muncii, inclusiv cele privind sporurile aplicabile.
4. in concluzie, analizand starea de fapt prezentata si recunoscuta intr - o oarecare masura si de catre parata, si aplicandu-i normele de drept national Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si european (Directiva 2003/88/CE) p r ecum si Interpretarile CJUE privind notiunile timp de munca si timp de repaus, va rog sa constatati ca modul de organizare a programului de lucru dupa care am lucrat in statia 110/20 kv G., a condus Ia efectuarea de ore suplimentare de munca care nu au fost compensate cu timp liber si nici nu au fost platite conform prevederilor legale.
Sustine ca toate cele 24 de ore din timpul unei ture reprezinta timp de lucru (timp de munca), iar prin efectuarea in medie a 10 ture pe luna s-a depasit norma timpului legal de munca de 40 de ore/saptamana.
Chiar daca angajatorul a impartit perioada de 24 de ore in timp de lucru in instalatii si perioada de consemn, aceasta din urma trebuie considerata timp de munca si astfel, intreaga perioada de timp care depaseste norma legala a timpului de munca trebuie considerata ca fiind timp suplimentar de lucru (munca suplimentara). care trebuie compensat prin timp liber sau prin plata unor sporuri conform Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si CCM.
I n cadrul expertizei efectuate in cauza, a fost identificat numarul de ore lucrate suplimentar in perioada vizata, pentru acestea calculandu-se drepturile de natura salariala prin aplicarea sporurilor de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si CCM.
Astfel, au fost calculate ore suplimentare efectuate in zile de lucru normale (l-V) pentru care s-a aplicat sporul de 100% prevazut de art. 283 din CCM.
Pentru orele lucrate suplimentar in zilele de Sambata si D. S-a calculat sporul de 100% prevazut de art. 4.1 din Anexa 4 a CCM, iar pentru munca suplimentara efectuata in zilele libere prevazute de art. 2. 7.1. CCM (sarbatori legale) s-a calculat sporul de 200% prevazut de art. 2.2824. CCM.
De asemenea, avand in vedere ca 8 din cele 24 de ore au fost ore de noapte, au fost calculate toate orele de noa pte din perioada vizata si a fost calculat sporul de noapte, in acord cu art. 2. 9.1 din CCM si art. 5.2 a lin. (2) din Anexa 4 din CCM.
Toate aceste sporuri, fiind distincte unul de altul, au fost cumulate, fiind calculate drepturi salariale in cuantum tot al de 84.227 lei:
- pentru ore suplimentare lucrate in ture normale - 38. 736 lei;
- pentru ore suplimentare lucr ate sambata si dumineca-34.059 l ei;
- pentru ore suplimentare lucrate in zilele de sarbatori legale - 3. 933 lei;
- pentru ore suplimentare l ucrate pe timp de noapte - 5. 997 lei;
- pentru un numar de 66, 75 ore (cele cate 15 minute la predarea primirea turei) - 1. 502 lei, rezultand o suma totala bruta de 84.227 lei.
Din aceasta suma de 84.227 lei a fost scazuta suma de 15. 421 lei ce reprezinta sporul de consemn platit de parata, ramanand o suma bruta de 68. 806 lei, ce ar u rma sa fie platita de angajator .
Aceasta suma de 68. 806 lei ar trebui actualizata cu dobanda legala penalizatoare prevazuta de art. l alin. (3) din OG 13/2011.
Conform art. 40 alin. (2) lit. c) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul are obligatia sa acorde salariatilor toate drepturilor ce decurg din lege, din contractul colec tiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca .
I ntrucat aceste drepturi salariale nu au fost platite in te rm e nul stabilit de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in conformitate cu prevederile art. 166 alin. (4) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul trebuie sa plateasca daune interese pentru repararea prejudiciului creat mie ca urmare a intarzieri i platii drepturilor salariale.
Cum nu exista o c o nventie privind modalitatea stabilirii daunelor interese, pentru determinarea acestora urmeaza a se aplica dispozitiile legale privitoare la dobanda legala.
In acest sens, fac e trimitere la prevederile art. 1535 Cod civ. {legea comuna in materie civila) in conformitate cu care, in cazul neplatii unei sume de bani la scadenta, creditorul (adica eu) este indreptatit la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de lege (daca acest cuantum nu este convenit de parti), fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu (legea prezuma un prejudiciu prin simpla lipsa a creditorului de suma de bani cuvenita).
Plecand de la aceste prevederi mentionate mai sus, se desprinde concluzia ca daunele moratorii (daunele interese) care mi se cuvin constau in dobanda legala.
Cu pr ivire la dobanda legala ce urmeaza a fi aplicata, consider a ca este vorba de dobanda legala penalizatoare prevazuta de art. l alin. (3) din OG 13/2011 si nu de dobanda remuneratorie prevazuta de art. l alin. (2) din acelasi act normativ, aceasta din urma urmand a fi calculata pentru perioada anterioara implinirii term enului de scadenta a obligatiei. Dobanda remuneratorie se aplica in cazul imprumuturilor de bani acordate de banci sau alte institutii financiare.
Dobanda penalizatoare este datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei la scadenta, deci are caracterul, dupa cum ii spune si numele, unei penalizari.
Ori, in cazul de fata, dobanda are acest caracter ca urmare a faptului ca intimata-parata nu a acordat drepturile salariale la termenele prevazute in legislatia muncii, respectiv la data platii lichidarii pentru luna anter ioara. Face trimitere la prevederile art. 166 alin. (4) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform caruia ``intarzierea ne justif icata a plat ii salariul ui sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului".
Cu privire la prejudiciul produs mie prin neplata drepturilor de natura salariala ce mi se cuveneau, inteleg sa fac trimitere la prevederile art. 1535 Cod civ. (legea comuna in materie civila) in conformitate cu care, in cazul neplatii unei sume de bani la scadenta, creditorul (adica eu) este indreptatit la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de lege (daca acest cuantum nu este convenit de parti), fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu (legea prezuma un prejudiciu prin simpla lipsire a creditorului de suma de bani cuvenita).
Fata de aceste aspecte, raportat la textele legale invocate, solicita sa se constata te ca este indreptatit a percepe aceste daune interese constand in dobanda legala penalizatoare, ce urmeaza a fi acordata de la data scadentei (data platii lichidarii pentru luna anterioara) pana la data platii efective a drepturilor de natura salariala.
5- Astfel, urmeaza ca parata sa fie obligata si l a plata tuturor cheltuielilor de judecata efectuate cu acest proces (care in prima instanta s-au ridicat la suma de 7.080 lei, compuse din: 2. 500 lei onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) - chit anta nr. 1! 0/C6.09.2017, 2, 000 lei onorariu expert desemnat de instanta, 900 lei onorariu expert parte - chitanta nr. 31/11.11.2016 si 1. 680 lei cheltuieli de transport ale avoc atului (- 7drumuri x 240 lei/drum-pentru cate am depus bonuri de carburant). in dovedirea cererii, inteleg e sa se folose as c a de urmatoarele:
- proba cu actele aflate la dosar; proba cu inscrisuri;
- proba cu cercetare la fata locului;
- proba cu expertiza in specialitatea normarea muncii;
- alte probe a caror necesitate se va impune.
- d e asemenea, instanta sa incuviinteze a se emite o adresa catre .pentru ca aceasta sa comunice urmatoarele:
- daca electricienii ce deservesc operativ statiile integrate SCADA isi petrec perioada de consemn la domiciliul familiei sau in raza acestui domiciliu, adica in afara incintei statiei;
- daca electricienii care deservesc operat i v statiile neintegrate SCADA isi petrec perioada de consemn in spatiile special amenajate si daca aceste spatii special amenajate se afla in incinta statiei electrice;
3. - daca statia 110 kv Gura Vaii face parte din categoria statiilor neintegrate SCADA;
- daca membrii familiei electricienilor care deservesc operativ statiile electrice neintegrate SCADA au drept de acces in incinta statiil or electrice;
- daca sporul de consemn este acelasi atat pentru electricienii care lucreaza in statiile integrate SCADA cat si pentru cei care lucreaza in statiile neintegrate SCADA;
- daca programul de lucru al electricienilor care deservesc operativ statiile nei ntegrate SCADA din judetul Gorj, precum si in statia G.in prezent, este in ture de 8 ore si daca pe perioada de 24 de ore lucreaza cate 3 electricieni (fiecare cate 8 ore), indiferent ca sunt zile normale de lucru, ca sunt zile de sambata sau duminica sau daca sunt zile de sarbatori legale;
7. - de cand s-a implementat acest program de lucru in statiile din judetul Gorj;
8. - daca electricienii care lucreaza in statiile neintegrate SCA DA din judetul Gorj primesc un spor de 100% pentru munca (turele) efectuate in zilele de sambata sau duminica si un spor de 200% pentru munca efectuata in zilele de sarbatori legale.
Consider a necesar a se raspunde acestor intrebari pentru ca astfel se poate constata ca, pe de-o parte sporul de consemn este acelas i, indiferent daca perioada de consemn este petrecuta la domiciliul familiei, impreuna cu aceasta sau este petrecuta in incinta statiei, unde membrii familiei electricianului nu au drept de acces, iar pe de alta parte ca, in urma masurii dispuse de 1TM Gorj, angajatorul a luat masuri de intrare in legalitate, programul de lucru in ture de 24 de ore nefiind in conformitate cu cerintele legale.
I n drept, invoca dispozitiile art. 215 din Legea 62/2011 si dispozitiile art. 466 si urmatoarele C. proCod civ,
Intimata Distributie E.O.SA a depus intampinare, sustinand urmatoarele:
I nvoc a prevederi obligatorii ale inaltei Curti si a CJUE prevederi pronuntate strict pe speta dedusa judecatii, prevederi ce evident raspund si ele motivelor de apel invocate de reclamantul apelant D.P. De altfel, in cauza B.M.I.(coleg de serviciu al reclamantului insa de la o statie electrica din Gorj, statie electrica similara cu cea in care lucreaza apelantul) x, s-a admis apelul declarat de Distributie E.O.si pe fond s-a respins actiunea electricianului B., astfel ca solutia de respingere a actiunii formulate de electricianul D.P.este fondata si temeinica urmand sa fie mentinuta in cauza ca legala.
As tfel, Referitor la pronuntarea inaltei Curti a Deciziei nr. 90/2017, 17/2018 privind interpretarea unor chestiuni de drept cu incidenta in speta de fa ta, DAR MAI ALES A PRONUNTARII DE CATRE C J UE IN CAUZA c-518/15. Vi l le de Nivelles v. Rudv Matzak, HOTARAREA CURTII (Camera a cincea) din 21 februarie 2018. REFERITOR LA: ``Trimitere preliminara- Directiva 2003/88/Ce-Protectia securitatii si a sanatatii lucratorilor -
Organizarea timpului de lucru -articolul 2 - Notiunile AA«timp de lucruAA» si AA«perioada de repausAA» -articolul 17 - Derogari-pompieri - Timp de garda - Garda la domiciliu", speta evident similara cu chestiunea de drept pusa in discutie in fata Onoratei Instante de reclamant, aratam urmatoarele:
Conform punctului 65 din Decizia nr. 90/2017 a inaltei Curti, pronunt ata in dosar x:
"65. Odata ce jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene este lamuritoare cu privire ia problema de drept dedusa judecatii, rezulta ca nu exista dificultati de interpretare si aplicare pentru situatia de fapt pe care instanta nationala a fost chemata sa o solutioneze, acesteia revenindu-i obligatia de a verifica incidenta dezlegarilor date de instanta europeana, in ceea ce priveste calificarea acestei perioade ca ``timp de lucru"si remuneratia lucratorului aflat intr-o atare situatie. "
raportat insa la punctele 48, 49, dar mai ales punctele 50 si 51 si evident in Concluziile deciziei CJUE c-518/15 cu precadere punctul 2 al concluziilor CJUE din decizia pronuntata in cauza mai sus amintita,
A ara ta ca remuneratia lucratorilor aflati in consemn la domiciliu nu se stabileste functie de calificarea juridica a acestui consemn/garda ca fiind timp de lucru, s tatele putand merge pana acolo incat sa nu acorde nici o remuneratie. in cazul nostru insa conform CCM, perioada de consemn a fost platita cu 25% din salariu, apoi cu 4, 5 lei pe ora de consemn, sambata si duminica si sarbatorile legale cu adausurile in plus prevazute de CCM, plata ce este in conformitate cu interpretarile date chestiunii in discutie de CJUE, dupa cum urmeaza, Curtea ment inandu-si cu privire la remuneratie dar si la calificarea juridica a consemnului practica:
``CJUE c-518/15
Cu privire l a a treia intrebare
48 Prin intermediul celei de a treia intrebari, instanta de trimitere solicita in esenta sa se stabileasca daca articolul 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda Ia domiciliu precum cele in discutie in litigiul principal in functie de calificarea acestor perioade drept ``timp de lucru"si drept ``perioada de repaus".
I n aceasta privinta, trebuie amintit, astfel cum arata instanta de trimitere, ca este cert ca Directiva 2003/88 nu reglementeaza chestiunea remunerarii lucratorilor, acest aspect nefiind, in temeiul articolului 153 alineatul (5) TFUE, de competenta Uniunii.
I n consecinta, desi statele membre au dreptul de a stabili remunerarea lucratorilor care . aplicare al Directivei 2003/88 in functie de definitia notiunilor ``timp de lucru"si ``perioada de repaus"care figureaza la articolul 2 din directiva mentionata, ele nu sunt obligate sa procedeze in acest mod.
Astfel, statele membre pot sa prevada, in dreptul lor national, ca remuneratia unui lucrator aflat in ``timpul de lucru"difera de cea a unui lucrator aflat in ``perioada de repaus", chiar pana la a nu acorda nicio remuneratie de-a lungul acestui ultim tip de perioada .
Avand in vedere ceea ce preceda, trebuie sa se raspunda la a treia intrebare ca articolul 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda la domiciliu precum cele in discutie in litigiul principal in functie de calificarea acestor perioade drept ``timp de lucru"sau drept ``perioada de repaus".
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declara:
Articolul 17 alineatul (3) litera (c) punctul (iii) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie interpretat in sensul ca statele membre nu pot deroga, in ceea ce priveste anumite categorii de pompieri recrutati de serviciile publice de pompieri, de la ansamblul obligatiilor care decurg din dispozitiile acestei directive, inclusiv din articolul 2 din aceasta, care defineste printre altele notiunile ``timp de lucru"si ``perioada de repaus".
Articolul 15 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu permite ca statele membre sa mentina sau sa adopte o definitie a notiunii ``timp de lucru"mai putin restrictiva decat cea prevazuta la articolul 2 din aceasta directiva.
Articolul 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda la domiciliu precum cele in discutie in litigiul principal in functie de calificarea acestor perioade drept ``timp de lucru"sau drept ``perioada de repaus".
Articolul 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca timpul de garda pe care un lucrator il petrece la domiciliu cu obligatia de a raspunde la apelurile angajatorului sau intr-un interval de opt minute, ceea ce restrange in mod semnificativ posibilitatile de a avea alte activitati, trebuie sa fie considerat ``timp de lucru".
