Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Stabilirea unor drepturi pentru salariati in contractul colectiv de munca numai in limitele minime prevazute de lege

Stabilirea unor drepturi pentru salariati in contractul colectiv de munca numai in limitele minime prevazute de lege

  Publicat: 24 Mar 2021       1485 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Pe rol solutionarea cererii avand ca obiect, actiune in constatare, formulata de reclamanta FEDERATIA NATIONALA F.MISCARE C. bUCURESTI, in numele membrilor de sindicat: C.V., F.C., C.M.P., B.C.D.D., G.S., P.C., R.D.C., C.M., in contradictoriu cu parata C.NATIONALA DE C.F.C.SA, C.NATIONALA DE C.F.C.Sa-S.REGIONALA CF C., ALIANTA FEDERATIILOR T.F., FEDERATIA NATIONALA D.DE F., avand ca obiect actiune in constatare.

Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale,
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
In contabilitate, parte a datoriilor ca pasiv bilantier.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Timpul de odihna este durata de timp necesara pentru recuperarea energiei fizice si intelectuale cheltuite in procesul muncii
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
(Near money) (1) Instrumente financiare echivalente cu numerarul sau alte active care pot fi convertite cu usurinta in numerar fara a inregistra nici o pierdere, cum ar fi instrumentele financiare de credit guvernamentale si titlurile de participare la fondurile de piata monetara.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Diminuare de valoare; scadere a puterii de cumparare a monedei unei tari,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr. x, reclamanta FEDERATIA NATIONALA F.MISCARE C. bUCURESTI pentru membrii sai de sindicat C.V., F.C., C.M.P., B.C.D.D., G.S., P.C., R.D.C., C.M.in contradictoriu cu paratii C.NATIONALA DE C.F.C.SA (CNCF C.SA) si C.NATIONALA DE C.F.C.SA - S.REGIONALA CF BUCURESTI a solicitat in principal sa se constate nulitatea absoluta a prevederilor art. 29 pct. 2, Teza I, din CCM inregistrat la Inspectia Muncii - Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti, sub numarul 221/08.06.2018, valabil pentru perioada 2018- 2019 (08.06. x19), ce are urmatorul continut: art. 29(2) - Teza 1- ``Pe sectiile de circulatie secundare cu activitate suspendata, personalul ramas in post peste norma lunara va fi platit cu 70 la suta din salariul de baza, cu sporurile aferente (spor pentru conditii grele de munca f., spor de noapte, spor de 100 la suta peste zile festive``) ; obligarea unitatii C.Nationala de C.F.``C_`` SA, respectiv CNCF C.Sa-S.Regionala CF C.la plata drepturilor banesti cu titlu de plata ore suplimentare pentru activitatea prestata ca depasire a programului normal de opt ore pe zi, pentru perioada 01.06. x19, astfel cum rezulta din pontajele angajatorului, calculate cu un spor de 95% pentru orele suplimentare efectuate in timpul saptamanii, conform dispozitiilor Anexei 5, Punctul VIII din CCM valabile pentru perioada 2015- 2017, 2017- 2018 si 2018- 2019 si un spor de 100% pentru orele suplimentare, prestate in perioada repaosului saptamanal sau a sarbatorilor legale, conform art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; plata acestor drepturi salariale actualizate, cu aplicarea indicelui de inflatie, precum si plata dobanzii legale cu caracter penalizator, calculata de la data scadentei pana la data platii efective, precum si plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea acestui li tigiu.


In motivarea cererii de chemare in judecata s-a aratat ca reclamantii sunt salariatii societatii parate, activand in cadrul Sucursalei Regionala CF C., avand aceasta calitate pe intreaga perioada dedusa judecatii.


Pentru perioada 21.12. x17 a fost incheiat la nivelul CNCF C.SA, Contractul Colectiv de Munca inregistrat sub nr. 460/21.12.2015, valabil pentru o perioada de 15 luni, respectiv pana la data de 21.04.2017.


Mentioneaza faptul ca, instantele de judecata, respectiv Tribunalul Iasi si Curtea de Apel Iasi (dosarul x) au constatat, in mod definitiv prin pronuntarea Sentintei civile nr. 1825/16.10.2017 si deciziei civile nr. 380/31.05.2018, nulitatea absoluta a clauzei prevazute la art. 29, punctul 2, teza intai din CCM l a nivel de unitate 2015- 2017.


Mai mult, prin decizia civila sus mentionata, a fost obligata parata sa plateasca fiecarui reclamant drepturile banesti cu titlu de plata ore suplimentare pentru activitatea prestata ca depasire a normei lunare, pentru perioada 21.12. x16 (cuprinsa in perioada de aplicare a CCM 2015- 2017), astfel cum rezulta din pontajele angajatorului, calculate cu un spor de 95% pentru orele suplimentare efectuate in timpul saptamanii. Aceste drepturi au fost acordate pana la data de 19.10.2016, avand in vedere faptul ca la data respectiva a fost inregistrata cererea de chemare in judecata la Tribunalul Iasi.


Pentru perioada 2017- 2018, a fost incheiat Contractul Colectiv de Munca al Companiei Nationale de C.F."C. F. R. "S. a. inregistrat Ia Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti sub nr. 146/24.04.2017, valabil pentru perioada 24.04. x18. Dispozitiile art. 29 au fost preluate in integralitatea lor in continutul CCM valabil pentru perioada 2017- 2018.


Pentru perioada 2018- 2019, a fost incheiat Contractul Colectiv de Munca al CNCFR C.SA inregistrat la ITM Bucuresti sub nr. 221/08.06.2018, valabil 12 luni, respectiv 08.06. x19, care, la randul sau, a preluat in integralitate dispozitiile art. 29 din CCM valabi l pentru perioada 2017- 2018.


Potrivit art. 37 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca . Insa, conform art. 38 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute prin lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate. Acest principiu este inserat si in dispozitiile contractuale, respectiv art. 1, pct. 6 CCM 2015- 2017, respectiv 2017- 2018.


Dupa cum rezulta din dispozitiile art. 132 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si conditiile prevazute de lege.


