din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1793 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Deghizarea contractului individual de munca cu norma intreaga in contract individual de munca cu timp partial. Constatare raport de munca

Deghizarea contractului individual de munca cu norma intreaga in contract individual de munca cu timp partial. Constatare raport de munca

  Publicat: 25 Mar 2021       3852 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Iasi sub nr. x/25 septembrie 2018, astfel cum a fost precizata, reclamantul a. C. a chemat in judecata pe parata .solicitand instantei sa constate ca a fost incheiat pentru un program de 8 ore/zi contractul individual de munca dintre parti, iar nu pentru un program de 2 ore/zi pe zi, asa cum se mentioneaza in acesta, sa fie obligata parata sa achite diferentele de drepturi salariale pentru programul intreg de 8 ore pe zi, inclusiv zilele de sambata, precum si daune morale in cuantum de 20.000 lei.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Intamplator; care depinde de un eveniment viitor si nesigur. Se are in vedere mai ales in cazul contractelor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;

Motiveaza reclamantul cererea sa prin faptul ca a aflat cu ocazia controlului ITM ca a fost incheiat pentru 2 ore/zi in loc de 8 ore/zi contractul individual de munca, angajatorul necomunicandu-i un exemplar al acestuia. Avand in vedere faptul ca angajatorul i-a solicitat sa lucreze 8 ore/zi, a prestat aceasta activitate, fiind indreptatit sa solicite recunoasterea acesteia si plata drepturilor banesti cuvenite. Cu privire la daunele morale solicitate, prin precizarile de la f. 42 dosar a sustinut ca in perioada in care contractul sau a fost incheiat cu timp partial a fost lipsit de multe drepturi, printre care si cel de asistenta medicala gratuita, precum si de celelelate drepturi prevazute de lege.


Solicita ca parata sa prezinte instantei condica de prezenta electronica, intrucat prezenta se inregistra automat atat in ceea ce priveste ora de venire, ora de plecare, cat si in numele si parola fiecarui angajat.


In dovedirea actiunii, reclamantul a depus la dosar inscrisuri .


In drept, a invocat reclamantul disp. art. 16 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Intimata . a formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii.


Invoca nulitatea cererii de chemare in judecata fata de disp art. 196 alin 1 cod procedura civila pentru nementionarea obiectului actiunii, a motivelor de fapt si de drept, precum si a dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere .


Pe fond, arata ca reclamantul a fost angajat al paratei in baza contractului individual de munca nr. 18 din 16 iunie 2014 si a desfasurat activitate, care a incetat la 27 mai 2015. Ulterior, reclamantul s-a adresat din nou intimatei pentru a se angaja, insa angajarea sa s-a facut cu timp partial de 2 ore/zi pana la data de 31 decembrie 2017, cand s-a modificat contractul de munca prin vointa partilor in sensul desfasurarii activitatii cu norma intreaga pana la data de 31 martie 2018, cand raportul de munca a incetat.


Considera ca reclamantul da dovada de rea credinta, avand in vedere faptul ca raportul de munca s-a desfasurat prin vointa partilor si cu consimtamantul lor, in conditii de timp partial de munca, din 19 noiembrie 2015 si, ulterior, norma intreaga din 1 ianuarie 2018.


Subliniaza ca a inmanat contractul de munca si s-au platit drepturile salariale aferente, astfel ca solicitarile reclamantului sunt neintemeiate.


In ceea ce priveste cererea de daune morale si de drepturi banesti pentru zilele de sambata arata ca se impun e ca pa ratul sa faca precizari.


Cu privire la exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata si exceptia inadmisibilitatii actiunii Tribunalul le apreciaza neintemeiate si le va respinge.


Exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata a fost invocata de parata prin intampinare si s-a raportat la faptul ca, fata de disp art. 196 alin 1 cod procedura civila, actiunea nu mentioneaza obiectul actiunii, a motivele de fapt si de drept si dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere .


In drept, potrivit disp. art. 196 alin 1 CPCiv in forma in vigoare la data introducerii actiunii, 25.09.2018, (1) Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea oricareia dintre parti, obiectul cererii, motivele de fapt ale acestei a ori semnatura partii sau a reprezentantului acesteia este nula. Dispozitiile art. 200 sunt aplicabile. art. 200- Verificarea cererii si regularizarea acesteia: (1) Completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifica, de indata, daca cererea de chemare in judecata este de competenta sa si daca aceasta indeplineste cerintele prevazute la art. 194 - 197.


Cu referire la elementele a caror lipsa a fost invocata, Tribunalul noteaza ca acestea nu toate identificate prin cerere si precizarile care au fost formulate: in actiunea sunt mentionate partile, obiectul cererii, cel retinut de instanta in primul paragraf al considerentelor sentintei, cererea fiind motivata de reclamant in fapt prin prestarea muncii in favoarea paratei fara o plata meritata, actiunea fiind si semnata.