De asemenea Decizia 17/2018 a inaltei Curti la capitolul X punctul 73 arata ca articolul 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda la domiciliu, precum cele in discutie in litigiul principal, in functie de calificarea acestor perioade drept ``timp de lucru"sau drept ``perioada de repaus". Aceasta interpretare data de inalta Curte fiind in concordanta cu interpretarea data de CJUE in cauza C 518/15 mai sus mentionata de noi
``73. in acest context este de semnalat pronuntarea de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene a Hotararii din 21 februarie 2018, in Cauza c-518/15, Viile de Nivelles v. Rudy Matzak, prin care Curtea a declarat, la punctele 2) si 3), ca articolul 15 din Directiva 2003/88trebuie interpretat in sensul ca nu permite ca statele membre sa mentina sau sa adopte o definitie a notiunii de ``timp de lucru"mai putin restrictiva decat cea prevazuta la articolul 2 din aceasta directiva, iar articolul 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda la domiciliu, precum cele in discutie in litigiul principal, in functie de calificarea acestor perioade drept ``timp de lucru"sau drept ``perioada de repaus".
Mai mult in punctele 80 si 85 ale Deciziei 17/2018 a inaltei Curti se arata f a r a dubiu ca CCM are putere similara legii, astfel ca regimul remunerator pentru perioada de consemn este cel stabilit in CCM.
"80. Desi nu este atributul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sa dea indrumari cu privire la modalitatea concreta de solutionare a unei cauze, rationamentul logico-juridic necesar dezlegarii unei pricini presupunand identificarea normei juridice aplicabile situatiei de fapt date, operatiune ce constituie atributul exclusiv al instantei de trimitere, se apreciaza ca identificarea normei aplicabile in speta nu numai ca nu poate scapa analizei Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ci este in mod evident necesara, din moment ce o atare analiza este circumscrisa verificarii admisibilitatii sesizarii in vederea pronuntarii hotararii prealabile.
85. in contextul in care clauzele contractului colectiv de munca reglementeaza regimul remunerator al lucratorului pentru perioada de consemn in toate ipotezele avute in vedere de instanta de trimitere, iar aceste norme se impun fata de unitatea angajatoare si salariat cu o forta similara legii, efect prevazut explicit de art. 229 alin. (4) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), se constata ca instanta de trim itere nu a justificat admisibilitatea sesizarii inaltei Curti de Casatie si Justitie din perspectiva existentei unei veritabile chestiuni de drept, nefiind identificata o reala problema de drept cu privire la determinarea regimului remunerator al perioadei in care lucratorul se afla in consemn. "
MAI MULT RAPORTUL MAGISTRATILOR RAPORTORI AI INATEI CURTI, RAPORT DIN CAUZA x, ARATA FOARTE CLAR LA PUNCTUL 87 DIN RAPORT CA ACEASTA PERIOADA DE CONSEMN SE REMUNEREAZA CONFORM CONVENTIEI PARTILOR, ADICA ANEXA 6 DIN CCM.
Evident acest lucru este in concordanta atat cu prevederile din Decizia 90 a inaltei Curti care arata f a r a dubiu ca speta dedusa judecatii instantelor nationale se solutioneaza in concordanta cu practica si interpretarea CJUE, ori practica CJUE in domeniu arata foarte clar ca remunerarea perioadelor de consemn/garda la domiciliu se face conform Conventiei Partilor, CJUE fiind constanta in practica sa, astfel ca in speta dedusa judecatii in dosarul de fata NU SE IMPUNE VREO PLATA SUPLIMEN TARA INTRUCAT PERIOADA DE CONSEMN A FOST REMUNERATA CONFORM CONVENTIEI PA RTILOR, ANEXA 6 DIN CCM, ACT NECONTESTAT DE RECLAMANT.
ASTFEL Directivele nr. 93/104 si 2003/88 permit derogari de la programul clasic de lucru. C. IEE in cauza Vorel punctele 35 - 37. dar si in cauza mai sus mentionata, arata foarte clar si evident nu se opun remunerarii diferite a perioadelor dintr-o tura lucrata de reclamant, remuneratia fiind strict atributul angajatorului si nu al Instantei de judecata, astfel ca noi in mod corect pentru cele 8 ore lucrate efectiv pe fiecare tura am acordat un salariu pentru norma intreaga desi reclamantul lucra doar 88 de ore din cele 168 iar pentru consemn am acordat un sfert de salariu (25% spor transformat ulterior in 4. 5 lei/ora) plus spor de 100% pentru sambata si duminica si spor de 200% pentru sarbatori legale, astfel:
a. Directiva 2003/88/CE/2003, art. 17 (2) si (3) si 18, directiva ce arata concret si foarte clar ca se poate deroga, pe baza de conventii de la programul normal de lucru in anumite sectoare de activitate printre care si sectorul de distributie, transport e.electrica. Extras din Directiva:
"art. 17...
(2) Derogaril e prevazute la alineatele (3) - (5) pot fi adoptate prin acte cu putere de lege si acte administrative sau prin conventii colective sau acorduri incheiate intre partenerii sociali, cu conditia ca lucratorii in cauza sa beneficieze de perioade de repaus echivalente compensatorii sau daca, in cazuri exceptionale in care nu este posibil, din motive obiective, sa s e acorde asemenea perioade de repaus echivalente compensatorii, lucratorii beneficiaza de protectie adecvata.
(3) in conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol, se poate deroga de la articolele 3- 5, 8 si 16:
(a) in cazul activitatilor in care locul de munca al lucratorului si domiciliul acestuia sunt la distanta unul de celalalt, cum ar fi
activitatile offshore, sau daca locurile in care lucratorul isi desfasoara activitatea sunt la distanta unul fata de celalalt;
(iv) productia, transportul si distributia de gaze, apa si electricitate, colectarea reziduurilor menajere si instalatiile de incinerare;"
Din jurisprudenta citata in Ordonanta N.G., invocata de reclamant, dar si in cauza Vorel dar si CJUE c-518/15 asa cum au aratat mai susAA» rezulta ca Directivele nr. 93/104 si 2003/88 privind organizarea timpului de munca nu se opun aplicarii de catre un stat membru a unei legislatii care sa permita luarea in considerare in mod diferit (si deci si remunerarea diferita) a perioadelor in cursul carora prestatiile de munca sunt efectiv realizate si cele in cursul carora nu se realizeaza nicio munca efectiva, in masura in care un astfel de regim asigura efectul util al drepturilor conferite lucratorilor de aceste directive in vederea protectiei eficace a sanatatii si securitatii acestora. Astfel prin Decizia pronuntata in cauza C 518/15, CJUE confirma inca odata practica sa constanta inclusiv Ordonanta Vorel, cauza c-437/05, punctele 35 - 36 arata exact acest lucru si anume: chiar daca admitem ca orele de consemn sunt ore de lucru, noi avem insa alta opinie, avand in vedere ca regimul muncii este diferit in sensul ca 8 ore din tura se presteaza efectiv activitate pe toate cele 8 ore si ca pentru restul de 16 ore de consemn munca nu se presteaza dec at sporadic si numai atunci cand este avarie, putem achita diferit aceste ore, lucru pe care l-am si facut: salariu pentru cele 8 ore de munca pe tura si inca un sfert din salariu (25%, transformat apoi in 4, 5 lei pe ora de consemn pentru orele de consemn; Practic am achitat orele solicitate de reclamantul intimat insa diferit din punct de vedere al remuneratiei, ceea ce nu este interzis de legislatie. Astfel Ordonanta Curtii in cazul Vorel arata foarte clar ca pentru consemn se poate plati o remuneratie diferita fata de salariul/remuneratia primita pentru cele 8 ore efective de lucru pe fiecare tura. Anexam Ordonanta Vorel.
In baza acestor texte de lege dar si a Codului Muncii care si el permite derogari, derogari
mentionate de i n s tanta de fond in sentint a apelata, in CCM valabil in CEZ DISTRIBUTIE in anii 2012.2013 si pana la zi conform art. 2.2.2 s-a stabilit, in baza negocierii dintre Patronat si Sindicat, ca acolo unde datorita specificului activitatii nu exista posibilitatea incadrarii in program normal de lucru, se poate stabili de Societate o alta forma de organizare a programului de lucru, ceea ce a si facut Societatea prin Anexa 4 si 6 a CCM din 2012 si Anexa 4 si 6a a CCM din 2013 si pana la zi. anexe negociate cu reprezentantii salariatilor, in speta Sindicatul din care fac parte . Mai mult, conform acestui articol din CCM la cererea individuala a salariatilor si cu acordul societatii se putea stabili si un alt mod de lucru individual .
Reclamantul apel ant P.D.din prezenta speta nu a solicitat niciodata un altfel de
program de lucru si nici nu a contestat vreodata Contractul Colectiv de munca .
Mai mult. CCM a fost inregistrat la ITM. institutie care a avizat legalitatea sa, cunoscut fiind faptul ca daca un contract colectiv de munca nu ar fi legal ITM are atributul legal, stabilit prin lege sa respinga o astfel de inregistrare a unui CCM nelegal. A se vedea art. 145 din Legea 62/2011.
a. Directiva 2003/88/CE/2003, art. 17 (2) si (3) si 18, arata concret si foarte clar ca se poate deroga, pe baza de conventii de la programul normal de lucru in anumite sectoare de activitate printre care si sectorul de distributie, transport e.electrica. Extras din Directiva:
"art. 17...
(2) Derogarile prevazute la alineatele (3) - (5) pot fi adoptate prin acte cu putere de lege si acte administrative sau prin conventii colective sau acorduri incheiate intre partenerii sociali, cu conditia ca lucratorii in cauza sa beneficieze de perioade de repaus echivalente compensatorii sau daca, in cazuri exceptionale in care nu este posibil, din motive obiective, sa se acorde asemenea perioade de repaus echivalente compensatorii, lucratorii beneficiaza de protectie adecvata.
(3) In conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol, se poate deroga de la articol ele 3- 5, 8 si 16:
(a) in cazul activitatilor in care locul de munca al lucratorului si domiciliul acestuia sunt la distanta unul de celalalt, cum ar fi activitatile offshore, sau daca locurile in care lucratorul isi desfasoara activitatea sunt la distanta unul fata de celalalt;
iv) productia, transportul si distributia de gaze, apa si electricitate, colectarea reziduurilor menajere si instalatiile de incinerare;"
Din jurisprudenta citata in Ordonanta N.G., invocata chiar reclamantul apelant P.D.rezulta ca Directivele nr. 93/104 si 2003/88 privind organizarea timpului de munca nu se opun aplicarii de catre un stat membru a unei legislatii care sa permita luarea in considerare in mod diferit (si deci si remunerarea diferita) a perioadelor in cursul carora prestatiile de munca sunt efectiv realizate si cele in cursul carora nu se realizeaza nicio munca efectiva, in masura in care un astfel de regim asigura efectul util al drepturilor conferite lucratorilor de aceste directive in vederea protectiei eficace a sanatatii si securitatii acestora. Astfel Ordonanta Vorel. cauza c-437/05. punctele 35 - 36 arata exact acest lucru si anume: chiar daca admitem ca orele de consemn sunt ore de lucru, noi avem insa alta opinie, avand in vedere ca regimul muncii este diferit in sensul ca 8 ore din tura se presteaza efectiv activitate pe toate cele 8 ore si ca pentru restul de 16 ore de consemn munca nu se presteaza decat sporadic si numai atunci cand este avarie, putem achita diferit aceste ore, lucru pe care l-am si facut: salariu pentru cele 8 ore de munca pe tura si inca un sfert din salariu (25%, transformat apoi in 4. 5 lei pe ora de consemn pentru orele de consemn: Practic am achitat c/valoarea orelor solicitate de reclamantul intimat insa diferit din punct de vedere al remuneratiei, ceea ce nu este interzis de legislatie. Astfel Ordonanta Curtii in cazul Vorel arata foarte clar ca pentru consemn (care in acceptiunea Tribunalului a fost considerat ora de munca) se poate plati o remuneratie diferita fata de salariul/remuneratia primita pentru cele 8 ore efective de lucru pe fiecare tura. Practic CJEE arata foarte clar ca angajatorul poate achita diferit perioadele de munca, fapt ce nu se opune legislatiei. Anex eaza Ordonanta Vorel.
Interpretarea data ulterior de inalta Curte si de CJUE este clar si fara dubiu, asa cum am aratat mai sus in acest sens.
b. Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), art. 115 si 229, prevad si ele la randul lor derogari de la programul clasic de lucru de 40 ore pe saptamana.
Extras din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``AR T.115
Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.
Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.
art. 229 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro)
Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca .
Negocierea colectiva la nivel de unitate este obligatorie, cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de salariati.
La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere.
Contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor. "
In baza acestor texte de l ege, in CCM valabil in CEZ DIST RIBUTIE in anii 2012, 2013 si pana la zi conform art. 2.2.2 s-a stabilit, in baza negocierii dintre Patronat si Sindicat ca acolo unde datorita specificului activitatii nu exista posibilitatea incadrarii in program normal de lucru, se poate stabili de Societate o alta forma de organizare a programului de lucru, ceea ce a si facut Societatea prin Anexa 4 si 6 a CCM din 2012 si Anexa 4 si 6a a CCM din 2013 si pana la zi, anexe negociate cu reprezentantii salariatilor, in speta Sindicatul din care fac parte . Mai mult, conform acestui articol din CCM la cererea individuala a salariatilor si cu acordul societatii se putea stabili si un alt mod de lucru ind ividual.
Reclamantul din prezenta speta nu a solicitat niciodata u n altfel de program de lucru si nici nu a contestat vreodata Contractul Colectiv de munca .
Mai mult. CCM a fost inregistrat la ITM. instituti e care a avizat legalitatea sa, cunoscut fiind faptul ca daca un contract colectiv de munca nu ar fi legal IT M are atributul legal, stabilit prin lege sa respinga o astfel de inregistrare a unui CCM nelegal. A se vedea art. 145 din Legea 62/2011si art. 6 (l) g) din Legea 108/1999. Mai mult ITM Poli a venit in control pe aceasta tema la sesizarea unui fost salariat (a. Sorinei I_) insa ITM D. a suspendat controlul pana la solutionarea definitive a litigiilor. A se vedea extr a sul dupa registrul de Control depus odata cu prezenta . inscris ce solicitam a fi admis ca proba (Pozitiile 76 si 77 din Registrul Unic de control unde la rubrica "Actul de control"nu este mentionat nimic pana in prezent)
c. art. 154 din Legea 62/201 l care arata ca raporturile de munca dintre angajat si angajator se desfasoara cu respectarea prevederilor legale precum si a conditiilor negociate prin CCM. De asemenea se arata ca doar incalcarea cu vinovatie de catre una din pa rti a obligatiilor se pedepseste. In situatia dedusa judecatii, avem un CCM ce reglementeaza un mod de lucru, CCM ce nu este contestat si care este si avizat de ITM, astfel ca sentinta instantei de fond nu tine cont nici de acest text de lege.
Extras din Legea 62/2011:
"art. 154
Raporturile de munca stabilite intre angajatori si angajatii acestora se desfasoara cu respectarea prevederilor legale, precum si in conditiile negociate prin contractele colective si individuale de munca .
I ncalcarea cu vinovatie de catre una dintre parti a obligatiilor care ii revin potrivit alin. (1) atrage raspunderea acesteia. "
d. art. 6 (l) g) din Legea 108/1999 privind Organizarea Inspectiei Muncii, text de lege ce arata ca CCM aplica bil spetei a fost avizat in cee a ce priveste legalitatea sa conform Legii, CCM necontestat in cauza. Astfel ITM D.- in C. avem sediul soci al-a inregistrat si avizat in ce e a ce priveste legalitatea CCM in discutie.
Instanta de fond nu face vorbire de aceste texte de lege aplicabile cauzei si nici nu arata de ce le-a trecut "sub tacere".