Clauzele cuprinse in contractele colective de munca care sunt negociate cu incalcarea prevederilor art. 132 sunt lovite de nulitate in conformitate cu dispozitiile art. 142 Legea 62/2011, aceasta nulitate absoluta fiind constatata de instanta de judecata competenta .


Arata ca dispozitiile art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) arata ca ``timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.``


Mentioneaza ca, din perspectiva reglementarilor europene, situatia litigioasa din speta prezenta, aplicare al Directivei nr. 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003, privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru. Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca diferitele prevederi cuprinse in directiva mentionata in materia duratei maxime de lucru si a timpului minim de repaus constituie norme ale dreptului social al Uniunii de o importanta deosebita, de care trebuie sa beneficieze toti lucratorii, in calitate de cerinte minime necesare, pentru a asigura protectia securitatii si a sanatatii acestora (a se vedea Hotararea din 1 decembrie 2005, Dellas si altii, C14/04, R., p. I x-) (C 258/10, Ordonanta Curtii (Camera a sasea) 4 martie 2011, ECLI:EU:C:2011:122 N.G.impotriva Regiei Nationale a Padurilor Romsilva-Directia s. bucuresti paragraf 41 si 42).


Arata ca, in acelasi sens, s-a retinut in jurisprudenta Curtii, Directiva vizand armonizarea la nivelul Uniunii Europene, in materie de organizare a timpului de lucru, urmareste garantarea unei mai bune protectii a securitatii si a sanatatii lucratorilor, acordandu-le dreptul de a beneficia de perioade minime de repaus, in special zilnic si saptamanal, precum si de pauze adecvate si prevazand un plafon de 48 de ore pentru durata medie a saptamanii de lucru, limita maxima in privinta careia se precizeaza expres ca include orele suplimentare (a se vedea Hotararea din 3 octombrie 2000, Simap, C 303/98. R_-, p. I 7963, punctul 49, Hotararea din 26 iunie 2001, BECTU, C 173/99. R., p. I 4881, punctele 37 si 38, precum si Hotararea din 9 septembrie 2003, Jaeger, C151/02, R., p. I 8389, punctul 46). ``


Prin Ordonanta din 4 martie 2011 data in cauza c-258/2010, Curtea de justitie a UE a statuat, in sensul ca reprezinta timp de lucru in intelesul Directivei numai daca natura si intinderea obligatiei care ii revine angajatului si regimul juridic al raspunderii care ii este aplicabil, impun prezenta sa fizica la locul de munca si, daca. in cursul acestei perioade, trebuie sa se afle la dispozitia angajatorului.


Potrivit art. 265 alin. 5 si 6 din Regulamentul nr. 005/2005 pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare aprobat prin Ordinul Ministerului Transporturilor Constructiilor si Turismului nr. 1816/2005 pe perioada suspendarii temporare a activitatii de miscare, la biroul de miscare din fiecare punct de sectionare ramane la post cel putin un impegat de miscare dispozitor, acarii, revizorii de ace si pazitorii de bariera care raman la post fiind obligati sa asigure semnalizarea corespunzatoare a barierelor, iar conform alin. 7 personalul ramas la post pe perioada suspendarii temporare a activitatii de miscare are obligatia de a supraveghea constructiile si instalatiile din zona postului si de a raspunde la apelurile telefonice.


Din analiza dispozitiilor mai sus citate, reiese ca suspendarea temporara a activitatii de miscare pe unele sectii de circulatie impune prezenta fizica a angajatului la locul de munca, indeplinirea unor sarcini de serviciu, conform sau in afara fisei postului si obligatia de a se afla la dispozitia angajatorului.


Arata ca reclamantii din prezenta cauza, pe langa norma de lucru normala de 8 ore pe zi, desfasoara si activitati suplimentare, insa, potrivit articolului 29 din CCM pe perioada 2017- 2018 "pe sectiile cu circulatie cu activitate suspendata, personalul ramane in post si peste norma lunara, si va fi platit cu 70% din salariul de baza cu sporurile aferente". Sporurile aferente reprezinta sporul pentru conditii grele de munca feroviara, sporul de noapte, sporul de 100% pentru zilele festive.


De asemenea, pe perioada de suspendare a activitatii de miscare desfasoara activitate de munca, avand obligatia de a supraveghea constructiile si instalatiile din zona postului si de a raspunde la apelurile telefonice. Astfel, aceste ore de suspendare, sunt in realitate ore suplimentare de munca . Aceste ore de suspendare a activitatii de miscare sunt incluse, fara dubiu in notiunea de timp de lucru``, astfel cum rezulta din reglementarile nationale si europene mai sus amintite.


Arata ca, de asemenea, potrivit Regulamentului nr. 005/2005 pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare pe perioada suspendarii activitatii de miscare, reclamantii raman la dispozitia angajatorului cu alte atributii aferente functiei, respectiv activitati de paza, de verificare, de preluare a apelurilor telefonice, fiind la dispozitia angajatorului si in aceasta situatie, cu atat mai mult orele lucrate, aferente perioadei de suspendare a activitatii de miscare, ar trebui incluse in timpul de lucru si, deci, in norma de munca .


Mentioneaza ca, prin urmare, orele de suspendare ce exced normei de munca trebuie privite ca ore suplimentare si platite ca atare conform dispozitiilor contractuale (CCM) cu un spor de 95% pentru orele suplimentare efectuate pe timpul saptamanii si conform normelor legale Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cu un spor de 100% pentru orele suplimentare prestate in perioada repaosului saptamanal sau a sarbatorilor legale.


Arata ca, in conditiile prestarii de catre salariat a muncii in afara timpului normal de lucru, cu respectarea cerintelor legale, drepturile sale sunt stabilite imperativ de legislatia muncii si nu pot fi inlaturate sau reduse de angajator, iar timpul in care au ramas la post pe perioada de suspendare a activitatii de miscare reprezinta un timp in care s-au aflat la dispozitia si sub supravegherea paratei iar acest timp este timp de lucru.


Face referire la art. 142 din Legea 62/2011, la art. 132 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.