In aceste conditii exceptia nulitatii este neintemeiata si se va respinge.


Pe exceptia inadmisibilitatii actiunii se retine, de asemenea, netemeinicia.


Prin modul cum a fost formulata actiunea de catre reclamant, acesta solicitand instantei sa constate ca a fost incheiat pentru un program de 8 ore/zi contractul individual de munca dintre parti, iar nu pentru un program de 2 ore/zi pe zi si, pe cale de consecinta, sa fie obligata parata sa achite diferentele de drepturi salariale pentru programul intreg de 8 ore pe zi, instanta retine ca a fost investita cu o veritabila actiune in realizare, reclamantul urmarind sa obtina obligarea paratei la plata salariului pentru un program intreg de munca .


Prin urmare, raportat la disp. art. 35 CPCiv, potrivit caruia: Cel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept . Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege si retinand ca instanta a fost investita cu o actiune in realizare cata vreme reclamantul a urmarit condamnarea paratului la plata drepturilor cuvenite, Tribunalul va respinge exceptia de inadmisibilitate.


Analizand actele si lucrarile dosarului din prisma dispozitiilor legale incidente in cauza Tribunalul retine cele ce urmeaza:


Din Raportul per salariat emis la data de 14 decembrie 2018 de angajatorul .(f. 34 - 36 dosar) instanta ret ine faptul ca reclamantul Anit oa ei C. a fost angajatul aceste i societati in baza contractului individual de munca n r. 43 incheiat la data de 19 noiembrie 2015 (f. 64- 65 dosar), prestand activitate incepand cu data de 20 noiembrie 2015 pana la data de 30 noiembrie 2015, in contract fiind prevazuta o durata a programului de lucru de 2 ore/zi.


In perioada 1 Decembrie 2015 - 31 ianuarie 2016 contractul de munca a fost incheiat cu norma intreaga, potrivit actului aditional nr. 1/1 decembrie 2015 (f. 74 dosar).


Ulterior, incepand cu 1 februarie 2016 pana la data de 30 noiembrie 2016 a fost prevazut din nou un program de lucru cu timp partial, de 2 ore/zi potrivit actului aditional nr. 2/1 februarie 201 6 (f. 7 5 dosar).


In perioada 1 - 31 decembrie 2016 contractul a fost inregistrat cu norma intreaga potrivit actului aditional nr. 4/1 decembrie 2016 (f. 78 dosar).


Intre 1 ianuarie 2017 - 31 iulie 2017 contractul a fost incheiat cu timp partial, pentru o norma de 2 ore/zi, potrivit actului aditional nr. 4/04.01.2017 (f. 7 9 dosar).


Intre 1 august 2017 - 31 martie 2018 contractul a fost incheiat cu norma intreaga potrivit actului aditional nr. 51/01.08.2017 (f. 82 dosar).


Prin prezenta actiune, astfel cum a fost precizata, reclamantul a. C. a solicitat instantei sa constate ca, in realitate contractul individual de munca a fost incheiat pentru o norma de 8 ore/zi, cat a prestat in fapt salariatul, si sa dispuna, in consecinta, obligarea paratei la plata drepturilor salariale pentru o astfel de norma.


La termenul de judecata din data de 06.11.2019 instanta a solicitat intimatei sa depuna la dosar condica electronica de prezenta, prin notele de sedinta depuse la dosar la data de 21.01.2020 parata comunicand ca nu detine o asemenea condica intrucat nu are caracter obligatoriu, respectand disp. art. 119 CMuncii privind evidenta timpului de munca .


In drept, potrivit disp. art. 16 si 17 CMuncii: art. 16 - (1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului. (2) Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca . (3) Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca . (4) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca . art. 17 - (1) Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice. (2) Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz. (5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege.


Din analiza contractelor individuale de munca si a actelor aditionale la acestea, depuse la dosar de parata, Tribunalul constata ca atat contractul individual de munca nr. 43/19.11.2015 (f. 64- 65 dosar), cat si actul aditional nr. 1/1 decembrie 2015 (f. 74 dosar) si actul aditional nr. 2/1 februarie 2016 (f. 75 dosar) poarta semnaturi in dreptul rubricii ``Salariat`` care nu apartin reclamantului, fiind usor de observat ca semnatura de pe acestea este complet diferita de cea pe care reclamantul a aplicat-o, de exemplu, pe Notificarea de concediere din data de 05.03.2018 (f. 86 dosar) sau pe diferitele precizari depuse pe parcursul procesului (f. 5, 14, 15, 19, 20, 44, 45, 50, 52), actele aditionale nr. 4/1 decembrie 2016 (f. 78 dosar), actul aditional nr. 4/04.01.2017 (f. 79 dosar) si actul aditional nr. 51/01.08.2017 (f. 82 dosar) nepurtand nici o semnatura .