Extras din legea 108/1999
"art. 6 (1) g) ITM asigura inregistrarea contractelor colective de munca la nivel de unitati si verifica prevederile acestora, potrivit procedurii aprobate de inspectorul general de stat, si conciliaza conflictele de munca declansate Ia nivelul unitatilor
Astfel, in concordanta cu textele de lege mentionate mai sus, s-a adoptat prin negociere Contractul Colectiv de Munca care stabileste in anexa 6 modul de lucru la statiile de transformare. Concret acest CCM este in fapt Conventia de care vorbeste art. 17 din Directiva 2003 mai sus mentionata.
Legislatia mentionata mai sus, arata in mod expres faptul ca in sectorul ENERGIEI ELECTRICE, PARTILE POT DEROGA DE LA PROGRAMUL STANDARD DE LUCRU DE 8 ORE IN FIECARE ZI LUCRATOARE PRIN CONVENTII, CONVENTII CARE IN CAZUL NOSTRU SUNT ANEXELE 6 DIN CCM. ASTFEL PROGRAMUL DE LUCRU DIN STATIILE DE TRANSFORMARE ESTE LEGAL, EL RESPECTAND DIRECTIVA UNIUNII EUROPENE IN DISCUTIE IAR ELECTRICIANUL PENTRU FAPTUL CA A STAT CONSEMNAT F.INSA A EFECTUA ACTIVITATE DECAT SPORADIC A PRIMIT UN SPOR INITIAL 25% DIN SALARIU, APOI 4, 5 LEI P E ORA DE CONSEMN, SAMBATA SI DUMINICA FIIND PLATIT DUBLU, IN SARBATORILE LEGALE DE TREI ORI. Concret, angajatorul a platit suplimentar consistent consemnul. In consemn nu se presta efectiv munca decat o perioada foarte mica de timp, astfel cum rezulta din Rapoartele de tura.
Din moment ce Legislatia Uniunii Europene, ca de altfel si Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) national, prevede posibilitatea negocierii unui alt mod de lucru in sectoarele de activitate mentionate in mod expres in Directiva la capitolul Derogari, este evident ca programul de lucru de la statiile de transformare program de lucru in ture de 24 de ore urmate de 48 de ore libere, unde in cadrul turei de 24 de ore se lucra efectiv doar 8 ore, pentru restul perioadei intervenindu-se doar in caz de avarie sau ia solicitarea dispecerului (va rugam sa observati Registrele/Rapoartele de tura unde dupa cele 8 ore de lucru nu sunt inscrise ca fiind efectuate decat foarte putine operatii prestate efectiv, evident cele datorate avariilor) este egal si in conformitate cu legislatia invocata mai sus. In perioada de consemn electricianul avea un spatiu special amenajat pentru odihna si recreare. Acest timp petrecut in consemn a fost platit de unitate cu spor de consemn (25% din salariu de incadrare, pentru o perioada, apoi 4, 5 lei pe ora de consemn). Astfel, societatea nu datoreaza nici o suma de bani catre reclamant intrucat programul de lucru nu incalca nici Conventia, nici Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), am aratat mai sus ca avem dreptul legal de a negocia in CCM un mod de lucru, acesta a fost acceptat la negocieri intrucat CCM a fost semnat de reprezentantii sa l ariatilor, reclamantul nu 1- a contestat, astfel ca pe cale de consecinta apelul este nefondat si solicita sa fie respin s.
Un expert contabil poate calcula sume de bani pentru niste ore, ore impartite de acesta pe diferite tipuri (ore prestate sambata si duminica, prestate noaptea, etc). UN EXPERT CONTABIL NU POATE DA SOLUTIA IN DOSAR, asa cum cere apelantul cand solicita achitarea sumelor calculate fara respectarea CCM de expertul contabil de la fond . CALCULUL SAU TREBUIE SA AIBA LA BAZA PREVEDERILE REFERITOARE LA SALARIZARE PREVEDERI MENTIONATE IN MOD EXPRES IN ANEXA 6 A CCM. Anexa respectiva stabileste modul de lucru si plata prestatiei angajatului. Din moment ce Legea permite ca prin conventie sa derogam de la prevederile referitoare la modul de lucru standard stabilit in Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) intrucat avem activitate in electricitate (a aratat ca Directiva permite acest lucru), din moment ce exista in CCM reglementare expresa cu privire la modul de lucru al electricienilor din statiile de transformare, actiunea acestora de a solicita plata unei diferente de salariu sau plata de ore suplimentare este nefondata. A SOLICITAT LA FOND EXPERTIZA IN ELECTROENERGETICA CARE SA STABILEASCA EFECTIV TIMPUL EFECTIV PRESTAT DE ELECTRICIAN IN PERIOADA DE CONSEMN PENTRU A VEDEA DACA ACEST TIMP EFECTIV LUCRAT INSUMAT CU CELE 8 ORE ZILNICE PE TURA LUCRATE DEPASESTE SAU NU NORMA LEGALA DE 40 DE ORE PE SAPTAMANa. INSTANTA DE FOND A RESPINS ACEASTA SOLICITARE A NOASTRA, INSA PE FOND A RESPINS ACTIUNEA RECLAMANTULUI APELANT CA NEFONDATa.
Poate ca in apel este bine sa se efectueze aceasta expertiz a in electroenergetica insa, solicita s a se observ e ca apelantul nu solicita plata orelor efectiv lucrate ci solicita practic plata intregii perioade de consemn.
IN REGISTRELE DE TURA IN ORELE DE CONSEMN SUNT MENTIONATE INTOTDEAUNA CU ORA DE INCEPUT SI PARTIAL SI CU ORA DE SFARSIT OPERATIILE EFECTIV PRESTATE IN CONSEMN DE CATRE RECLAMANTUL INTIMAT . TREBUIE EVIDENT STABILITE ORELE EFECTIV LUCRATE IN PERIOADA DE CONSEMN CONFORM INSCRIERILOR EFECTUATE DE RECLAMANT IN RAPOARTELE DE TURA, DEFALCAT PENTRU FIECARE ZI.
E ste foarte important modul d e lucru efectiv al electricianului:
Electricianul lucreaza 11 ture pe luna:
- 8 ore pe tura de lucru efectiv, adica 88 (8 ore/tura inmultit cu 11 ture/l una) de ore lucrate efectiv pe luna pentru care primeste salariu pentru norma intre a ga (norma ce este stabilita de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) la 40 ore pe saptamana, 168 ore pe luna)
Diferenta pana la 24 de ore sta in consemn si pentru acest consemn primeste bani in plus la salariu (25% din salariul pentru norma intreaga, dupa care acest spor s-a transformat in 4, 5 lei/ora de consemn) pentru ca sta in consemn. In aceasta perioada de consemn intervine in instalatii si presteaza munca efectiv doar sporadic atunci cand este avarie si cand il solicita Dispecerul. Nu munceste efectiv in toata aceasta perioada de consemn. A se vedea Rapoartele de tura unde reclamantul apelant mentioneaza in mod expres interventiile cu ora de incepere si ora de sfarsit interventie (aceste interventii in perioada de consemn, sunt mentionate in Registrele de tura in perioada de consemn cu ora de inceput operatie si partial cu ora de sfarsit operatie intrucat reclamantul din rea credinta nu a trecut tot timpul sfarsitul operatiilor efectuate-acesta stia de dosarul a. si din acest motiv nu mai opera in Registru de tura sfarsitul fiecarei operatii desi era obligatoriu de completat si ora de sfarsit operatie efectiv prestata in consemn-durata totala a acestor prestatii efective din consemn nefiind cuantificata desi am solicitat de nenumarate ori acest lucru).
- Dupa o tura de 24 de ore (8 ore de munca efectiva + 16 ore de consemn) are liber 48 de ore.
- Ulterior programul s-a schimbat in 12 ore de lucru pe fiecare tura si 12 ore de consemn pe fiecare tura insa pentru orele de consemn a ramasa in continuare sporul de 25% transformat ulterior in 4, 5 lei/ora de consemn iar pentru orele efectiv lucrate in fiecare tura (8 ore ulterior 12 ore pe fiecare tura) se primea salariu intreg/pentru norma intreaga desi electrician ul lucra efectiv intr-o luna 8 inmultit cu 11 ture=88 ore, respectiv 12 ore inmultit cu 11 ture= 132 ore pe luna fata de normativul lunii de 176 ore.
Concret DISTRIBUTIE E.O.SA fosta CEZ DISTRIBUTIE SA, in baza CCM a platiti un salariu intreg reclamantului pentru cele 8, respectiv 12 ore de lucru aferente fiecarei ture, un spor de 25%, transformat ulterior in 4, 5 lei/ora de consemn pentru consemn, spor de 100% pentru sambata si duminica, spor 200% pentru sarbatori legale. A acordat de asemenea liber dupa fiecare tura 48 de ore. A acordat de asemenea salariu pentru norma intreaga chiar daca electricianul lucreaza efectiv 88 de ore pe luna (presteaza/efectueaza operatii) perioada la care se adauga timpul efectiv lucrat si inscris in Registre cu ora de inceput si partial ora de sfarsit operatie in perioada de consemn) Acest mod de plata este in concordanta cu Legsislatia nationala dar si europeana, legislatie care in domeniul distributiei de e.permite derogari de la programul clasic de lucru, derogari ce evident se negociaza in CCM.
Contractul colectiv de munca 2012 - 2014 precum si contractul din 2015 si pana la zi in vigoare la nivel de unitate, prevede:
art. 2. 7(l) Reprezinta ore suplimentare timpul lucrat la solicitarea conducerii, in urmatoarele situatii: peste durata normala a timpului de lucru prevazut la art. 2.1(l), peste norma lunara prevazuta la art. 2.1(3).
(4) Plata orelor suplimentare efectuate in zilele de sarbatori legale, prevazute la art. 2. 6 (1) pentru care nu a fost posibila compensarea prin ore libere in urmatoarele 60 zile se va face cu un spor de 200 % Ia salariul brut de baza, din care 100% sporul pentru ore efectuate in zilele de sarbatori legale.
art. 2. 8 (1) Timpul efectiv lucrat in instalatii de catre personalul consemnat la domiciliu constituie ore suplimentare.
- se platesc cu spor de 100 % turele efectuate in zilele de sambata, duminica si in zilele libere platite la art. 2. 5(l) si 2. 6 (1) din CCM Unitate;
- se platesc cu spor de 200 % turele efectuate in zilele de sarbatori legale prevazute la art. 2. 6 (1) din CCM pe unitate;
- se asigura salariul de baza brut la un numar mediu de ture (10, 14) ;
D.in mod exceptional electricianul efectua 15 ture pe luna si numai in cazuri sporadice datorate intrarii in concediu medical a unuia dintre electricienii ce deserveau statia sau din alte motive exceptionale. Din graficele de t ura de la dosarul cauzei rezulta exact cate ture a efectuat reclamantul pentru perioada dedusa judecatiAA».
Tura cuprinde evident si o perioada de consemn asa cum am aratat mai sus, perioada in care electricianul intervine doar sporadic mentionand in Registrele de tura cu ora de inceput si ora de sfarsit interventiile efectuate in perioada de consemn.
In timp, durata orelor de consemn a fost modificata astfel: initial erau pe fiecare tura 8 ore de munca efectiva urmate de 16 ore de consemn, ulterior erau pe fiecare tura 12 ore de munca efectiva si 12 ore de consemn. Pentru consemn initial s-a achitat un spor de 25% din salariul de incadrare, salariu pentru norma intreaga, ulterior acest spor s-a modificat in 4, 5 lei pe fiecare ora de consemn.
Expertul nostru consilier Vrajitorii a aratat la fond foarte clar in expertiza sa cum se achita si cum se calculeaza aceste sporuri, aceasta evident pentru ipoteza ca ar trebui platit toata perioada de consemn la fel ca cele 8 ore de munca, opinia noastra nefiind aceasta. Expertul cauzei a calculat evident eronat si astfel a ajuns Ia sume ce nu au nici o legatura cu un mod de plata, asta daca admitem punctul de vedere al reclamantului (dar si al expertului contabil de la fond) ca tot ce inseamna consemn trebuie platit ca si cele 8 ore de munca pe fiecare tura, aspect ce evident este nelegal si noi nu suntem de acord cu el astfel cum am aratat tot timpul pe parcursul procesului si astfel cum o sa aratam mai jos. Cel mult ar fi trebuit achitat doar timpul efectiv in care in perioada de consemn sau si prestat activitati, activitati inscrise in Registrele de tura in orele de consemn, cu conditi a ca orele efectiv lucrate sa depa seasca normati vul lunar stabilit, insa nu au si aceasta varianta de expertiza, SI ORICUM RECLAMANTUL APELANT NU SOLICITA PLATA ACESTOR ORE, EL SOLICITAND CU TOTUL ALTCEVa.
Au criticat Raportul de expertiza contabila insa expertul a raspuns la obiectiuni formal.
1. Societatea evident isi MENTINE PUNCTUL DE VEDERE CA NU DATOREAZA ORE SUPLIMENTARE. Potrivit Anexei 6 la CCM, APLICABILA CAUZEI, reclamantul apelant fiind platit pentru activitatea sa dupa cum urmeaza:Se platesc cu spor de 100% turele efectuate in zilele de sambata, duminica si zile libere platite;
a) Se platesc cu spor de 200% turele efectuate in zilele de sarbatori legale prevazute la art. 2. 6(1) din CCM;
b) Se asigura salariul de baza brut la un numar mediu de 10.14 ture; un spor de consemn de 25% din acest salariu de baza brut se adauga la salariu, valoarea turei medii fiind calculata prin includerea acestui spor de consemn; ca urmare, sporul de 100% sau 200% mai sus mentionat se aplica la valoarea turei medii calculata cu adaugarea sporului de consemn la salariul de baza brut.
Astfel, salariatul era platit pentru activitatea sa luandu-se in considerare natura juridica diferita a perioadelor de timp in care isi desfasura activitatea: cele 8, respectiv 12 ore de munca in program normal (la care se adauga durata activitatilor efectiv prestate in perioada de consemn) si cele 16, respectiv 12 ore de consemn, care sunt platite cu sporul de 25% din valoarea salariului de baza brut, spor de 25% transformat ulterior in 4, 5 lei pe ora de consemn. Datorita modului in care era calculat salariul intimatului, prin calcularea valorii turei medii in care se include si sporul de consemn, si prin plata cu spor de 100% sl 200% a turelor efectuate sambata-duminica si in zile de sarbatoare, rezulta ca in aceste zile si sporul de consemn are o valoare cu 100% si 200% mai mare.
Formula de calcul a valorii turei medii pornea de la valoarea salariului de baza brut (salariul tarifar) pentru functia salariatului, daca acesta ar fi lucrat intr-un program comun de 8 ore/zi timp de 5 zile/saptamana. Pentru a se intelege mai bine structura salariului intimatului conform Anexei 6 la CCM, variatia acestuia in functie de numarul de ture efectuate si de tipul acestora (normale, sambata/duminica) si a se observa evolutia pozitiva a acestuia de-a lungul anilor, conform Fluturasilor de salariu anexati.