Asfel, solicita instantei sa constate ca orele efectuate in perioada de suspendare a activitatii de miscare .timp de lucru iar, clauza cuprinsa in dispozitiile art. 29. punctul 2. teza I din Contractul Colectiv de munca incheiat la nivelul Companiei Nationala de C.F."C_"S. a. pe perioada 2017- 2018 este nula absolut.


Aceste dispozitii sunt contrare reglementarilor imperative ale art. 122, art. 123 si art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


La data de 24.07.2019, reclamanta a depus la dosar cerere aditionala prin care a modificat obiectul actiunii in ceea ce priveste petitul 2 al cererii de chemare in judecata, in sensul ca solicita obligarea unitatii C.Nationala de C.F.``C_`` SA, respectiv CNCF C.Sa-S.Regionala CF C.la plata drepturilor banesti cu titlu de plata ore suplimentare pentru activitatea prestata ca depasire a programului normal de opt ore pe zi, pentru perioada 08.06. x19, astfel cum rezulta din pontajele angajatorului, calculate cu un spor de 95% pentru orele suplimentare efectuate in timpul saptamanii, conform dispozitiilor Anexei 5, Punctul VIII din CCM valabile pentru perioada 2015- 2017, 2017- 2018 si 2018- 2019 si un spor de 100% pentru orele suplimentare, prestate in perioada repaosului saptamanal sau a sarbatorilor legale, conform art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In sustinerea cererii de chemare in judecata au fost depuse la dosar inscrisuri (filele 18- 149).


La data de 21.08.2019, parata C.Nationala de C.F.``C_`` S. a. - S.Regionala CF C. a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata; cu cheltuieli de judecata .


Prin intampinare, parata a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant a Federatiei Nationale Feroviare Miscare C. bucuresti, intrucat nu exista la dosar dovada mandatului prin care reclamantii imputernicesc Federatia sa formuleze si sa depuna cererea de chemare in judecata .


A mai invocat exceptia tardivitatii actiunii in ce priveste capatul 1 al cererii, in raport de dispozitiile art. 168 alin. 1 lit. d Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), motivat de faptul ca actiunea a fost inregistrata la instanta la data de 12.06.2019, iar valabilitatea Contractului Colectiv de munca 2018- 2019 a incetat la data de 08.06.2019.


A invocat exceptia autoritatii de lucru judecat, pentru perioada 01.06. x18, avand in vedere ca, prin sentinta nr. 4957/20.09.2019, pronuntata in Dosarul nr. x/3/2018, instanta s-a pronuntat pentru plata acelorasi drepturi, care fac si obie ctul prezentei cauze .


A mai invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active, pentru reclamantul F.C., pentru perioada 01.06. x17, avand in vedere ca acesta a fost angajat al societatii incepand cu data de 15.12.2017.


A mai invocat exceptie lipsei calitatii de reprezentant pentru reclamantul C.M.P.raportat la data incetarii raporturilor de munca - 01.01.2019 si la faptul ca actiunea a fost introdusa la data de 12.06.2019.


A invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, fata de data introducerii actiunii 06.06.2019, considera prescrisa actiunea pentru perioada 01.06. x16.


Pe fond a aratat ca salariatii, indeplinind functia de impiegati de miscare si pazitor bariera, reprezinta personal turant, cu repartizare inegala a timpului de lucru, nu 8 ore zilnic, in functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o asemenea repartizare inegala a timpului de munca . Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate este negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, este prevazut in regulamentul intern. Activitatea de exploatare la calea ferata se desfasoara continuu pe durata zilei (24 ore) si este asigurata numai prin efectuarea serviciului de catre fiecare salariat in regim de 12/24 (12 ore serviciu si 24 ore repaus, cele 12 ore de serviciu fiind repartizate de regula 12 ore/zi, 5/7 in timpul noptii). Reclamantii nu au repartizare egala a timpului de lucru, societatea nefiind obligata sa plateasca fiecarui reclamant drepturile banesti cu titlu de ore suplimentare pentru activitatea prestata ca depasire a programului normal de 8 ore/zi.


Astfel, se intelege ca fiecare 4 ore din tura de serviciu/zi sunt ore suplimentare, lucru care nu poate fi luat in considerare, avand in vedere ca litigiul a avut in vedere doar orele prestate in timpul considerat ``serviciu suspendat", iar orele suplimentare sunt orele efectuate in plus fata de norma lunara, stabilita ca produsul dintre numarul de zile lucratoare din luna si durata programului normal de lucru de 8 ore/zi.


Mai mult, conform articolul in baza caruia au fost remunerate orele de suspendare, sporul de 100% pentru orele prestate in perioada repausului saptamanal sau a sarbatorilor legale este achitat salariatilor (art. 29 alin. 2, teza I din CCM), astfel incat instanta nu poate oblige la ceva ce este deja acordat.


Suspendarea activitatii de miscare a fost adoptata pentru protectia salariatilor tocmai pentru a nu se fractiona programul, conform art. 113 alin. 2 si art. 118 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), art. 45 alin. 3 din CCM 2017- 2018, acest aspect fiind, de altfel, un drept castigat de sindicate si confirmat de salariati prin semnatura . Alt drept castigat de catre sindicate a fost si acela ca aceste ore se platesc impreuna cu sporurile aferente - spor pentru conditii grele de munca f., spor de noapte si sporul pentru zile festive atunci cand este cazul .


Contrar celor sustinute de reclamanti in cererea de chemare in judecata nu exista niciun motiv de nulitate al clauzei din Contractul Colectiv de Munca .


Articolul vizat stabileste modalitatea de plata a personalului in perioada cu activitate suspendata, perioada in care salariatii nu presetaza efectiv activitate .


Potrivit art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale conform contractului individual de munca``.


In perioadele cu activitate suspendata salariatii sunt prezenti la locul de munca, dar nu indeplinesc nicio sarcina de serviciu prevazuta in fisa postului referitoare la activitatea de miscare.


In conformitate cu Directiva nr. 88/2003 a Consiliului Europei s-a stabilit faptul ca ``prin timp de lucru se intelege orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorulu si isi exercita activitatea sau functiile in conformitate cu legislatiile si practicile nationale``.