In drept, potrivit disp. Codului Muncii in vigoare la data incheierii contractului individual de munca nr. 43/19.11.2015, a rt.103: Salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numa rului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil. art. 104 (1) Angajatorul poate incadra salariati cu fractiune de norma prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial. (2) Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa. art. 105 (1) Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3), urmatoarele: a) durata muncii si repartizarea programului de lucru ; b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru; c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora. (2) In situatia in care intr-un contract individual de munca cu timp partial nu sunt precizate elementele prevazute la alin. (1), contractul se considera a fi incheiat pentru norma intreaga.


Din analiza contractului individual de munca nr. 43/19.11.2015 si a actelor aditionale, inscrisuri cu privire la care instanta a retinut fie ca sunt semnate de altcineva decat reclamantul, fie sunt nesemnate, Tribunalul constata ca acestea au fost incheiate cu incalcarea dispozitiilor imperative citate anterior, art. 105, alin 1, in acestea nefiind mentionata expres repartizarea programului de lucru. Desi in contract este mentionat un asemenea aliniat, la art. H pct. 2 lit. a), acesta nu este in concret completat, in actele aditionale nefiind cuprins un asemenea aliniat.


In aceste conditii, retinand si faptul ca potrivit disp. art. 272 CMuncii: ``Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.``, iar in cauza angajatorul nu a prezentat dovezi care sa ateste ca, in fapt, activitatea desfasurata a fost chiar cea de 2 ore pe zi, nedepunand nici condici de prezenta si nici condica electronica de prezenta, la care s-a referit reclamantul in actiune, Tribunalul urmeaza sa faca aplicarea in cauza a disp. art. 105 alin 2 CMuncii in sensul ca va constata ca fiind incheiat pentru o norma intreaga, de 8 ore/zi si 40 ore/saptamana, contractul individual de munca nr. 43/19.11.2015 pentru acele perioade pentru care, in temeiul actelor aditionale mentionate mai sus, in evidenta REVISAL reclamantul figureaza cu o activitate de 2 ore/zi, mai exact pentru perioadele 20.11.2015 - 30.11.2015, februarie-noiembrie 2016 si ianuarie-iulie 2017.


Conform art. 39 alin 1 lit. a) C. M. salariatul are dreptul la salarizare pentru munca depusa, iar potrivit dispozitiilor art. 159 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca, potrivit art. 161 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor. Astfel, salariul este pretul muncii prestate, exprimat in bani, iar potrivit Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, cel ce munceste are dreptul la un salariu echitabil si suficient care sa- i asigure lui si familiei sale o existenta conforma cu demnitatea umana.


De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 168 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. Conform alin. 2 statele de plata precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator in aceleasi conditii si termene ca si actele contabile.


Or, in speta, se retine de catre instanta ca parata, careia ii revenea sarcina probei conform art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu a depus la dosar statele de plata pentru perioadele 20.11.2015 - 30.11.2015, februarie-noiembrie 2016 si ianuarie-iulie 2017, care sa poarte semnatura reclamantului, statele de plata depuse la f. 76- 77, 80- 81 necuprinzand si rubrica ``Semnatura``. Chiar si daca ar fi purtat semnatura reclamantului, statul de plata ar fi relevat, eventual, ca reclamantul a primit suma cuvenita pentru norma de 2 ore/zi, cat a inscris parata in Revisal, iar nu suma cuvenita pentru programul intreg de 8 ore/zi.


In consecinta, instanta apreciaza ca, urmare a constatarii unui program de lucru de 8 ore/zi si a faptului ca nu s-a facut dovada platii drepturilor salariale cuvenite pentru acesta, va admite cerer ea reclamantului si va obliga parata sa plateasca reclamantului diferenta dintre drepturile salariale corespunzatoare unui norme intregi de munca si cele efectiv achitate pentru o fractiune de norma, aferente perioadelor 20.11.2015-30.11.2015, februarie-noiembrie 2016 si ianuarie-iulie 2017.


In ceea ce priveste cererea reclamantului privind obligarea paratei la plata contravalorii muncii suplimentare prestate in perioada cat reclamantul a fost angajatul sau, instanta retine:


C onform disp. CMuncii, art. 1 12 - (1) Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. art. 113 - (1) Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus . art. 114 - (1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. art. 120 - (1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara. (2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident .


In speta, s-a retin ut de catre instanta ca pentru perioada lucrata reclamant ul a prestat activitate de 8 ore/zi, acesta sustinand ca a efectuat si ore suplimentare acestui program, care nu i-au fost platite.