Expertiza contabila de la fond nu poate fi avuta in vedere intrucat nu analizeaza rapoartele de tura, predate expertului desemnat cu ocazia convocarii partilor, expertul nu mentioneaza faptul ca reclamantul desfasura activitate efectiva si continua, conform atributiilor de serviciu, de la ora 8.00 la ora 16.00, 18.00, 20, 00 (in functie de programul de lucru 8 ore, 10 ore, 12 ore pe tura). Dupa aceasta ora reclamantul se afla in perioada de consemn si desfasura activitati in mod sporadic, la solicitarea dispecerului, constand in timp afectat pentru terminarea manevrelor, lichidarea avariilor, predarea-primirea turei. Ori, avand in vedere prevederile din Anexa 6A1, Regulamentul privind salarizarea si modul de organizare a activitatii de exploatare de la domiciliu a statiilor electrice, timpul suplimentar lucrat de catre reclamant in perioada 23.06. x15 nu este cel calculat de catre expertul desemnat. Pentru stabilirea cu exactitate a timpului efectiv lucrat, in perioada de consemn de catre reclamant, se impune ca expertul sa scoata efectiv acest timp efectiv prestat sau in tocmi rea unei expertize tehnice de specialitate in domeniul electroenergetic. Necesitatea intocmirii unei expertize tehnice electroenergetice care sa extraga efectiv timpul lucrat in consemn in care s-a si prestat vreo operatie rezida din faptul ca reclamantul, desi avea aceasta sarcina de serviciu, nu a consemnat into t deauna in rapoartele de tura ora de inceput si ora de sfarsit a activitatii desfasurate in perioada de consemn.
Expertul contabil (si din acest motiv nu poate fi omologata expertiza sa de la fond) nu tine cont de faptul ca electricianul a fost platit cu norma intreaga (172 de ore) iar in fapt a lucrat 8 ore pe zi, adica 80 de ore in cele 10 ture sau 11 ture pe luna, dupa caz. Restul pana la 24 de ore erau ore de consemn (16 ore). Avand in vedere ca CEZ a platit norma intreaga, desi asa cum arata expertul, reclamantul a lucrat efectiv 8 ore pe tura, ulterior 10 sau 12 dupa caz restul de 16 ore, sau 14 sau 12 dupa caz fiind consemn, nu se poae spune in nici un caz ca diferenta de la 8 ore lucrate si pana la 24 ore (cat are o tura), deci 16 ore pe zi ar reprezenta ore suplimentare. CEZ Distributie a platit norma intreaga, deci 172 ore (8 ore pe tura inmultit cu 10 ture, sau cu 11 dupa caz, ulterior programul de lucru s-a schimbat si electricianul lucra 12 sau 10 ore pe tura, dupa care pleca in consemn-atat lucra un electrician intr-o luna-, ramanand astfel doar o diferenta mica de plata pe tura ca si ore suplimentare, daca se admite ca orele de consemn sunt ore suplimentare si reprezinta timp efectiv lucrat, insa, repetam, in opinia noastra acestea nu sunt ore suplimentare.
Drepturile salariale ale reclamantului apelant, stabilite de catre expertul contabil desemnat de instanta de fond sunt determinate de acesta pornind de la rationamentul gresit, ca toate orele de consemn reprezinta ore suplimentare
Curtea Europeana de Justitie arata ca perioada de consemn constituie timp de munca insa poate fi remunerata diferit, partile putand negocia acest lucru, ori partile exact asta au facut: Au negociat prin CCM modul de lucru si modul de plata . Anexele 6 la CCM sunt in fapt Conventiile despre care vorbeste Directiva, astfel cum o sa aratam mai jos:
Textul de lege din directiva, asa cum am aratat se refera in mod expres la faptul ca in sectorul ENERGIEI ELECTRICE, PARTILE POT DEROGA DE LA PROGRAMUL STANDARD DE LUCRU DE 8 ORE IN FIECARE ZI LUCRATOARE PRIN CONVENTII, CONVENTII CARE IN CAZUL NOSTRU SUNT ANEXELE 6 DIN CCM. ASTFEL PROGRAMUL DE LUCRU DIN STATIILE DE TRANSFORMARE ESTE LEGAL, EL RESPECTAND DIRECTIVA UNIUNII EUROPENE IN DISCUTIE DAR SI Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) CARE PERMITE SI EL DEROGARI INSA NU INDICA IN MOD EXPRES SECTOARELE DE ACTIVITATE ASA CUM FACE DIRECTIVa.
Ori, in Sistemul Energetic, statiile electrice au un specific aparte, ele nu necesita prezenta 24 de ore din 24 a personalului de deservire operativa, astfel ca in aceste statii tot timpul, de la infiintarea lor si pana in prezent in statiile de transformare aferente retelei electrice de distributie, cum este si cea in care a lucrat reclamantul s-a lucrat in sistem tura cu consemn la domiciliu, acest mod de lucru fiind, consfiintit asa cum am aratat anterior in Contractul Colectiv de munca . Legea prevede stabilirea unei durate maxime a timpului de lucru, acordand posibilitatea organizarii acestuia conform nevoilor unitatii, dar nu stipuleaza nicaieri o durata minima a timpului de lucru si nici ca un salariat care din cauza organizarii particulare a programului de lucru printr-un sistem de tura cu consemn ajunge sa aiba un timp de munca efectiv prestata pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu de cea 80 - 100 ore pe luna nu ar trebui platit cu salariul aferent realizarii unei norme intregi, conform contractului sau individual de munca . Prin CCM CEZ Distributie (Anexa 4, Anexa 6, respectiv 6a la acesta) s-a stipulat ca salariul lunar integral pentru un electrician exploatare statii va fi achitat pentru efectuarea unui numar mediu de ture de 10.14 pe luna ceea ce echivaleaza cu norma de munca prevazuta in contractul sau individual de munca . Durata efectiva a timpului de munca si remunerarea acesteia trebuie sa tina cont de organizarea particulara a timpului de munca si de sistemul particular de salarizare agreat pentru acest sistem . Potrivit Anexelor 4 si Anexei 6, respectiv 6a Ia CCM, daca in timpul orelor de consemn la domiciliu salariatul presteaza activitate in indeplinirea sarcinilor de serviciu, conform fisei postului sau Instructiunii, atunci durata acestor activitati este considerata timp efectiv lucrat si este adaugat orelor lucrate in program normal de munca (cele 8 ore, respectiv 12 ore de munca efectiva si continua pe parcursul unei ture). Daca durata normala de lucru de 8 ore/tura, ulterior 12 ore/tura insumat cu durata activitatilor prestate efectiv in perioada de consemn depaseste norma de lucru de 40 ore/saptamana atunci devenea incidenta obligatia de plata a unor ore suplimentare.
Prin cererea de chemare in judecata cu care a investit instanta, reclamantul solicita obligarea paratei la plata orelor suplimentare prestate de acesta, cuantificate ca fiind de 16 ore/tura de lucru pentru o perioada, apoi, ulterior pentru o alta perioada de 12 ore, deci intreaga perioada de consemn la domiciliu aferenta turei de lucru, electric i anul prestand activitate de 8 ore pe fiecare tura, ulterior de 12 ore si avand consemn la domiciliu pentru un timp 16, apoi 12 ore de consemn la domiciliu intr-o locuinta special amenajata, locuinta unde reclamantul isi putea folosi timpul dupa cum crede de cuviinta, fiind insa obligat sa intervina in instalatii doar daca apare stare de avarie si daca este solicitat de Dispecer. In rest nu trebuie sa presteze in cele orele de consemn nici un fel de activitate, pentru cele 16, ulterior 12 ore de consemn beneficiind de un spor, asa cum am aratat mai sus de 25%, spor modificat ulterior in 4, 5 lei pe ora de consemn. Nu se poate admite ca ore suplimentare inseamna toata aceasta perioada de 16, respectiv 12 ore de consemn intrucat ore suplimentare inseamna sa si prestezi efectiv activitate si nu numai sa te afli la dispozitia angajatorului intrucat pentru ca te afli la dispozitia angajatorului in acea perioada de consemn primesti un spor de consemn de 25% conform Anexei 6 din CCM valabil pana in 2013 si Anexa 6a din CCM valabil din 2013. In aceasta perioada nu trebuie sa prestezi permanent nici un fel de activitate . Trebuie doar sa intervi na in instalatii atunci cand se cere de catre Dispecer sau de catre alarma din statie . Ora suplimentara (peste cele 8 ore, respectiv 12 de lucru) este doar perioada de timp din interiorul orelor de consemn in care efectiv se presteaza munca in instalatiile electrice. Conform Anexei 4 art. 3.1. din CCM timpul de consemn nu reprezinta timp efectiv lucrat, el fiind remunerat cu 25%din salariu .
a. Trebuie avut in vedere faptul ca reclamantul a fost deja remunerat cu un spor de 25% din salariul brut pentru prestarea muncii in acest regim de tura, spor modificat apoi la 4, 5 lei ora de consemn si anume: 8 ore lucrate efectiv, cu consemn la domiciliu de 16 ore, ulterior 12 ore lucrate efectiv urma te de 12 ore de consemn. Nu poate fi primit argumentul reclamantului ca tot ce depaseste norma saptamanala de 40 de ore reprezinta ore suplimentare si trebuie p latite ca atare. Aceasta abordare globala a orelor ce depasesc norma saptamanala nu este cea corecta, intrucat reclamantul nu tine cont de specificul activitatii si de regimul juridic diferit al situatiilor in care s-a aflat acesta la locul de munca . Nu tine cont nici de faptul ca JUE arata foarte clar in Ordonanta N.G.ca starea de fapt si aprecierea daca consemnul reprezinta in totalitate sau numai in parte timp lucrat o are doar Instanta Nationala si numai in baza administrarii unor probe. Instanta de fond a pronuntat sentinta stabilind ca toate orele lucrate in perioada de consemn sunt ore suplimentare ce trebuie platite cu acelasi salariu ca cele 8 ore lucrate normal pe tura, luand in considerare Raportul de expertiza contabila al cauzei. In aceasta varianta de expertiza luata in calcul, instanta de fond nu a ti n ut cont DE DEROGARILE DE LA PROGRAMUL CLASIC DE MUNCA PERMISE.
Din moment ce Legisla tia Uniunii Europene, asa cum au aratat mai sus, ca de altfel si Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) national care prevede posibilitatea negocierii unui alt mod de lucru in sectoarele de activitate mentionate in mod expres in Directiva la capitolul Derogari, este evident ca programul de lucru de la statiile de transformare program de lucru in ture de 24 de ore urmate de 48 de ore libere, unde in cadrul turei de 24 de ore se lucra efectiv doar 8 ore, pentru restul perioadei intervenindu-se doar in caz de avarie sau la solicitarea dispecerului (va rugam sa observati Registrele/Rapoartele de tura unde dupa cele 8 ore de lucru nu sunt inscrise ca fiind efectuate decat foarte putine operatii prestate efectiv, evident cele datorate avariilor). In perioada de consemn electricianul avea un spatiu special amenajat pentru odihna si recreare. Acest timp petrecut in consemn a fost platit de unitate cu spor de consemn (25% din salariu de incadrare.
pentru o perioada, apoi incepand cu 13.03.2013 cu 4, 5 lei pe ora de consemn). Astfel, societatea nu datoreaza nici o suma de bani catre reclamant intrucat programul de lucru nu incalca nici Conventia, nici Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nici Directivele europene. Am aratat mai sus ca avem dreptul legal de a negocia in CCM un mod de lucru, acesta a fost acceptat la negocieri intrucat CCM a fost semnat de reprezentantii sal ariatilor. reclamantul nu 1- a contestat, astfel ca pe cale de consecinta actiunea este nefondata si va rugam sa o respingeti ca nefondata. In plus turele lucrate dumica, sambata erau platite dublu iar in sarbatorile legale triplu, astfel cum rezulta din fluturasii de salariu .
Precieaza insa ca opinia lor, opinie bazata pe prevederile art. 17 si 18 din Directiva, astfel cum rezulta efectiv din aceasta este aceea ca avem dreptul sa derogam de la programul normal de lucru stabilit in art. 6 din Directiva si ca in perioada de consemn chiar daca e considerate timp de munca putem plati diferit (cee a ce au si facut prin achitarea sporului de 25% intrucat nu se presteaza munca) Ore suplimentare reprezinta doar timpul efectiv lucrat in instalatiile electrice si nicidecum intreaga perioada de consemn. Reclamantii aveau un spatiu special amenajat dotat cu tot confortul pentru activitati de odihna si recreare. Din moment ce in sectorul energiei electrice exista posibilitatea legala sa se deroge de la programul de 40 de ore pe saptamana, evident programul de lucru adoptat prin CCM este legal. CCM nu a fost contestat, el rep r ezi n ta legea partilor.
Statiile erau deservite de 3 electricieni in fiecare statie (ei lucrau ture de 24 de ore urmate de 48 de ore liber iar din cele 24 de ore ale turei lucrau efectiv initial 8 ore, apoi 12, restul orelor de 16 respectiv 12 fiind de consemn in cladirea aflata in afara ingradirii statiei electrice, ei trebuind sa intervina doar la avarii sau la solicitarea dispecerilor, interventiile fiind consemnate in Rapoartele de tura.
Precizeaza insa ca art. 6 din Directiva Uniunii Europene 2003/88/CE arata ca programul normal de lucru este de 48 de ore pe saptamana. Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) arata ca normativul lunar este de 40 de ore pe luna. Atat Directiva cat si Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevad derogari in anumite sectoare.
Eventualele ore suplimentare nu pot fi calculate global pentru intreaga perioada de consemn intrucat programul de lucru la statiile de transformare a fost stabilit pe baza de negociere conform derogarilor permise atat de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cat si de Directiva Uniunii europene.
Reclamantul intimat si-a desfasurat activitatea in perioada reclamata in actiune in statiile electrice de 110/20 kV, statie care in perioada in litigiu facea parte din statiile organizate in sistemul exploatarii in ture cu consemn la domiciliu . Prin ``domiciliu"se intelegea in cadrul acestor statii o cladire separata de statie - cladire de domiciliu - sau o camera separata de camera de comanda a statiei - camera de domiciliu . In statie era organizata o camera de domiciliu, camera de odihna cu toate dotarile necesare asigurarii confortului electricianului de serviciu: pat, mobilier, baie, bucatarie, apa curenta, incalzire, televizor. Reprezinta ore suplimentare doar TIMPUL EFECTIV LUCRAT DIN PERIOADA DE CONSEMN. NU REPREZINTA ORE SUPLIMENTARE TIMPUL TOTAL DE CONSEMN INTRUCAT NU ESTE INDEPLINITA SI CONDITIA A DOUA DIN DEFINITIA TIMPULUI DE MUNCA INTRUCAT NU SE PRESTEAZA EFECTIV ACTIVITATE, DECI NU SE INDEPLINESC SARCINILE DE SERVICIU PE INTREAGA PERIOADA DE CONSEMN.