Prin cererea introductiva de instanta reclamantii au solicitat obligarea paratei la plata drepturilor banesti cu titlu ore suplimentare pentru activitatea prestata cu depasirea programului normal de 8 ore pe zi, cu un spor de 95% pentru orele suplimentare efectuate in timpul saptamanii si cu un spor de 100% pentru orele suplimentare prestate in perioada repausului saptamanal sau a sarbatorilor legale, conform art. 142 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Conform dispozitiilor art. 397 alin. 1 Cod procedura civila conform carora ``Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cererilor deduse judecatii. Ea nu poate acorda mai mult sau altceva decat s-a cerut, daca legea nu prevede altfel"se retine ca obligatia instantei este de solutionare a tuturor cererilor (omnia petita). Articolul mentionat reflecta unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv principiul disponibilitatii, consacrat expressis verbis de art. 9 Cod procedura civila. Norma in discutie este formulata in termeni similari celor in care este redactat si art. 22 alin. 6 Cod procedura civila, impunand judecatorului sa respecte si sa dea eficienta dreptului de dispozitie al partilor. Astfel, judecatorul are obligatia sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara a depasi limitele investirii, in afara de cazurile in care legea ar dispune altfel.


In legatura cu principiul disponibilitatii, limitele cererii de chemare in judecata sunt determinate de reclamant. Adica cadr5421ul in care trebuie sa se desfasoare activitatea judiciara in materie civila cu privire la obiect (pretentia concreta dedusa judecatii) este dat de cererea partii interesate, judecatorul solutionand procesul numai in limitele sesizarii.


Deci, in speta, potrivit principiului disponibilitatii, instanta este tinuta sa se pronunte, in limitele investirii, numai asupra obiectului pricinii, stabilit de reclamanti prin cererea de chemare in judecata, deoarece nicio dispozitie legala nu prevede posibilitatea instantei de a se pronunta asupra vreunei chestiuni neceruta de niciuna dintre parti.


De altfel, expresia aplicarii principiului disponibilitatii in procesul civil se refera la obiectul cererilor, deci la pretentiile concrete formulate de reclamant in cererea de chemare in judecata, astfel prin lucru cerut se inteleg numai cererile care au fixat cadrul procesual, au determinat limitele investirii instantei si au stabilit obiectul pricinii.


Ori, reclamantii au solicitat ``plata drepturilor banesti cu titlu de plata ore suplimentare pentru activitatea prestata cu depasirea programului normal de 8 ore pe zi", in conditiile in care timpul de munca al salariatilor reclamanti avea o repartizare inegala.


Reclamantii reprezinta personal turant, cu repartizare inegala a timpului de lucru, nu 8 ore zilnic.


Reclamantii, desconsiderand faptul ca nu au repartizare egala a timpului de lucru, au solicitat societatatii sa plateasca fiecaruia drepturile banesti cu titlu de ore suplimentare pentru activitatea prestata ca depasire a programului normal de 8 ore/zi, semnificand ca fiecare 4 ore din tura de serviciu/zi reprezinta ore suplimentare, lucru care nu poate fi luat in considerare, avand in vedere ca orele suplimentare sunt orele efectuate in plus fata de norma.


Asa cum a aratat, orele suplimentare sunt orele efectuate in plus fata de norma si nu activitatea prestata cu depasirea unui program normal de 8 ore pe zi.


Reclamantii au solicitat ca pentru orele suplimentare prestate in perioada repausului saptamanal sau a sarbatorilor legale sa li se plateasca un spor de 100%, indicand drept temei al pretentiilor art. 142 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Or, in conformitate cu articolul indicat de reclamanti, angajatorul este obligat sa plateasca cu spor de 100% doar orele prestate in zile de sarbatori legale si nu a celor prestate in zilele de repaus saptamanal .


Asa cum a mentionat, suspendarea temporara a activitatii de miscare se face conform prevederilor ``Regulamentului pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare - nr. 005"Cap. II Sectiunea a 2- a art. 265 aprobat prin Ordinul nr. 1816 din 26.10.2005 al Ministrului T. C. T iar pe perioada suspendarii temporare a activitatii de miscare salariatii ramasi in post au fost platiti conform prevederilor CCM 2015- 2017 si CCM 2017- 2018 art. 29(2).


Potrivit art. 229 alin 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) contractele colective de munca incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor. Acest text de lege instituie forta obligatorie a contractului colectiv de munca pentru partile semnatare, contract care se impune intocmai ca si lege a.


Totodata, art. 41 alin. 5 din Constitutie garanteaza caracterul obligatoriu al conventiilor colective .vedere prevederile contractuale invocate mai sus si aplicabile in perioada in care reclamantii solicita o diferenta de salariu la orele suplimentare, a solicitat instantei de judecata sa constate ca drepturile cuvenite acestora in temeiul contractelor colective de munca la nivel de unitate si celor individuale de munca au fost platite in mod corespunzator, societatea onorandu-si obligatiile asumate intocmai si la timp .


Parata a aratat ca in cauza sunt incidente si: dispozitiile art. 37 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care prevad ca ``drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca"; prevederile art. 229 alin 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care statueaza ca, ``contractele colective de munca incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor"; prevederile art. 1270 alin. 1 cod civil care dispune ca, ``contractul valabil incheiat are putere de lege . art. 41 alin. 5 din Constitutie care garanteaza caracterul obligatoriu al conventiilor colective .prevederile art. 1270 alin. 1 Cod civ.


Cu privire la legalitatea art. 29 alin 2 din CCM 2017- 2018 a ararat ca nu exista motive temeinice pentru a constata nulitatea acestei prevederi.


Contractul colectiv de munca este rezultatul negocierii partilor contr actante.


Unul dintre principiile ce guverneaza raporturile de munca este principiul negocierii.


Acesta reprezinta o consecinta a principiului constitutional potrivit caruia dreptul la negocieri colective in raporturile de munca este garantat (art. 41 alin. 5 din Constitutie).


Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), concretizand acest drept, prevede ca drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colectiv e de munca si al contractelor individuale de munca (art. 37 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Obiectul negocierilor colective il reprezinta reglementarea de principiu a salarizarii angajatilor carora le sunt aplicabile contractele colective, iar obiectul negocierilor individuale purtate cu prilejul incheierii contractului individual de munca este stabilirea concreta a salariului.


O instanta de judecata nu poate interveni, nu poate limita principiul libertatii de vointa a partilor, atunci cant aceasta libertate a partilor se manifesta cu respectarea dispozitiilor legale.


Interdictia renuntarii salariatilor la drepturile legal recunoscute reprezinta un alt principiu fundamental in dreptul muncii.


Astfel, art. 38 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), statueaza imperativ ca salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, cu precizarea ca orice tranzactie, adica orice intelegere dintre parti, care are ca scop renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea lor, astfel de clauze fiind lovite de nulitate.


Deci, art. 38 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) vizeaza protectia salariatilor, care din diverse motive au renuntat la drepturile ce le erau recunoscute prin lege.


In acest sens, pentru a se asigura de plenitudinea efectelor edictarii normelor legale in materia relatiilor de munca, norme care ar putea ramane fara continut daca salariatii ar renunta la acestea in mod unilateral sau prin conventii bilaterale sau colective sau in orice alt mod, legiuitorul a statuat ca salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.


Deci, ceea ce protejeaza textul de lege este renuntarea prin tranzactii la drepturile recunoscute de lege sau la limitarea acestor drepturi .


Reglementarea sporului pentru munca suplimentara se regaseste prevazuta la art. 123 din Capitolul I - Timpul de munca, Legea nr. 53/2003 actualizata, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro),


De altfel, contractele colective de munca incheiate la nivel de unitate au fost inregistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti, care, in cazul in care ar fi constatat ca au fost incheiate fara respectarea conditiilor, potrivit art. 145 din Legea 62/2011 din acest act normativ, avea obligatia sa le restituie pentru indeplinirea conditiilor legale.


In conditiile in care nu a fost sanctionata potrivit art. 3 din H.G. nr. 871/2013, art. 3 din H.G. nr. 1091/2014, art. 3 din H.G. nr. 1017/2015`si art. 2 din H.G. nr. 1/2017, iar contractele colective de munca nu au fost restituite de catre ITMB pentru neindeplinirea conditiilor legale, prezumtia legala in sensul ca societatea a respectat prevederile art. 40, alin. 2, lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu poate pe baza de grafic de serviciu, in schimburi, in tura, etc.


Cata vreme raporturile de munca dintre reclamanti si parata se realizeaza in temeiul unui contract individual de munca semnat fara obiectiuni si care nu a fost modificat ori anulat, iar aceasta a platit acestora salariile la care s-a obligat, neavand alte datorii catre acestia, in speta sunt incidente si prevederile art. art. 1470 Noul Cod civl care staueaza ca "orice plata presupune o datorie".


Referitor la capatul de cerere privind obligarea paratei la plata dobanzii legale aferente diferentelor de drepturi salariale solicitate, considera ca este total neintemeiat avand in vedere faptul ca, in cauza, intre intimata si reclamant nu s-au stabilit raporturi juridice de natura civila care sa faca obiectul art. l si art. 8 din OG nr. 13/2011 privind dobanda legala, ci raporturi jurtidice de munca intemeiate pe dispozitiile legislatiei muncii.


Dobanda legala reglementata de art. 1088 din fostul Cod Civil cu referire la OG nr. 9/2000 si art. 1. 535 din Noul Cod Civil cu referire la OG nr. 13/2011, priveste exclusiv conventiile, dupa caz contractele referitoare la drepturi banesti asumate ca obligatii si neexecutate nu obligatiile rezultate din contractele de munca .


In concluzie, avand in vedere argumentele expuse in intampinare, a solicitat admiterea exceptiilor invocate iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare in judecata, ca neintemeiata.


In sustinerea intampinarii au fost depuse la dosar inscrisuri (filele 171- 182).


La data de 06.10.2019, reclamanta a depus cerere precizatoare referitoare la stabilirea cadrului procesual, in sensul in care considera ca se impune introducerea in cauza si a celorlalte federatii sindicale reprezentative, semnatari CCM valabile la nivelul CNCF C.SA, pe perioada dedusa judecatii, respectiv ALIANTA FEDERATIILOR T.FEROVIARE si FEDERATIA NATIONALA D.DE F.


La termenul de judecata din data de 08.10.2019, in temeiul art. 78 C. a fost dispusa introducerea in cauza a partilor FEDERATIA NATIONALA D.DE F., ALIANTA FEDERATIILOR T.FEROVIARE.


La acelasi termen de judecata, a fost respinsa exceptia tardivitatii primului capat de cerere, ca neintemeiata, pentru motivele aratate in incheierea de sedinta de la acea data .


Paratii ALIANTA FEDERATIILOR T.FEROVIARE si FEDERATIA NATIONALA D.DE F.nu au depus intampinare in cauza.


Exceptia lipsei calitatii de reprezentant a Federatiei Nationale Feroviare Miscare Comerciala, exceptia lipsei calitatii de reprezentant a Federatiei Nationale Feroviare Miscare Comerciala pentru reclamantul C.M.P., exceptia lipsei calitatii procesuale active a Sindicatului in ce priveste promovarea actiunii in numele reclamantului, F.C., pentru perioada 01.06. x17, exceptia autoritatii de lucru judecat pentru perioada 01.06. x18 si exceptia prescriptiei dreptului material la actiune pentru petitul 2, au fost respinse de instanta la termenul din data de 28.07.2020, pentru motivele aratate in practicaua hotararii.


Sub aspect probatoriu, a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri .


Analizand actele si lucrarile dosarului Tribunalul retine urmatoarele:


In fapt, reclamantii sunt salariati ai paratei CNCF C.SA-S.Regionala CF C., astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar si sustinerilor partilor.


In calitate de salariati, conform art. 229 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), le sunt aplicabile dispozitiile contractului colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti, sub numarul 221/08.06.2018, valabil pentru perioada 08.06. x19 (filele 37- 117).