Potrivit art. 2. 8 din CCM la nivel de unitate, CCM valabil pana in 2011, articol preluat si in CCM aplicabil in 2012 in Anexa 4 si in CCM valabil incepand cu anul 2013 si pana la zi in Anexa 4 orele suplimentare sunt reprezentate de timpul efectiv lucrat in instalatii de catre personalul consemnat la domiciliu . Ori, sintagma timp efectiv lucrat desemneaza perioada in care salariatul desfasoara activitate in mod efectiv in instalatii si nu perioada in care acesta este doar prezent in cadrul unitatii in acel consemn la domiciliu de 16 ore, respectiv 12 ore pe tura. Pentru acest consemn, salariatul a primit deja 25% din salariu . Daca in aceasta perioada de 16 ore de consemn, ulterior 12 ore de consemn a prestat efectiv activitati, acestea se regasesc in Registrul (Raportul) de Tura Aceste operatii, avand in vedere ca sunt mentionate datele, orele de incepere si de finalizare pot fi cuantificate de un expert in electroenergetica intrucat numai acestea reprezinta timp efectiv lucrat si daca este timp efectiv lucrat in perioada celor 16, respectiv 12 ore de consemn, dupa stabilirea acestuia de catre un expert se poate discuta de ore suplimentare. Orele suplimentare nu sunt insa sub nici o forma totalitatea celor 16 ore de consemn. Rugam a se vedea art. 3.1. din Anexa 4 a CCM din x si CCM din 2013 valabil si azi privind Regulamentul privind determinarea si acordarea altor drepturi de salarizare de alta natura prevazute in CCM". Prin urmare, in cadrul turelor apreciate ca desfasurate peste normativul legal, este necesar ca instanta sa administreze toate probele necesare pentru a determina ce activitati a desfasurat reclamantul in perioada de consemn, durata acestora, precum si daca aceste activitati au legatura cu sarcinile de serviciu ale salariatului", MAI ALES CA DIRECTIVA EUROPEANA, ASTFEL CUM A U ARATAT MAI SUS (la punctul I al apelului), AFIRMA FOARTE CLAR PE DE O PARTE CA SE PERMIT DEROGARI DE LA PROGRAMUL CLASIC DE LUCRU (ori ei se incadreaza la aceste derogari) IAR PE DE ALTA PARTE CA TREBUIE SA NE RAPORTAM TOT TIMPUL LA LEGISLATIA SI PRACTICILE NATIONALE, INSTANTA NATIONALA FIIND SINGURA CARE APRECIAZA SITUATIA DE FAPT .
Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) arata foarte clar ca angajatorul si reprezentantii angajatilor pot negocia contracte colective de munca unde se pot detalia conditiile de munca, modul muncii, etc, contractul colectiv de munca constituind legea partilor, partile, in anumite sectoare de activitate putand sa stabileasca un program de lucru atipic, adaptat nevoilor Sistemului Energetic:
Conform anexa 6a la CCM CEZ Distributie - timpul efectiv lucrat in instalatii de catre personalul consemnat la domiciliu constituie ore suplimentare.
- se platesc cu spor de 100 % turele efectuate in zilele de sambata, duminica si in zilele libere platite la art. 2. 5(1) si 2. 6 (1) din CCM Unitate;
- se platesc cu spor de 200 % turele efectuate in zilele de sarbatori legale prevazute la art. 2. 6 (1) din CCM pe unitate;
- se asigura salariul de baza brut la un numar mediu de ture 10, 14 (10, 17) pe luna;
Reclamantul apelant a fost dej a remunerat cu un spor de 25% din salariul brut pentru prestarea muncii in acest rea im de tura, spor modificat apoi la 4. 5 lei ora de consemn si anume: 8 ore lucrate efectiv, cu consemn la domiciliu de 16 ore, ulterior 12 ore lucrate efectiv urmate de 12 ore de consemn. Nu poate fi primit argumentul reclamantului ca tot ce depaseste norma saptamanala de 40 de ore reprezinta ore suplimentare si trebuie platite ca atare. Aceasta abordare globala a orelor ce depasesc norma saptamanala nu este cea corecta. intrucat reclamantul nu tine cont de specificul activitatii si de regimul juridic diferit al situatiilor in care s-a aflat acesta la locul de munca . Nu tine cont nici de faptul ca JUE arata foarte clar in Ordonanta N.G.ca starea de fapt si aprecierea daca consemnul reprezinta in totalitate sau numai in parte timp lucrat o are doar Instanta Nationala si numai in baza administrarii unor probe.
Din jurisprudenta citata in Ordonanta N.G., invocata de reclamant rezulta ca Directivele nr. 93/104 si 2003/88 privind organizarea timpului de munca nu se opun aplicarii de catre un stat membru a unei legislatii care sa permita luarea in considerare in mod diferit (si deci si remunerarea diferita) a perioadelor in cursul carora prestatiile de munca sunt efectiv realizate si cele in cursul carora nu se realizeaza nicio munca efectiva, in masura in care un astfel de regim asigura efectul util al drepturilor conferite lucratorilor de aceste directive in vederea protectiei eficace a sanatatii si securitatii acestora (Ordonanta Vorel, cauza c-437/05, punctele 35 - 36) ; Astfel Ordonanta Curtii in cazul Vorel arata foarte clar ca pentru consemn se poate plati o remuneratie diferita fata de salariul/remuneratia primita pentru cele 8 ore efective de lucru pe fiecare tura. Anexam Ordonanta Vorel.
In statia de transformare, pe perioada dedusa judecatii a lucrat un sigur electrician pe tura, el avand liber dupa efectuarea turei 48 de ore. D.in mod exceptional asa cum a u aratat mai sus, electricianul efectua mai mult de 11 ture pe luna, evidenta regasindu-se in Registrele operative de tura depuse la dosarul cauzei.
Electricianul a lucrat efectiv pe perioada dedusa judecatii doar 8 ore pe tura, adica 88 de ore pe luna pentru care a primit salariu pentru norma intreaga conform Codului Muncii. A prestat de asemenea sporadic, conform inregistrarilor din Registrele de tura, munca efectiva in perioada de consemn, munca efectiva care nu a depasit intr-o luna norma stabilita de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Datele exacte se pot extrage din Registrele de tura de catre un expert in electroenergetica (la fond aceste date au fost extrase de expertul contabil asistent al CEZ DISTRIBUTIE SA Vrajitoru D., sentinta de fond fiind pronuntata in baza acestei variante de expertiza Vrajitoru referitoare la timpul efectiv lucrat in perioada de consemn inscris de reclamantul apelant cu ora de inceput si cu ora de sfarsit in Registrul de tura in perioada de consemn) astfel cum am solicitat la instanta de fond, fiind cunoscut faptul ca mai multe complete ale Curtii de Apel C., in cauze similare au dispus aceasta verificare a timpului efectiv lucrat.
Pentru a arata instantei durata orelor de munca efectiva prestate in consemn au depus Rapoartele de tura si a u cerut expertiza electroenergetica care sa adune toate orele efective de munca prestat in consemn. Acest aspect a fost ignorat de instanta de fond: nu s-a dispus in cauza expertiza energetica care sa cu a ntifice aceste ore efectiv lucrate.
Potrivit CCM CEZ Distributie (art. 2. 8, 2. 9 alin. (3) si fiselor de post semnate de reclamant, orele suplimentare se efectueaza numai la cererea Societatii, exprimate in Note de chemare la ore suplimentare semnate de seful operativului de lucru si de salariat si contrasemnate de seful ierarhic superior.
In cazul angajatilor consemnati la domiciliu cererea dispecerului (solicitarea de efectuare manevre) este asimilata chemarii la efectuarea de ore suplimentare, insa in acest caz pentru plata orelor suplimentare astfel efectuate alaturi de pontaj ar fi trebuit anexat Referatul privind orele suplimentare efectuate, aprobat de conducerea Societatii, graficul de lucru si graficul de consemn. Din interpretarea per a contrario a acestor prevederi ale CCM CEZ Distributie rezulta ca orele de consemn la domiciliu nu sunt considerate timp efectiv de munca, ci timp de odihna .
Or. in cazul reclamantului nu au existat referate privind orele suplimentare efectuate, deoarece timpul sau efectiv de lucru pe parcursul unei luni - cele 8 ore de serviciu efectiv/tura inmultit cu numarul de ture efectuate (in medie 10, 14/luna) insumau 88 de ore lunar, ore la care sa se fi adunat tot timpul afectat predarii/primirii serviciului de tura, efectuarii controlului de noapte in instalatie si interventiilor in instalatie la cererea dispecerului in orele de consemn - nu a depasit normativul unei luni (numarul de zile lucratoare inmultit cu 8 ore pe zi) deci nici Societatea nu avea obligatia platii vreunor ore suplimentare.
TURELE PRESTATE IN PLUS FATA DE NUMARUL MEDIU DE TURE PENTRU CARE SE ASIGURA SALARIUL DE BAZA AU FOST REMUNERATE CONFORM CCM Sl REGULAMENTULUI.
Astfel apelantul D.P.preia in mod gresit expertiza contabila ad literam si nu tine cont de aspectele indicate mai sus.
Pentru a se avea o vedere de ansamblu a activitatii ar fi necesara o varianta de expertiza electroenergetica care sa stabileasca durata de timp efectiv lucrat in orele de consemn conform inscrierilor operatiilor efectiv prestate cu ora de incepere si ora de finalizare mentionate in Registrele de tura de reclamantul intimat, pe cei trei ani anteriori introducerii actiunii efectiv lucrata in perioada de consemn, expertiza dublata apoi de una contabila care sa stabileasca si c/valoarea acestor ore efectiv lucrate.
Astfel, INSTRUCTIUNEA DE LUCRU I_PO_01_06_01_02_03-privind Preluarea, predarea, efectuarea serviciului de tura in statii neintegrate SCADA rev.03 (instanta de fond confunda aceste instructiuni cu IJPO_01_06_01_0 2_02 mentionata la fila paragraf penultim a sentintei contestate) reglementeaza toate activitatilor ce se desfasoara zilnic in statia de transformare. La fila 10 a acestei Instructiuni se gaseste capitolul Organizarea serviciului de tura la domiciliu unde se arata clar ca activitatea in instalatiile electrice se desfasoara in intervalul 08 - 16 adica in cele 8 ore de serviciu din tura de 24 de ore, in restul intervalului activitatea electricianului se desfasoara la locuinta special amenajata aferenta statiei electrice. La punctele 7 si 8 se arata foarte clar ca "treapta operative superioara"adica dispecerul poate dispune la orice ora venirea in statie iar in cazul existentei lucrarilor in statie datorate avariilor sau lucrarilor program ate, electricianul trebuie sa ra m a n a in instalatii pana la terminarea lucrarilor efectuate de personalul de reparatii venit in statie . Ulterior durata consemnului s-a micsorat la 12 ore pe tura.
Obiective expertiza in electroenergetica:
l. Sa se stabileasca ce activitati a efectuat/a prestat efectiv reclamantul in timpul orelor de consemn in perioada reclamata prin actiune si cat au durat efectiv fiecare in parte;
2. Sa se stabileasca durata acestor activitati prestate in perioada de consemn a
fiecarei ture, separat, pentru fiecare tura de consemn in parte, cu indicarea duratei
activitatilor prestate in timpul noptii, in perioada sarbatorilor legale, sambata si duminica, si pentru fiecare luna din perioada vizata in cererea de chemare in judecata- stabilind durata totala a activitatilor prestate efectiv in timpul zilei, in timpul noptii, a sarbatorilor legale si sambata si duminica pentru fiecare luna in parte; Sa stabileasca durata totala a activitatilor pentru perioada dedusa judecatii
3. Sa se stabileasca daca activitatile efectuate de reclamant in perioada de consemn au legatura cu atributiunile de serviciu sau nu si sa se stabileasca si care activitati au legatura cu prestarea efectiva a unei activitati de serviciu tinand cont de in structiunea INSTRUCTIUNEA DE i-P O - 01- 06 - 01- 02- 03-privind Preluarea, predarea, efectuarea serviciului de tura in statii neintegrate SCADA rev.03 instructiune care arata ca in perioada de consemn nu se efectueaza decat interventii pentru remediere avarii.
4. Sa se stabileasca de expert daca numarul de ore efectiv lucrate in perioada de consemn dintr-o sap tamana adunate cu cele 8 ore efective de munca aferente fiecarei ture efe c tuate in respectiva saptamana depaseste norma legala de 40 de ore de lucru pe saptamana si daca da cu cat, evident expertul sa efectueze acest calcul pentru fiecare saptamana dedusa judecatii (pentru intreaga perioada dedusa judecatii separat pe fiecare saptamana in parte)
Solicitam si Expert consilier in contabilitate Vrajitoru D.dar si in specialitatea electroenergetica.
Ar ata ca si Curtea de Apel Bucuresti a respins astfel de actiuni, alaturat depun sentinta de fond a Tribunalului Teleorman si extras dupa portalul Curtii de Apel Bucuresti, dosar x. Nu avem pana la acest moment si motivarea Curtii. Mai sunt pe rol dosare la aceasta instanta insa sunt in faza de regularizare sau nu au fost efectuate expertizele dispuse in cauza.
Precizeaza ca pe rolul Curtii de Apel C. au fost si sunt cazuri similare, astfel; in cazurile P.dosar x complet C9A, a. dosar x complet C9A, au fost admise apelurile formulate de CEZ DISTRIBUTIE SA si pe fond s-a respins cererea de chemare in judecata pentru plata orelor de consemn solicitate si in speta de fata, reclamantii fiind colegi de serviciu cu cei din prezentul dosar. Aceste Decizii au fost depuse la dosarul cauzei la termenele precedente. De asemenea Curtea de Apel C.COMPLET C4A DOSAR x, APELANT RECLAMANT GIUHAT PRIN DECIZIA 4497/08.11.2016_a respins apelul declarat de Giuhat N. Solutia de respingere a unei astfel de actiuni emise de Tribunal fiind considerate corecta. Am depus sentinta de fond si extras dupa portal la ultimul termen.
A u depus si Sentinta 3462/30.06.2016 pronuntata de Curte in dosar (complet CI IA) x din cadrul revizuirii formulate de a. impotriva deciziei din dosar apel nr. x, sentinta de respingere a cererii de revizuire.
In dosarele x - c7a, x - cl 1a, x - c1 7a, x - c5A, x - C8A cauze aflate la complete diferite. Curtea a dispus expertiza in electroenergetica care sa stabileasca si timpul efectiv lucrat, in aceste cauze din urma nefiind pronuntata o solutie pana la acest moment.
Mai arata ca u n alt complet al Curtii (SINGURUL COMPLET DE P. aCUM IN PRACTICA RECENTA A CURTII CARE ESTE FAVORABIL RECLAMANTILOR) in dosar x - c!2a. Curtea a respins ape lul formulat de CEZ, T.ra mana n d cu sumele de bani obtinute la Tribunal la care s-a mai adaugat ceva. Acelasi complet C12a. in dosar x. intimat reclamant C.prin decizia 4653/23.11.2016 a respins apelul formulat de CEZ D, C.ramanand cu sumele de bani acordate de Tribunal.
Daca se analizeaza insa Deciziile P., a. , Giuhat si Revizuirea pronuntata impotriva Deciziei a. , dar mai ales deciziile recente al Curtii de Apel C.prin care practic s-a respins o astfel de actiune, reclamantii a. si P.trebuind astfel s a dea banii inapoi, observa ca astfel de actiuni prin care se solicita ca integralitatea orelor de consemn sa fie platite la acelasi nivel ca cele 8 ore de lucru efectiv sunt nefondate si nelegale, angajatorul putand remunera diferit perioada de activitate fata de perioada de inactivitate, lucru care a fost facut de CEZ DISTRIBUTIE SA intrucat a platit pentru cele 8 ore de munca pe tura salariu pentru norma intreaga iar pentru consemn a platit un spor de 25%.
Practica majoritara a Curtii de Apel C.este de respingere a acestui gen de actiuni . Singura exceptie o reprezinta completul C12 A al Curtii. De asemenea Curtea de Apel Bucuresti respinge astfel de actiuni . Colegii reclamantului din Teleorman alung in apel cu dosarele la Curtea de Apel Bucuresti, insa in Teleorman sunt putine dosare, majoritatea colegilor din Teleorman ai reclamantului renuntand la judecata, pe rol ramanand 3 dosare, din care a fost finalizat pana acum numai unul, cel pentru care am depus practica judiciara.
Directivele nr. 93/104 si 2003/88 privind organizarea timpului de munca nu se opun aplicarii de catre un stat membru a unei legislatii care sa permita luarea in considerare in mod diferit si deci si remunerarea diferita a perioadelor in cursul carora prestatiile de munca sunt efectiv realizate si cele in cursul carora nu se realizeaza nicio munca efectiva, in masura in care un astfel de regim asigura efectul util al drepturilor conferite lucratorilor de aceste directive in vederea protectiei eficace a sanatatii si securitatii acestora (Ordonanta Vorel, cauza c-437/05, punctele 35 - 36) ;
Legislatia nationala a permis reglementarea diferita a timpului de lucru in functie de sectoare de activitate si remunerarea diferita a perioadelor in care salariatul este la dispozitia angajatorului prin acordarea posibilitatii de negociere a regulilor de efectuare si remunerare a perioadelor de consemn acolo unde prestarea activitatii in acest regim este posibila; in cazul concret, reglementarea modalitatii de acordare a sporului de consemn prin acordarea a 48 de ore libere dupa fiecare tura de serviciu si remunerarea perioadei in care salariatul sta la dispozitia angajatorului prin plata unui spor considerabil initial de 25% din salariul de baza, apoi de 4, 5 lei pentru fiecare ora de consemn da dovada de respectare a Directivelor europene si a jurisprudentei CJUE sus-citate* (* A se vedea in acest sens si M.I., Timpul de munca, in Revista Romana de dreptul muncii, nr. 1/2006, p. 45.) ;
F.de cele de mai sus, solicita respinge rea apelul ui ca nefondat si pe fond mentine rea sentintei pronuntata in cauza ca fiind legala si temeinica.
S e opune la proba cu cercetare locala intrucat nu a u contestat niciodata situatia de fapt . Expertiza in normarea muncii nu isi are rostul in conditiile in care reclamantul apelant era obligat sa inscrie in registre operatiile efectuate cu ora de inceput si cu ora de sfarsit.
In ceea ce priveste formularea unei adrese catre intimata, este evident o cerere inadmisibila intrucat reclamantul apelant putea formula o astfel de interpelare scrisa si numai in situatia in care nu primea raspuns putea cere onoratei instante sa emita o adresa. De fapt prin apel nu se face altceva decat sa se incerce pe orice cale sa se ajunga la sumele stabilite eronat de expertiza contabila de la fond .
S olicit a judecarea cauzei si in lipsa, cu cheltuieli de judecata pe cale separata
Probe: inscrisuri (cele de la fond si cele atasate) si expertizele electroenergetica urmata in situatia in care aceasta expertiza electroenergetica ar stabili ca exista ore suplimentare, acestea sa fie calculate de o expert i za contabila.
Anex eaza Decizia B. a Curtii de Apel C.dosar x si preciz eaza ca Decizia CJUE C 518/15 si Raportul Magistratilor asi stenti din cauza x a inaltei Curti, Deciziile 90 si 17 ale inaltei Curti au fost depuse la dosarul de fond .
Apelantul reclamant a depus la dosar rasp uns la intampinare prin care a invocat, pe cale de exceptie, nulitatea Regulamentului privind salarizarea si modul de organizare a activitatii de exploatare permanenta a statiilor electrice de transformare de 110/20kv-Anexa nr 6 sau Anexa 6a la contractul colectiv de munca .
Apelul declarat in cauza de reclamant este fondat, urmand sa fie admis pentru urmatoarele considerente.
Chestiunea litigioasa dedusa judecatii impune, cu titlu preliminar, clarificarea imprejurarii daca orele de consemn, ce depasesc norma de 40 de ore saptamanal pot fi considerate atat timp de lucru - munca suplimentara in sensul art. 2 (capitolul 1) din Directiva (CE) /88/2003 a Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru cat si timp de munca suplimentara, in sensul dispozitiilor Codului Muncii sau ale contractului colectiv de munca, pentru a fi remunerate in conditiile Codului muncii sau ale contractului colectiv.
Prevederile art. 2 pct. 1 din Directiva CE nr. 88/4 noiembrie 2003 definesc notiunea de timp de lucru ca fiind orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile in conformitate cu legislatiile si/sau practicile nationale.
Sfera de aplicare a acestei Directive include toate sectoarele de activitate, private sau publice, din industrie, agricultura, comert, administratie, servicii, educatie, cultura, este fara a se aduce atingere dispozitiilor din art. 14, 17, 18 si 19.
Definitia din dreptul intern (art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), asemanatoare celei din art. 2 al Directivei 2003/88/CE, recunoaste ca fiind timp de munca ``orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare. ``
art. 112 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ce reglementeaza durata normala a timpului de munca la 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana are deopotriva corespondent juridic in art. 6 alin. 2 din aceasta Directiva, fiind consecinta transpunerii Directivei 2003/88/CE in dreptul intern, instituindu-se pentru instantele nationale obligatia de interpretare a legii nationale ce transpune directiva (legea 53/2003- Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prin prisma textului si finalitatii acestui act.
In acest sens, Inalta Curte a statuat in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr. 48/19.06.2017 pronuntata de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si publicata in M. O. nr. 595/25.07.2017, paragraful 102) ca Directiva, ca act al Uniunii Europene, nu produce, de regula, efect direct in dreptul intern, insa trebuie tinut cont de obligatia ce revine instantei nationale de a interpreta dreptul intern in conformitate cu dreptul Uniunii Europene, consacrata prin Hotararea din Cauza c-14/83 Von Colson si Kamann pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene si mentionata constant in jurisprudenta Curtii.
intr-o astfel de situatie, finalitatea nu poate fi atinsa decat prin interpretarea legii nationale in mod similar interpretarii facute de Curtea de Justitie a Uniunii Europene.
Potrivit CJUE, notiunea de timp de lucru, astfel cum este reglementata in directiva, trebuie inteleasa prin opozitie cu notiunea de perioada de repaus, acestea excluzandu-se reciproc(Hotararea Jaeger, punctul 48, Hotararea Dellas si altii, punctul 42, Ordonanta J.Vorel, punctul 24, Hotararea G., punctul 42).
In acest context, se retine ca Directiva stabileste drept criterii de definire a timpului de lucru prezenta lucratorului la sediul angajatorului si la dispozitia acestuia, precum si prestarea unei activitati sau functii in conformitate cu legislatiile si practicile nationale.
Din aceasta perspectiva, CJUE considera ca si timpul petrecut la sediul angajatorului, in anumite profesii, constituie timp de lucru, fiind irelevante inactivitatea salariatului, intensitatea lucrului efectuat sau randamentul acestuia, cat vreme acesta nu poate dispune cu privire la locul de sedere si este obligat sa fie prezent fizic la locul determinat de angajator si la dispozitia acestuia, pentru a putea efectua imediat, in caz de nevoie, prestatiile corespunzatoare (Hotararea G., punctul 67, Hotararea Dellas si altii, punctul 46, Ordonanta Vorel, punctul 28). Aceasta, prin opozitie cu situatia in care salariatul poate dispune de acest timp dupa propria sa vointa pentru a-si alege locul de sedere si a se dedica intereselor proprii in mod liber si neintrerupt in scopul neutralizarii efectelor muncii asupra sanatatii si securitatii respectivului lucrator, astfel cum defineste CJUE timpul de repaus in cauza Jaeger.
Se observa, asadar, ca CJUE defineste timpul de lucru prin excluderea situatiilor ce corespund notiunii de timp de odihna, criteriul principal fiind nu prestarea activitatii, ci lipsa de autonomie in luarea unei decizii privind modul de petrecere a timpului liber .
In consecinta, in lumina rationamentului judiciar al CJUE si in acord cu sustinerile apelantului, se poate constata ca perioada petrecuta in consemn nu reprezinta timp de repaus, intrucat salariatul nu poate dispune de acest timp dupa propria sa vointa pentru a-si alege locul de sedere si a se dedica intereselor proprii in mod liber si neintrerupt, in scopul neutralizarii efectelor muncii asupra sanatatii si securitatii sale.
Similar directivei, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu reglementeaza decat doua categorii de institutii juridice incidente in ceea ce priveste activitatea salariatului:timpul de lucru(impreuna cu munca suplimentara si munca de noapte), si timpul de odihna, sub denumirea de repausuri periodice.
Prin urmare, contrar celor retinute de prima instanta, perioada petrecuta in consemn la dispozitia si la sediul angajatorului nu poate fi considerata decat ca reprezinta timp de lucru in sensul directivei si .de a se compensa cu timp liber corespunzator. Insa, in acest caz, perioada de referinta pentru compensare nu este obligatoriu a mai fi de 7 zile, dispozitia din directiva, implementata de art. 114 alin. 2 si 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), permitand o perioada de referinta de 4 luni.
Cum notiunea de timp de lucru, in acceptiunea normei europene, astfel cum a fost interpretata in jurisprudenta CJUE, nu presupune, in mod necesar, prestarea unei activitati efective si astfel nu echivaleaza cu orele suplimentare de activitate efectiv prestata decat in ceea ce priveste necesitatea compensarii cu ore libere, este necesar a se face aceasta distinctie si in interpretarea dispozitiei de drept intern.
Aceeasi interpretare rezulta si din considerentele Deciziei nr. 17/2018 si Deciziei nr. 90/2017, pronuntate cu efect obligatoriu de Inalta Curte de Casatie si Justitie -completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept-. care au facut referire la aceleasi cauze ale instantei europene.
Cat priveste modalitatea remunerarii salariatilor, este de precizat ca o astfel de problema nu face parte din domeniul de reglementare al directivei si nu a fost dezlegat de CJCE, fiind posibila adoptarea unei legislatii sau a unor conventii prin care partile raportului juridic de munca sa instituie distinctii intre perioadele in cursul carora prestatiile de munca sunt efectiv realizate si cele in cursul carora nu se realizeaza nicio munca efectiva, daca masurile convenite sunt de natura a inlatura consecintele muncii efective.
Prin urmare, stabilirea nivelului salariilor si sporurilor tine de autonomia contractuala a partenerilor sociali si de dispozitiile relevante din dreptul national, astfel ca directiva nu se opune aplicarii unei legislatii care ia in considerare in mod diferit perioadele in cursul carora prestatiile de munca sunt efectiv realizate si cele in cursul carora nu se realizeaza nicio munca efectiva, in masura in care un astfel de regim asigura integral efectul util al drepturilor conferite lucratorilor in scopul neutralizarii efectelor muncii si in vederea protectiei eficace a sanatatii si securitatii acestora.
Argumentele anterior expuse sunt in concordanta cu dezlegarile date de Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia nr. 17/2018, data in procedura pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, in care instanta suprema, in prezenta cauza, a fost sesizata sa se pronunte cu privire la interpretarea dispozitiilor art. 123 raportat la art. 120 si art. 112, art. 126 lit. b) prin raportare la art. 125, art. 137 alin. (3) si art. 142 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata, in sensul de a stabili daca sporul pentru munca suplimentara, pentru munca prestata in timpul noptii, pentru neacordarea repausului in zilele de sambata si duminica si respectiv pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, prevazut de aceste dispozitii legale, se acorda doar pentru munca efectiv prestata in respectivele perioade de timp, sau se acorda si pentru orele in care salariatul s-a aflat la dispozitia angajatorului, la domiciliu sau in locuri special amenajate.
Este adevarat ca prin respectiva decizie, instanta a respins ca inadmisibila sesizarea, fara a da o dezlegare explicita in dispozitiv chestiunii de drept cu care a fost sesizata si care sa se impuna in mod obligatoriu instantelor de judecata, potrivit art. 521 alin. 3Cod Procedura civila.
Considerentele avute in vedere la pronuntarea acestei solutii nu pot fi ignorate insa, cata vreme rationamentul avut in vedere de instanta suprema pentru a retine inadmisibilitatea sesizarii a presupus inclusiv analiza aspectelor referitoare la identificarea normelor aplicabile in speta, care era circumscrisa verificarii admisibilitatii.
In acest context, se constata ca Inalta Curte a retinut ca instantei de judecata ii revine obligatia de a verifica incidenta dezlegarilor date de instanta europeana, in ceea ce priveste calificarea acestei perioade ca "timp de lucru"si remuneratia lucratorului aflat intr-o atare situatie si de a aplica dispozitiile legale incidente in lumina jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene, context in care insa, in paragraful 73, a semnalat pronuntarea Hotararii din 21 februarie 2018, in Cauza c-518/15, Ville de Nivelles v. Rudy Matzak (mentionata mai sus) prin care Curtea a declarat ca articolul 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda la domiciliu, precum cele in discutie in litigiul principal, in functie de calificarea acestor perioade drept "timp de lucru"sau drept "perioada de repaus".
De asemenea, la paragraful 85, s-a retinut ca, intrucat clauzele contractului colectiv de munca reglementeaza regimul remunerator al lucratorului pentru perioada de consemn in toate ipotezele avute in vedere de instanta de trimitere, aceste norme se impun fata de unitatea angajatoare si salariat cu o forta similara legii, efect prevazut explicit de art. 229 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), context in care s-a constatat ca instanta de trimitere nu a justificat admisibilitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie din perspectiva existentei unei veritabile chestiuni de drept, nefiind identificata o reala problema de drept cu privire la determinarea regimului remunerator al perioadei in care lucratorul se afla in consemn.
Se constata asadar, inclusiv fata de considerentele avute in vedere la pronuntarea Deciziei nr. 17/2018, ca remunerarea activitatii reclamantului in perioada dedusa judecatii s-a facut in baza clauzelor contractelor colective de munca, negociate de partenerii sociali (si nu impuse unilateral de angajator), a caror nulitate nu a fost constatata de instanta, iar jurisprudenta comunitara invocata nu se opune remunerarii in mod diferit a perioadelor in cursul carora prestatiile de munca sunt efectiv realizate, fata de cele in cursul carora nu se realizeaza nicio activitate .
In acest context, se impune a preciza ca nu poate fi supusa cenzurii instantei de apel invocarea de catre apelantul reclamant ``pe cale reconventionala``, direct in apel, a nulitatii Regulamentului privind salarizarea si modul de organizare a activitatii de exploatare permanenta a statiilor electrice de transformare de 110/20kv-Anexa 6 sau Anexa 6a la contractul colectiv de munca-in ceea ce priveste organizarea activitatii de exploatare a statiilor electrice de transformare de 110/20kv si a modului de salarizare a personalului care isi petrece perioada de consemn in spatii special amenajate pentru odihna, atat timp cat o astfel de cerere nu a fost formulata in fata primei instante. Or, potrivit art. 478, al 3 C.in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot formula pretentii noi. Astfel, atat timp cat reclamantul nu a investit prima instanta cu o cerere avand ca obiect constatarea nulitatii Regulamentului privind salarizarea si modul de organizare a activitatii de exploatare permanenta a statiilor electrice de transformare de 110/20kv-Anexa 6 sau Anexa 6a la contractul colectiv de munca, nu poate formula o astfel de solicitare direct in faza procesuala a apelului, motiv pentru care aceasta cerere formulata de apelantul reclamant la data de 1.10.2018 nu poate forma obiect de analiza pentru instanta de apel.
Prin invocarea unor motive de nulitate a regulamentului de salarizare direct in apel, fara ca acestea sa fi fost invocate si implicit analizate in prima instanta, este evident ca se tinde la schimbarea cauzei cererii de chemare in judecata, vazuta atat ca regula de drept invocata, cat si imprejurarile de fapt datorita carora regula respectiva este aplicata.
Astfel, invocarea unor motive de nulitate a regulementului de salarizare ar fi trebuit analizate prin prisma dispozitiilor legale incidente si a probelor administrate pentru dovedirea acestora, fiind evident asadar ca acestea sunt incluse in notiunea de cauza a actiunii, asa incat exced explicatiilor permise de art. 478 alin. 4 si, prin urmare, nu sunt permise direct in apel.