Reclamantii au invocat nulitatea dispozitiilor art. 29 alin. 2 teza I din contractul colectiv de munca nr. 221/08.06.2018, potrivit carora ``Pe sectiile de circulatie secundare cu activitate suspendata, personalul ramas in post peste norma lunara va fi platit cu 70 la suta din salariul de baza, cu sporurile aferente (spor pentru conditii grele de munca f., spor de noapte, spor de 100 la suta peste zile festive) ``.


Tribunalul retine ca potrivit dispozitiilor art. 37 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca .``


art. 38 prevede ca ``Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.``


Conform art. 132 din Legea nr. 62/2011 ``(1) Clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege.


(2) La incheierea contractelor colective de munca, prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor au un caracter minimal.


(3) Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior.


(4) Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de munca aplicabile.``


Conform art. 142 din acelasi act normativ, ``(1) Clauzele cuprinse in contractele colective de munca care sunt negociate cu incalcarea prevederilor art. 132 sunt lovite de nulitate.


(2) Nulitatea clauzelor contractuale se constata de catre instantele judecatoresti competente, la cererea partii interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie .


(3) In cazul constatarii nulitatii unor clauze de catre instanta judecatoreasca, partile pot conveni renegocierea acestora.


(4) Pana la renegocierea clauzelor a caror nulitate a fost constatata, acestea sunt inlocuite cu prevederile mai favorabile angajatilor, cuprinse in lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul superior, dupa caz.``


Ceea ce se invoca de catre reclamanti se fundamenteaza pe faptul ca, intre clauza contractuala a carei nulitate absoluta se solicita a se constata si cadrul legal aplicabil in privinta timpului de munca si timpului suplimentar de munca, exista o neconcordanta de natura sa atraga sanctiunea nulitatii absolute, pentru ca se incalca dispozitiile legale ce stabilesc drepturi mai favorabile in favoarea salariatilor.


Potrivit art. 120 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.


(2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident``.


Conform art. 121 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``(1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz.


(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz, este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident``.


art. 122 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stipuleaza ca ``(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.


(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.


(3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.


Totodata, conform art. 123 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .``


art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca ``(1) Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. 140, precum si la locurile de munca prevazute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile .


(2) In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.``


Tribunalul retine ca partenerii sociali au prevazut la Capitolul VIII din CCM nr. 221/08.06.2018 (fila 53 verso) ca, ``orele suplimentare necompensate cu timp liber corespunzator se vor plati cu un spor de 95% la suta din salariul de baza``.


Astfel, partile semnatare au stabilit un astfel de spor acordat pentru timpul de munca suplimentar cu respectarea prevederilor minimale legale reprezentate de art. 122 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), insa reclamantii pretind ca acordarea acestui spor se impune si pentru situatia premisa reglementatat de art. 29 alin. 2 teza I din CCM nr. 221/08.06.2018.


Tribunalul retine ca art. 129 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) defineste norma de munca menttionand ca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate. Norma de munca cuprinde timpul productiv, timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca .


In solutionarea criticii aduse prevederilor contractuale a caror nulitate absoluta a fost solicitata, trebuie avut in vedere faptul ca textul criticat se refera la reglementarea salarizarii in cazul sectiilor de circulatie secundare cu activitate suspendata.


Prin urmare, ceea ce trebuie determinat este daca in cazul sectiilor de circulatie secundare in care activitatea este suspendata, iar salariatii desfasoara activitati, timpul respectiv este timp de munca in sensul prevederilor legale.


Potrivit art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.``


Regulamentul pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare-nr. 005 din 26.10.2005 aprobat prin Ordinul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 1816/2005 statueaza in art. 265 ca, ``(1) Pe sectiile de circulatie cu activitate redusa, administratorul infrastructurii feroviare poate aproba suspendarea temporara a activitatii de miscare, pe o perioada mai mica de 24 de ore, in care nu este prevazut sa circule trenuri.


(2) Pe aceste sectii de circulatie, operatorul de circulatie dispune suspendarea activitatii de miscare potrivit programului aprobat, precizand pentru fiecare punct de sectionare ora de incepere a suspendarii, respectiv de reluare a activitatii de miscare, numai dupa ce a stabilit impreuna cu IDM dispozitori din punctele de sectionare, ultimul tren circulat pe fiecare fir de circulatie, cand este cazul, precum si starea de liber a liniilor curente. (a€¦)


(5) Pe perioada suspendarii temporare a activitatii de miscare, la biroul de miscare din fiecare punct de sectionare ramane la post cel putin IDM dispozitor, iar la posturile de bariera raman la post pazitorii de bariera sau alti agenti care le deservesc. Conducerea administratorului de infrastructura poate aproba in functie de modul de organizare al activitatii ca la biroul de miscare in locul IDM dispozitor sa ramana un alt agent care poate fi acar, revizor de ace, pazitor de bariera.


(6) Pe perioada suspendarii temporare a activitatii de miscare, agentii care raman la post asigura semnalizarea corespunzatoare a barierelor; barierele care au pozitia normal "inchisa"se deschid si se mentin in aceasta pozitie pe perioada suspendarii temporare a activitatii de miscare.


(7) Personalul ramas la post pe perioada suspendarii activitatii de miscare are obligatia de a supraveghea constructiile si instalatiile din zona postului si de a raspunde la apelurile telefonice.