Mergand mai departe, se retine ca in considerentele Deciziei 17/2018, I.C.C.J. a facut trimitere la prevederile CCM si la modalitatea aleasa de partile contractuale pentru plata sporurilor in perioada de consemn, aratand ca partenerii sociali au convenit ca orele de consemn sa fie considerate timp de munca suplimentar si sa fie platite ca ore suplimentare. In aceste conditii, s-a aratat ca, efect al dispozitiilor art. 229 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), normele contractuale se impun in raporturile dintre angajat si angajator, aceleasi considerente fiind considerate valabile si in ce priveste aplicarea dispozitiilor art. 123, art. 126, art. 137 si art. 142 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Problema calificarii perioadei de consemn si a regimului remunerator al acesteia s-a bucurat de o rezolvare normativa, prin intermediul contractelor colective incheiate la nivel de unitate, valabile si in perioada de referinta specifica spetei de fata.
Astfel, potrivit prevederilor contractului colectiv de munca la nivel de unitate, valabil in perioada 2012 - 2013, instalatiile electrice cu exploatare permanenta erau deservite de 3 electricieni, care aveau program de lucru in ture de 24 de ore, din care 8 ore in instalatii, iar restul de timp de 16 ore personalul era consemnat intr-un spatiu special amenajat pentru odihna, avand obligatia de a interveni in instalatii, fie la alarmare, fie la cererea dispecerului de serviciu . Dupa tura de 24 de ore de serviciu, electricianul avea 48 de ore libere.
Pentru orele de consemn, se acorda un spor de 25% din salariul de baza brut, turele efectuate in zilele de sambata, duminica si zile libere fiind platite cu un spor de 100%, iar turele efectuate in zilele de sarbatori legale cu un spor de 200%.
Incepand cu data de 4 aprilie 2013, a intrat in vigoare noul contract colectiv de munca .
Conform acestui contract, statiile si grupurile de statii integrate in SCADA au fost deservite in regim de tura de 3 - 4 electricieni, cu un program zilnic in tura de 12 ore - program de lucru in instalatii, dupa cele 12 ore de program de lucru personalul de exploatare fiind liber, timp pe care si-l petrecea la domiciliu sau intr-un spatiu amenajat pentru odihna(12 de ore perioada de consemn).
Prin acelasi contract colectiv de munca la nivel de unitate, partenerii sociali au convenit ca orele de interventie din consemn sa fie considerate timp de munca suplimentar si sa fie platite ca ore suplimentare, conform legii si reglementarilor interne.
s-a stabilit astfel ca nu constituie timp efectiv de munca timpul destinat consemnului, ci doar timpul afectat pentru terminarea manevrelor, lichidarea avariilor. Tot potrivit contractului colectiv de munca, orele suplimentare reprezinta timpul lucrat la solicitarea conducerii in urmatoarele situatii: orele lucrate peste durata normala a timpului de lucru, 8 ore pe zi, respectiv 40 de ore pe saptamana, si se compenseaza prin ore libere platite sau cu spor la salariu .
Prin urmare, intreaga perioada de timp in care salariatul se afla in consemnat la locul de munca, la dispozitia angajatorului, in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta de dispozitiile art. 112 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), reprezinta timp de munca suplimentar.
In ceea ce il priveste pe reclamantul P.D., potrivit fi s elor de post depuse la dosarul de fond, acesta avea obliga t ia sa efectueze serviciu de tura in conformitate cu Instruc t iunea de lucru i-Po-01- 06- 01#02#03 privind preluarea, predarea serviciului de tura in sta t iile de transformare 110kv/mt, neintegrate in SCADa.
Potrivit acestei Instruc t iuni, personalul de servire opera t ionala i si desfa s oara activitatea in ture de 24 de ore, respectiv 8 ore efectiv in instala t ii, iar in restul intervalului i si desfa s oara activitatea la locuin t a special amenajata, aferenta sta t iei.
Plecarea de la domiciliu in timpul turei de 24 de ore sau lasarea instala t iei sub supravegherea altor persoane decat a electricianului la serviciu este interzisa, iar plecarea din sta t ie a electricianului de serviciu in timpul turei se considera parasirea locului de munca si se sanc t ioneaza ca atare.
Prin urmare, reclamantul a lucrat in ture operative de 24 h, in baza unui program prestabilit si divizat in doua par t i: program de lucru de la ora 08:00 la ora 20:00, de la ora 08:00 la ora 18:00, de la ora 08:00 la ora 16:00 si program de consemn de la ora 20:00 la ora 08:00, de la ora 18:00 la ora 08:00, de la ora 16:00 la ora 08:00.
Pentru perioada de consemn a avut spa t iu locuibil amenajat in incinta sta t iei de transformare.
Cu titlu de principiu, prin contract colectiv de munca au fost reglementate organizarea si plata consemnului la domiciliu sau in raza de domiciliu si in spa t ii special amenajate pentru odihna.
Potrivit prevederilor negociate de catre partenerii sociali, in perioada de consemn personalul de exploatare este liber, timp pe care s i-l va petrece intr-un spa t iu special amenajat pentru odihna, avand obliga t ia de a interveni operativ in instala t ii(potrivit procedurilor de serviciu).
Spa t iile special amenajate pentru odihna au fost create ca o facilitate pentru a evita deplasarile salariatului de la domiciliu la locul de munca, in aceste spa t ii salariatul putand sa desfa s oare activita t i personale specifice timpului liber .
Salarizarea orelor de consemn s-a negociat si reglementat prin Regulament, anexa la contractul colectiv de munca, respectiv anexa nr. 6 la CCM valabil in perioada 2012- 2013 si anexa nr. 6a la CCM 2013.
Astfel, partenerii sociali au stabilit, ini t ial, prin anexa nr. 6, ca perioada de consemn sa fie platita cu un spor de 25% calculat si adaugat la salariu de baza, rezultand o noua valoare a salariului de baza pe baza careia se determina valoarea turei medii.
Ulterior, prin anexa 6a, s-a negociat ca pentru perioada de consemn salariatul sa fie platit cu 4, 50 lei ora de consemn.
In cauza de fa t a salariatul a efectuat consemn in spa t iu special amenajat pentru odihna.
In consecin t a, drepturile salariale de care a beneficiat reclamantul in perioada respectiva au fost stabilite astfel: pentru munca prestata in instala t ii, in timpul programului normal de lucru, angajatorul a platit salariatului drepturi salariale negociate potrivit contractului individual de munca si contractului colectiv de munca, iar pentru perioada de consemn, angajatorul a platit reclamantului drepturile salariile negociate prin cele doua anexe la contractul colectiv de munca, mai sus men t ionate.
Prin urmare, toate drepturile salariale, contrapresta t ie a activita t ii desfa s urate, au fost negociate de par t i, fiind rezultatul acordului de voin t a al par t ilor.
Prin ac t iunea prezenta, reclamantul solicita si plata drepturilor aferente orelor in care s-a aflat in consemn si in care nu a exercitat activitate efectiva, ci activita t i specifice timpului liber - servirea mesei, odihna, somn, lectura, TV, etc.
Este vorba despre plata sporurilor privind orele suplimentare, orele de noapte, munca desfa s urata in zilele libere si in zilele de sarbatori legale.
Cat priveste sporul de munca suplimentara, acesta se acorda conform contractului colectiv de munca sau contractului individual de munca, cu nuantarile impuse de incidenta prevederilor Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) referitoare la munca suplimentara efectuata in timpul noptii, pe perioada repausului saptamanal si in zilele de sarbatoare legala.
In ceea ce prive s te sporul pentru ore suplimentare, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in a rt.123 prevede ca in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
Sporul pentru munca suplimentara, se stabile s te prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .
art. 120(1) define s te munca suplimentara ca fiind munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112.
In ceea ce prive s te sporul pentru munca prestata in timpul nop t ii, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in a rt.126 prevede ca salaria t ii de noapte beneficiaza: b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul nop t ii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel pu t in 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
art. 125(1) din cod define s te munca de noapte ca fiind munca prestata intre orele 22, 00 - 6, 00.
(2) Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz:
a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel pu t in 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;
b) salariatul care efectueaza munca de noapte in propor t ie de cel pu t in 30% din timpul sau lunar de lucru.
Prin Regulament, anexa la CCM a fost reglementata plata orelor pentru lucrul efectuat in timpul noptii.
In ceea ce prive s te sporul pentru neacordarea repausului in zilele de sambata si duminica, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in art. 137 (1) prevede ca repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica.
(2) In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfa s urarea normala a activita t ii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
(3) In situa t ia prevazuta la alin. (2) salaria t ii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca .
Prin Regulament, anexa la CCM a fost reglementata plata orelor pentru lucru efectuat in zilele de sambata si duminica si in zilele libere prevazute in CCM(art. 2. 6.2).
In ceea ce prive s te sporul pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stabile s te in a rt.142(1) ca salaria t ilor care lucreaza in unita t ile prevazute la art. 140, precum si la locurile de munca prevazute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile .
(2) In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salaria t ii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.
Prin Regulament, anexa la CCM a fost reglementata plata orelor pentru lucru efectuat in zilele de sarbatori legale prevazute in CCM(art. 2. 7.1).
Prin dispozi t ii ale contractelor colective de munca, par t ile au reglementat condi t iile de acordare a sporurilor respective.
Divergen t a de pozi t ie, in prezenta cauza, intre cele doua par t i, o constituie obiectul evaluarii orelor aflate in consemn. Astfel, in opinia unita t ii, sporurile trebuie acordate doar pentru timpul in care salariatul aflat in consemn a prestat munca efectiva, in timp ce, in opinia salariatului, sporurile trebuie acordate pentru toate orele aflate in consemn.
Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu con t ine dispozi t ii legale exprese cu privire la salarizarea pentru perioadele in care salariatul se afla la dispozi t ia angajatorului, ceea ce inseamna ca partenerii sociali pot negocia modalitatea in care in t eleg sa remunereze salaria t ii pentru perioadele respective.
In cauza, par t ile au negociat modalitatea de salarizare pentru timpul petrecut in consemn, in sta t ia electrica, in loc special amenajat, sporul, respectiv salariul orar fiind achitate reclamantului astfel cum au fost stabilite de comun acord .
Cu toate acestea, pentru munca efectiv prestata in perioadele de consemn, salarizarea ar fi trebuit stabilita conform dispozi t iilor legale, caci acestea stabilesc drepturile minimale pentru recompensarea muncii prestate.
In acest sens Curtea va avea in vedere modul in care este definita munca de catre legiuitor, care face trimitere la munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, noaptea sau in zilele de sarbatori legale.
Prin interpretare literala, se constata ca atat legiuitorul, cat si partenerii sociali, in mod evident, au in t eles sa reglementeze dreptul la acest sporuri pentru situa t iile in care munca este ``prestata``, ``lucrata``, ``lucru efectuat`` nu si pentru diferitele perioade, cum sunt cele in care salaria t ii se afla la dispozi t ie, nu presteaza munca, ci se afla in situa t ii de repaus, somn, activita t i recreative.
O alta interpretare ar conduce la situa t ia in care salariatul aflat in consemn si care in aceasta perioada desfa s oara activita t i recreative, se odihne s te sau se afla in stare de somn, sa primeasca sporuri specifice situa t iilor in care se lucreaza, se presteaza activitate .
Reglementarea acestor sporuri de catre legiuitor este consecin t a efectelor pe care le are efectuarea muncii asupra sanata t ii salariatului.
Astfel, spre exemplu, Directiva 2003/88/CE argumenteaza, la pct. 7) din preambul, ca studiile au demonstrat faptul ca organismul uman este mai sensibil noaptea la perturba t iile de mediu si la anumite forme solicitante de organizare a muncii si ca perioadele lungi de munca pot afecta sanatatea lucratorilor si pot periclita securitatea la locul de munca .
Prin urmare sporurile au fost reglementate ca masuri de protec t ie sociala, de ocrotire a sanata t ii, reprezentand compensa t ii pentru prestarea muncii peste durata normala a timpului de munca, noaptea sau in perioade de repaus .
Reglementarea acestor sporuri, in sensul acordarii lor doar pentru munca efectiv prestata, pentru timpul lucrat este o op t iune a legiuitorului, respectiv a partenerilor sociali, care nu afecteaza celelalte drepturi ale salariatului. Acesta se bucura in continuare de plata orelor de munca respective si de orice alte drepturi negociate.
Astfel, prin raportare la dispozitiile art. 123, 120, 112 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sporul se acorda pentru munca efectiv prestata, iar daca salariatul s-a aflat la dispozitia angajatorului, dar nu a prestat efectiv activitati specifice muncii sale, se acorda conform contractului colectiv de munca sau contractului individual de munca .
Rationamentul juridic este similar si pentru situatiile in care sunt incidente prevederile art. 126 lit. b, art. 137 alin. 3 si art. 142 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ce reglementeaza sporurile pentru munca prestata in timpul noptii, pentru perioada de repaus saptamanal si pentru sarbatori legale in perioada de consemn.
In cauza, Curtea a dispus efectuarea unei expertize electroenergetice, pe baza careia sa fie determinate, pentru fiecare zi in care salariatul reclamant a prestat munca in consemn, timpul alocat fiecarei categorii de manevre in instala t ii.
Expertul tehnic electroenergetician, ing. P.C., a determinat, prin raportul de expertiza intocmit, timpul efectiv muncit de reclamant in perioadele aflate in consemn, respectiv durata activita t ilor prestate in timpul nop t ii, durata activita t ilor prestate sambata si duminica, durata activita t ilor prestate in perioada sarbatorilor legale, precum si a orelor suplimentare din perioada in litigiu, eviden t e ce se regasesc in anexele 1, 2 si 3 la raportul de expertiza.
Totodata, pentru stabilirea drepturilor salariale solicitate de catre reclamant, dar in raport si de motiovele de apel invocate, Curtea a dispus intocmirea unui raport de expertiza contabil privind evaluarea drepturilor salariale aferente orelor respective, evaluare ce s-a realizat de catre expertul contabil Mihart C.L., numit in cauza.
Luand in considerare concluziile celor doua expertize de specialitate efectuate in apel de expertii P.C.si Mihart C.L., respectiv expertiza electroenergetica si cea contabila, Curtea retine ca in perioada dedusa judecatii, 18.03. x15, reclamantul a lucrat efectiv in timpul orelor de consemn un numar de 277, 205 ore din care 75, 58 ore prestate in zilele de sambata si duminica, 5, 68 ore prestate in zilele de sarbatori legale si 13, 18 ore in timpul noptii.
Cu toate acestea, angajatorul nu a achitat sumele de bani reprezentand timp efectiv lucrat in orele de consemn, valoarea orelor lucrate efectiv suplimentar in consemn de luni pana vineri fiind calculata de expert la suma de 4395, 09 lei. La acestea se adauga un numar de 75, 58 ore lucrate in consemn in zilele de sambata si duminica, pentru care nu s-au platit drepturile salariale aferente, suma datorata de angajator pentru acestea fiind de 1702, 67 lei, calculata la un spor de 100% conform art. 2. 8. 3. CCM, precum si un numar de 5, 68 ore in zilele de sarbatoare legala, suma datorata fiind cuantificata la 197, 53 lei, calculata la un spor de 200% pentru sarbatori legale conform art. 2. 8. 4 din CCM, coroborat cu art. 123 si art. 137 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Aceleasi prevederi se regasesc si in Anexele 6 si 6a la contractul colectiv de munca .