(8) Reluarea activitatii de miscare se face potrivit programului aprobat, in baza dispozitiei operatorului de circulatie transmisa catre IDM dispozitori din statiile in care activitatea de miscare a fost suspendata. IDM dispozitor, dupa primirea dispozitiei operatorului de circulatie, organizeaza reluarea activitatii verificand starea personalului si inmaneaza cheile de la cabine si de la incuietorile macazurilor - in cazul statiilor cu incuietori fara . art. 2 din Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru ``In sensul prezentei directive, se intelege prin: 1. "timp de lucru ": orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile, in conformitate cu legislatiile si/sau practicile nationale; 2. "perioada de repaus ": orice perioada care nu este timp de lucru;a€¦``


CJUE a stabilit in jurisprudenta sa, in mod expres si fara nicio exceptie, ca ``timpul de lucru este plasat in opozitie cu timpul de odihna, cele doua notiuni excluzandu-se reciproc"(Hotararea din 3 octombrie 2000, c-303/98, Sindicato de MA©dicos de Asistencia PAºblica (Simap) c. Conselleria de Sanidad y Consumo de la Generalidad Valenciana) si ca Directiva 93/104 ``nu prevede vreo categorie intermediara intre timpul de lucru si timpul de odihna", aceasta concluzie fiind valabila si in legatura cu Directiva 2003/88. Asadar, motivarea hotararii in Cauza Simap releva inceputul unei teorii jurisprudentiale care, bazandu-se pe scopul Directivei 93/104 si pe reglementarea duala a timpului de lucru nu poate fi considerata timp de odihna decat daca are un caracter efectiv si, ori de cate ori acest caracter nu este demonstrat, perioada de timp respectiva nu poate fi incadrata in aceasta notiune, pe cale de consecinta, neputand fi considerata decat timp de munca .


Tribunalul retine ca a ctivitatea tipului de personal analizat presupune perioade active si perioade inactive in cadrul sectiilor de circulatie secundare.


Insa daca sunt inactivi raportat la atributiile specifice fiselor posturilor, salariatii reclamanti raman la post si au alte atributii precum cele de paza, de semnalizare, etc., reglementate prin Regulamentul anterior indicat, ceea ce face ca orele de suspendare sa se includa in timpul de munca, respectiv in norma de munca, cata vreme in sarcina lor sunt stabilite obligatii si sunt la dispozitia angajatorului, prestand munca de un alt tip decat cea din perioadele active .


Prin urmare, perioadele de suspendare reprezinta timp de munca in sensul dispozitiilor art. 111 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In consecinta, in conditiile in care in cadrul sectiilor de circulatie secundare cu activitate suspendata salariatii ramasi la post desfasoara activitati, care se includ in timpul de munca, respectiv norma de munca, inseamna ca si orele care depasesc durata normala a timpului de munca (norma de munca) reprezinta ore suplimentare si ele se supun regimului salarial minimal prevazut de dispozitiile imperative ale Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care nu pot fi inlaturate si nici limitate.


Cum prin reglementarea in art. 29 pct. 2 teza I din Contractul Colectiv de Munca nr. 221/08.06.2018 a unui spor de doar 70 la suta din salariul de baza, se incalca dispozitiile minimale legale statuate de art. 123 alin. 2 si art. 142 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar potrivit dispozitiilor art. 132 alin. 1 din Legea nr. 62/2011, clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege si conform art. 142 alin. 1 clauzele cuprinse in contractele colective de munca care sunt negociate cu incalcarea prevederilor art. 132 sunt lovite de nulitate, Tribunalul constata temeinicia primului capat de cerere, motiv pentru care va constata nulitatea absoluta a prevederilor art. 29 alin. 2 teza I din Contractul Colectiv de Munca 2018- 2019 nr. 221/08.06.2018.


Referitor la cel de-al doilea capat de cerere, Tribunalul retine ca reclamantii pretind ca au prestat ore suplimentare peste norma legala de munca pontate de angaujator, motiv pentru pretind plata acestora prin prisma dispozitiilor art. 123 alin. 2 raportat la Anexa V Capitolul VIII din CCM nr. 221/08.06.2018 si art. 142 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (pentru perioada 01.06. x19).


Dupa cum au aratat ambele parti, reclamantii au desfasurat activitate pe ture, avand o repartizare inegala a timpului de lucru.


Astfel, conform prevederilor art. 115 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.


Dispozitiile art. 116 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevad ca modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern.


Conform prevederilor art. 116 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca .


Prin urmare, in conditiile in care salariatii au avut program de munca inegal repartizat, lucrand in ture, se poate considera ca timp de munca suplimentar, cu consecinta platii orelor suplimentare, timpul ce depaseste durata turelor, astfel cum au fost stabilite si repartizate pentru fiecare reclamant in parte, cu conditia sa fie depasita norma de munca lunara negociata, timpul de munca fiind repartizat inegal.


Astfel, orele suplimentare sunt acele ore efectuate in plus fata de durata programului de munca, astfel cum a fost aprobat si repartizat.


Fata de cele mentionate mai sus, Tribunalul va obliga paratele C.NATIONALA DE C.F.C.SA (CNCF C.SA) si C.NATIONALA DE C.F.C.SA - S.REGIONALA CF C., sa plateasca fiecaruia dintre reclamantii membri de sindicat, pentru perioada 08.06. x19, diferentele dintre drepturile salariale achitate pentru activitatea prestata peste norma lunara de munca, in cadrul sectiilor de circulatie cu activitate suspendata, si cele cuvenite, prin calcularea acestora potrivit art. 123 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) raportat la Anexa V Capitolul VIII din CCM nr. 221/08.06.2018, respectiv cu acordarea unui spor de 95% din salariul de baza, pentru orele suplimentare efectuate in timpul saptamanii, si potrivit art. 142 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv cu acordarea unui spor de 100% din salariul de baza, pentru orele suplimentare efectuate in perioada repaosului saptamanal sau a sarbatorilor legale, astfel cum reies din pontajele angajatorului.


Potrivit art. 166 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), neplata salariului poate determina angajatorul la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.


Conform a rt.1. 535 alin. 1 si 2 din Cod civil in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In lipsa unei conventii daunele moratorii pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala aferenta.


Conform art. 1531 alin. 2 din Codul civil prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea intinderii prejudiciului se tine seama si de cheltuielile pe care creditorul le-a facut, intr-o limita rezonabila, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Indicele de inflatie reprezinta un calcul matematic aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piata si prin intermediul caruia se masoara gradul de depreciere a valorii banilor aflati in circulatie si care trebuie sa fie astfel adusi la actuala lor putere de cumparare.


F.de dispozitiile enuntate mai sus, Tribunalul va obliga aceleasi parate la actualizarea sumelor acordate prin prezenta hotarare, cu indicele de inflatie de la data scadentei fiecarei sume pana la data platii efective a acesteia.


In ceea e priveste dobanda legala, in sensul art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 13/2011, aceasta este datorata pentru neindeplinirea obligatiei banesti la scadenta, si are functie penalizatoare, preluata si in denumire. Ordonanta este aplicabila nu pentru a extrage efectul propriu-zis al curgerii dobanzilor, stabilit pe baza prevederilor Codului civil, ci doar pentru a sanctiona modul de calcul al cuantumului acestui accesoriu, ale carui determinari trebuie sa fie conforme legii in vigoare in intervalul pentru care se calculeaza.


In consecinta, va obliga paratele C.Nationala de C.F.C.SA (CNCF C.SA) si C.Nationala de C.F.C.SA - S.Regionala CF C.la plata, catre reclamantii membri de sindicat a dobanzii legale penalizatoare, aferenta sumelor cu titlu de diferente salariale acordate prin prezenta hotarare, de la data scadentei fiecarei sume componente pana la data platii efective.


In baza dispozitiilor art. 453 Cod de procedura civila va dispune obligarea paratelor C.Nationala de C.F.C.SA si C.Nationala de C.F.C.SA-S.Regionala CF C.sa plateasca reclamantei FEDERATIA NATIONALA F.MISCARE C. bUCURESTI pentru membrii sai C.V., F.C., C.M.P., B.C., D.D., G.S., P.C., R.D.C., C.M.suma de 4760 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) conform chitantelor nr. 493- 501/22.05.2020 (f.122- 130).


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE:


Admite in parte actiunea, astfel cum a fost precizata de reclamanta FEDERATIA NATIONALA F.MISCARE C. bUCURESTI, cu sediu procesual ales la av. Gatajescu a. F.in C. .Motru, nr. 10, jud. D., in numele membrilor de sindicat: C.V., F.C., C.M.P., B.C.D.D., G.S., P.C., R.D.C., C.M., in contradictoriu cu parata C.NATIONALA DE C.F.C.SA, cu sediul in Bucuresti . 38, sectorul1, C.NATIONALA DE C.F.C.Sa-S.REGIONALA CF C., cu sediul in C.., jud. D., ALIANTA FEDERATIILOR T.F., cu sediul in Bucuresti .Nord, nr. 1- 3 cam. 45, sector1, FEDERATIA NATIONALA D.DE F., cu sediul in Bucuresti, 38, sectorul1.


Constata nulitatea absoluta a clauzei prevazute la art. 29 alin. 2, teza I din CCM la nivel de unitate pentru anul 2018- 2019.


Obliga paratele C.NATIONALA DE C.F.C.SA (CNCF C.SA) si C.NATIONALA DE C.F.C.SA - S.REGIONALA CF C., sa plateasca fiecaruia dintre reclamantii membri de sindicat, pentru perioada 08.06. x19, diferentele dintre drepturile salariale achitate pentru activitatea prestata peste norma lunara de munca, in cadrul sectiilor de circulatie cu activitate suspendata, si cele cuvenite, prin calcularea acestora potrivit art. 123 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) raportat la Anexa V Capitolul VIII din CCM nr. 221/08.06.2018, respectiv cu acordarea unui spor de 95% din salariul de baza, pentru orele suplimentare efectuate in timpul saptamanii, si potrivit art. 142 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv cu acordarea unui spor de 100% din salariul de baza, pentru orele suplimentare efectuate in perioada repaosului saptamanal sau a sarbatorilor legale, astfel cum reies din pontajele angajatorului, diferente urmand a fi actualizate cu rata indicelui de inflatie la data platii efective.


Obliga paratele C.NATIONALA DE C.F.C.SA (CNCF C.SA) si C.NATIONALA DE C.F.C.SA - S.REGIONALA CF C.la plata, catre reclamantii membri de sindicat a dobanzii legale penalizatoare, aferenta sumelor cu titlu de diferente salariale acordate prin prezenta hotarare, de la data scadentei fiecarei sume componente pana la data platii efective.


Obliga paratele C.NATIONALA DE C.F.C.SA si C.NATIONALA DE C.F.C.SA-S.REGIONALA CF C.sa plateasca reclamantei FEDERATIA NATIONALA F.MISCARE C. bUCURESTI pentru membrii reprezentati in prezenta cauza suma de 4760 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .


Cu apel in 10 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucuresti-Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.


Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei azi, 14.07.2020.




Pronuntata de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 3004 din 14.07.2020


Citeşte mai multe despre:    anulare articol contract colectiv de munca    munca suplimentara    compensarea muncii suplimentare prin plata unui spor    norma de munca    timp de lucru    timp de odihna    program de lucru inegal    daune moratorii    dobanda legala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020

Necontestarea de catre angajator a drepturilor salariale pretinse de salariat. Sarcina probei in conflictele de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara - Sentinta civila nr. 1377 din data de 08 Septembrie 2020

Dovada intervalului de timp lucrat. Neimplicarea salariatilor de catre angajator in atestarea nemijlocita a timpului de lucru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 6084 din data de 23.12.2019

Dovada orelor suplimentare. Refuzul angajatorului de a prezenta inscrisuri doveditoare.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 1714 din data de 5 iunie 2019

Elementele ce caracterizeaza un raport de munca. Prestarea muncii, subordonarea salariatului, organizarea si disciplina muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 364 din data de 2 aprilie 2019

Flexibilitatea programului prin prisma functiei. Solicitarea implicita de prestare a orelor suplimentare
Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt - Sentinta civila nr. 148/2019

Repartizarea inegala a timpului de munca. Plata orelor suplimentare si a sporului de noapte
Pronuntaţă de: Tribunalul Brasov – Sentinta civila nr. 642/25.09.2019

Sustinerile angajatorului au valoarea juridica a unei recunoasteri. Prestare muncii in zilele de sambata si duminica
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 62 din data de 14 ianuarie 2020



Articole Juridice

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Compensarea muncii suplimentare cu zile libere
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Compensarea orelor suplimentare si a orelor de munca efectuate in zile de sarbatoare legala
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Compensarea orelor de munca suplimentara
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Munca suplimentara
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Efectuarea orelor de munca suplimentara. Acordul salariatului
Sursa: MCP Cabinet avocati