Verificand registrele de tura si documentele care fac dovada orei de incepere si a celei de sfarsit a turei de lucru, consemnarile privind activitatea efectiva desfasurata de reclamant, s-a ajuns la concluzia ca acesta a lucrat efectiv pe timpul noptii, pe perioada consemnului 13, 18 ore pentru care a fost platit cu cu sporul de 25% sau cu 4, 5 lei/ora, fara sa depaseasca 3 ore/noapte, asa cum rezulta din anexa 3 la raportul de expertiza electroenergetica, astfel ca nu poate beneficia de sporul de noapte, asa cum este solicitat In acest sens sunt dispozitiile art. 125 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora una din conditiile cerute cumulativ pentru a califica salariatul care presteaza munca in intervalul orar 22, 00- 6, 00 ca fiind salariat de noapte este aceea ca munca de noapte sa reprezinte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru.
Din raportul de expertiza intocmit de expertul electroenergetician, rezulta ca salariatul reclamant a prestat munca in consemn, in perioada in litigiu, fara a se incadra in condi t iile prevazute de lege, care reglementeaza cel pu t in 3 ore din timpul sau zilnic de lucru sau de cel pu t in 30% din timpul sau lunar de lucru.
In aceasta situa t ie, constatand astfel ca nu sunt indeplinite condi t iile pentru ca reclamantul sa aiba calitatea legala de salariat de noapte, calitate care ar da dreptul la beneficiul sporului pentru munca in timpul nop t ii, aceste drepturi nu vor fi re t inute de catre instan t a, cererea nefiind fondata.
Astfel, vor fi avute in vedere: sporul pentru orele suplimentare efectuate in zilele de luni pana vineri, in valoare de 4395, 09 lei; sporul pentru orele suplimentare efectuate in zilele de sambata si duminica, in valoare de 1702, 67 lei; sporul pentru munca prestata in zilele de sarbatori legale, in valoare de 197, 67 lei, in total valoarea bruta a orelor suplimentare rezultate din anexa 1 la raportul de expertiza electroenergetica fiind calculata de expertul contabil la suma de 6295, 29 lei.
O precizare se impune in legatura cu omologarea de catre instanta de apel a variantei expertizei contabile cuprinse in suplimentul la raportul de expertiza intocmit de expert ca urmare a obiectiunilor formulate de intimata parata (f 15- 18 vol III dosar apel), omologare ce se impune pentru urmatoarele considerente:
Art 2. 8. 3 si art. 2. 8. 4 CCM prevad ca in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in urmatoarele 60 de zile, munca suplimentara va fi recompensata prin plata unui spor de 100% la salariul de baza brut, corespunzator duratei acesteia. Recompensarea muncii suplimentare efectuate in zilele prevazute la art. 2. 7.1 (1) - 2. 7.1(7), adica in zilele de sarbatori legale, pentru care nu a fost posibila compensarea prin ore libere in urmatoarele 60 de zile se va face prin plata unui spor de 200% la salariul de baza brut , din care 100% reprezinta sporul pentru munca suplimentara necompensata cu timp liber si 100% sporul pentru munca efectuata in zilele libere prevazute la art. 2. 7.1(1) - 2. 7.1 (7).
Totodata, Regulamentul privind salarizarea si modul de organizare a activitatii de exploatare permanenta a statiilor electrice de transformare de 110/20 kv (anexa 6 sau 6a la CCM) stabileste ca se platesc cu spor de 100% turele efectuate in zilele de sambata, duminica si in zilele libere platite prevazute la art. 2. 5. (1) si 2. 6. (2) din CCM pe unitate si cu spor de 200% turele efectuate in zile de sarbatori legale prevazute la art. 2. 6. (1) din CCM.
Aceste prevederi au fost luate in calcul de expertul contabil abia in suplimentul raportului de expertiza cand a fost calculat un spor de 100% pentru orele suplimentare lucrate in zilele de sambata si duminica si un spor de 200% pentru orele suplimentare lucrate in zilele de sarbatori legale., intrucat in varianta initiala a raportului de expertiza a fost aplicat un spor de 200% atat pentru orele lucrate in zilele de sambata si duminica, cat si pentru cele lucrate in zilele de sarbatori legale.
Cu titlu exemplificativ, se are in vedere luna iunie 2014 cand reclamantul a prestat, in perioada de consemn, 5, 78 ore suplimentare in zilele de sambata si duminica si pentru care expertul a calculat, raportat la un salariu tarifar pe ora de 11, 81 lei si un salariu/ora in zilele de sambata si duminica de 35, 44 lei, contravaloarea acestor ore la 204, 95 lei, valoare la care a ajuns prin triplarea salariului tarifar pe ora de 11, 81 lei pentru a ajunge la salariul/ora lucrata sambata si duminica de 35, 44 lei, asadar aplicand un spor de 200% pentru orele lucrate in zilele de sambata si duminica, contrar prevederilor anterior amintite (f 181 vol II dosar apel).
Acelasi algoritm de calcul a stat si la baza calcularii contravalorii orelor suplimentare prestate in zilele de sarbatori legale, in aceeasi luna iunie 2014, reclamantul efectuand 1, 53 ore suplimentare in zile de sarbatori legale pentru care expertul a calculat contravaloarea acestora la 54, 34 lei, aplicand asadar tot un spor de 200% pentru a ajunge la salariul/ora lucrata in zilele de sarbatori legale de 35, 44 lei.
Prin urmare, abia in suplimentul la raportul de expertiza contabila intocmit ca urmare a incuviintarii obiectiunilor intimatei parate, expertul contabil aplica in mod corect sporul de 100% pentru orele suplimentare lucrate in zilele de sambata si duminica si un spor de 200% pentru orele suplimentare lucrate in zilele de sarbatori legale, acest din urma spor fiind aplicat corect si in varianta initiala a raportului de expertiza.
Spre exemplu, in aceeasi luna iunie 2014 cand reclamantul a lucrat 5, 78 ore in zilele de sambata si duminica, contravaloarea acestor ore este calculata la suma de 136, 52 de lei, prin aplicarea sporului de 100%, contravaloarea orelor lucrate in zilele de sarbatori legale (1, 53 ore) fiind calculata la suma de 54, 21 lei, prin aplicarea sporului de 200%, cum corect se calculase si in varianta initiala.
De altfel, apelantul reclamant nu a inteles sa formuleze obiectiuni la suplimentul raportului de expertiza contabila, solicitand doar prin concluziile scrise obligarea paratei la plata sumei stabilte initial de expertul contabil de 9767, 24 lei reprezentand drepturi de natura salariala restante aferente perioadei in litigiu.
Cat priveste suma de 620 lei reprezentand contravaloarea orelor de consemn neachitate pentru lunile martie si aprilie 2013, suma solicitata de apelantul parat abia in cadrul concluziilor scrise depuse in apel, retine instanta ca aceasta solicitare, pe langa faptul ca a fost formulata dupa inchiderea dezbaterilor, asadar cu incalcarea prevederilor art. 394 C., nici nu poate forma obiect de analiza pentru instanta de apel, atat timp cat reclamantul nu a investit prima instanta cu un astfel de capat de cerere, astfel incat formularea unei astfel de cereri direct in apel este inadmisibila in raport de prevederile art. 478, al 3 C.
Prin urmare, vor fi avute in vedere: sporul pentru orele suplimentare efectuate in zilele de luni pana vineri, in valoare de 4395, 09 lei; sporul pentru orele suplimentare efectuate in zilele de sambata si duminica, in valoare de 1702, 67 lei; sporul pentru munca prestata in zilele de sarbatori legale, in valoare de 197, 67 lei, in total valoarea bruta a orelor suplimentare rezultate din anexa 1 la raportul de expertiza electroenergetica fiind calculata de expertul contabil la suma de 6295, 29 lei.
In ceea ce prive s te obligarea paratei la plata daunelor interese sub forma dobanzii legale, Curtea re t ine urmatoarele:
Potrivit art. 166(4) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Repararea prejudiciului produs trebuie sa fie integrala, astfel cum prevad dispozi t iile art. 1. 531 din Codul civil.
Potrivit art. 1. 535 Cod civil, in cazul in care o suma de bani nu este platita la scaden t a, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scaden t a pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu.
Prin urmare, dobanda legala aferenta drepturilor salariale restante se calculeaza in raport cu data scaden t ei fiecarui drept salarial datorat.
Prin urmare, dobanda legala privind diferentele de drepturi salariale datorate si neacordate urmeaza a fi calculata la data platii efective in raport cu datele de scadenta a acestor drepturi, date care rezulta din raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic electroenergetician P.C., care stabileste lunile si anii in care a fost prestata munca respectiva, drepturi salariale care au fost evaluate de catre expertul contabil Mihart C.L.
Pentru toate aceste considerente, in baza art. 480, al 2 C., va fi admis apelul declarat de apelantul reclamant, va fi schimbata in tot sentinta civila apelata, in sensul ca va fi admisa in parte actiunea si va fi obligata parata catre reclamant la plata sumei brute de 6295, 29 lei reprezentand diferenta drepturi salariale cuvenite reclamantului pentru perioada 18.03. x15, suma actualizata cu dobanda legala, de la data scadentei si pana la plata efectiva, potrivit rapoartelor de expertiza intocmite in apel de expertul tehnic electroenergetician P.C. si de expertul contabil Mihart C.L.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, Curtea retine ca apelul declarat de reclamant a fost admis si ca, pe fond, actiunea a fost admisa doar in parte .
Potrivit dispozitiilor art. 453 alin 2 din Codul de procedura civila, cand cererea a fost admisa numai in parte, judecatorii vor stabili masura in care fiecare dintre parti poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata .
Curtea va avea in vedere si faptul ca unitatea intimata a declarat expres ca va formula o cerere pe cale separata pentru plata cheltuielilor de judecata din cadrul prezentului dosar, astfel incat nu pot fi aplicate dispozitiile tezei a Ii-a a art. 453 alin. 2 privitoare la compensarea cheltuielilor de judecata .
Prin urmare, va obliga apelanta parata catre apelantul reclamant la 4860 lei cu titlu de cheltuieli de judecata potrivit art. 453 alin. 2 C. proCod civ., avand in vedere ca pretentiile au fost admise doar in parte (2875 lei cheltuieli de judecata la fond din care 800 de lei onorariu expert contabil conform chitantei aflate la fila 174 din vol VII dosar fond, 900 lei onorariu expert asistent conform chitantei aflate la fila 108 vol X dosar fond, 175 lei cheltuieli de transport dovedite cu bonurile fiscale aflate la f 109 si 110 vol X dosar fond, nefiind luate in calcul bonurile fiscale de la filele 111 si 112 din acelasi volum, dat fiind faptul ca atesta Timisoara ca punct de pornire, domiciliul reclamantului fiind in judetul Mehedinti, ca si sediul cabinetului aparatorului care l-a reprezentat si 1000 de lei onorariu aparator ce a fost redus de la suma de 2500 lei conform chitantei 110/6.09.2017, date fiind prevederile art. 451, al 2 C.si faptul ca actiunea a fost admisa numai in parte si 1985 lei cheltuieli de judecata in apel din care 1000 de lei onorariu expert contabil conform chitantei aflate la fila 23 vol II dosar apel, 485 lei cheltuieli de transport probate cu bonurile fiscale aflate la filele 72- 74 vol III dosar apel, nefiind luat in calcul bonul in valoare de 107, 14 lei care atesta ca punct de pornire Timisoara, pentru aceleasi considerente si 500 lei onorariu aparator redus de la 1000 lei conform chitantei 144/17.10.2018 pentru aceleasi motive anterior expuse).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII


D E C I D E:
Admite apelul declarat de apelantul reclamant P.D., CNP. x, domiciliat in .M.impotriva Sentintei civile nr. 374 din 30 mai 2018 pronuntata de Tribunalul M., Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. x in contradictoriu cu intimata parata .SA, cu sediul in C., judetul D.
Schimba in tot Sentinta civila nr. 374 din 30.05.2018 pronuntata de Tribunalul Mehedinti - Sectia de Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in Dosarul nr. x in sensul ca admite in parte actiunea .
Obliga parata catre re clamant la plata sumei de 6295, 29 lei brut, reprezentand drepturi salariale restante aferente perioadei 18.03. x15, suma ce va fi actualizata cu dobanda legala, de la data scadentei pana la data platii efective, potrivit rapoartelor de expertiza intocmite in apel de expertul tehnic electroenergetician P.C. si de expertul contabil Mihart C.L.
Obliga intimata parata la plata catre apelantul reclamant a sumei de 4860 lei cu titlu de cheltuieli de judecata (2875 lei cheltuieli de judecata la fond si 1985 lei cheltuieli de judecata in apel).
Decizie definitiva.
Pronuntata in sedinta publica de la 23 Octombrie 2019.























































































































































































































































































































































































































































































































Pronuntata de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2777 din data de 23.11.2019


Citeşte mai multe despre:    ore de consemn    drepturi salariale    timp de lucru    munca suplimentara
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de „spor”. Modalitatea de stabilire si de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020

Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020

Reducerea programului de lucru si a salariului in contextul reducerii temporare a activitatii impune existenta unor motive obiective care nu depind de vointa exclusiva a angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr.135/2020

Obligarea angajatorului la plata impozitul si a celorlalte contributii prevazute de lege pentru despagubirile cuvenite salariatului in urma concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 605/18.12.2019

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale restante si a dobanzii legale aferente acestora
Pronuntaţă de: Tribunalul BUZAU - Sentinta civila nr. 4471/08.08.2019

Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3376 din data de 24 Iunie 2019

Numai statul de plata sau alt document justificativ in sensul art. 168 din Codul muncii are valoare probanta in materia achitarii drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 882 din data de 23 Februarie 2018

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de salariat. Incheierea notei de constatare nu echivaleaza cu probarea de catre angajator a intrunirii conditiilor platii nedatorate
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia nr. 836/ 31.03.2020

Efectele Deciziei nr. 19/2019 pronuntata de ICCJ in ceea ce priveste curgerea termenului de prescriptie in cazul in care prejudiciul angajatorului este constatat prin decizie a Curtii de Conturi
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia nr. 4957/ 05.11.2019



Articole Juridice

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (V) – Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Drepturi salariale neplatite de angajatorul aflat in insolventa. Fondul de garantare a creantelor salariale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Stabilirea salariului minim diferentiat si modul de contestare a decizilor emise de angajator. Lista functiilor si ocupatiilor care necesita studii superioare
Sursa: MCP Cabinet avocati