Reclamantul nu a depus la dosar o precizare a orelor suplimentare efectuate, in sensul de a indica numarul acestora, data efectuarii lor si care dintre acestea nu au fost platite, nefacand nici o dovada in acest sens cu privire la faptul ca a prestat munca suplimentara.


Instanta retine ca, in conformitate cu practica judiciara in materie, sarcina probei se inverseaza in litigiile de munca ce au ca obiect plata drepturilor izvorate din efectuarea de munca suplimentara, fiind in sarcina reclamantului probarea efectuarii orelor suplimentare (actori incumbit onus probandi).


Desi potrivit disp. art. 119 CMuncii a ngajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat, deci si a orelor suplimentare lucrate si parata nu a depus la dosar o asemenea evidenta, instanta retine ca nu ar fi putut da crezare unei asemenea evidente in conditiile in care parata recunoaste in raport cu reclamantul un program de munca de doar 2 ore/zi, avand interes in a retine un numar de ore lucrate cat mai mic pentru a evita plata drepturilor salariale aferente, putand recurg e la o pontare nereala, defavorabil a angaja tului, aceasta si in conditiile in care potrivit disp. art. 105 alin 1 CM contractul cu timp partial trebuie sa prevada: c) interdictia de a efectua ore suplimentare.


Prin urmare, retinand ca in speta reclamantul, caruia ii revenea sarcina probei, nu a facut dovada efectuarii orelor suplimentare, cererea sa de plata a acestora va fi respinsa.


Aceeasi solutie de respingere va primi si cererea reclamantului de obligare a paratei la plata daunelor morale in cuantum de 20.000 lei, nici o proba nefiind facuta in raport de aceasta solicitare. Prin precizarile de la f. 42 dosar reclamantul a motivat aceasta cerere pe faptul ca in perioada in care contractul sau a fost incheiat cu timp partial a fost lipsit de multe drepturi, printre care si cel de asistenta medicala gratuita, precum si de celelelate drepturi prevazute de lege.


In drept, potrivit CMuncii, a rt.106 - (1) Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile. (2) Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.


Prin urmare, raportat la faptul ca salariatul, desi angajat cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, Tribunalul nu poate prezuma, in lipsa unor probe certe, ca reclamantul a fost lipsit de dreptul la asistenta medicala gratuita, fapt care i-ar fi provocat o suferinta de natura a justifica acordarea daunelor morale.


Urmeaza deci ca instanta sa admita in parte actiunea, astfel cum a fost precizata, formulata de reclamantul a. C.in contradictoriu cu parata, sa constate ca fiind incheiat pentru norma intreaga, de 8 ore/zi si 40 ore/saptamana, contractul individual de munca nr. 43/19.11.2015, sa oblige parata sa plateasca reclamantului diferenta dintre drepturile salariale corespunzatoare unui norme intregi de munca si cele efectiv achitate pentru o fractiune de norma, aferente perioadelor 20.11. - 30.11.2015, februarie-noiembrie 2016 si ianuarie-iulie 2017, respingand cererea de obligare a paratei la plata drepturilor salariale pentru zilele de sambata si cererea de acordare a daunelor morale in cuantum de x lei.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Respinge exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata .


Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii.


Admite in parte actiunea, astfel cum a fost precizata, formulata de reclamantul a. C.CNPx3, jud. Iasi, in contradictoriu cu parata, cu sediul in Iasi, si Sfant nr. 11, avand Jx si CUI RO1988097.


Constata ca fiind incheiat pentru norma intreaga, de 8 ore/zi si 40 ore/saptamana, contractul individual de munca nr. 43/19.11.2015.


Obliga parata sa plateasca reclamantului diferenta dintre drepturile salariale corespunzatoare unui norme intregi de munca si cele efectiv achitate pentru o fractiune de norma, aferente perioadelor 20.11. - 30.11.2015, februarie-noiembrie 2016 si ianuarie-iulie 2017.


Respinge cererea reclamantului de obligare a paratei la plata drepturilor salariale pentru zilele de sambata.


Respinge cererea reclamantului de acordare a daunelor morale in cuantum de x lei.


Cu drept de apel, ce se depune la Tribunalul Iasi, in termen de 10 zile de la comunicare .


Pronuntata astazi, 05.02.2020, in conditiile disp. art. 396 alin. 2 Cod procedura civila, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.




Pronuntata de: Tribunalul Iasi - Sentinta civila nr. 143/05.02.2020


Citeşte mai multe despre:    Constatare raport de munca    ore suplimentare    repartizarea programului de lucru    contract cu norma partiala    sontract cunorma intreaga    codul muncii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Mentinerea deciziei de sanctionare disciplinara. Disciplina muncii este o conditie obiectiva necesara si indispensabila desfasurarii activitatii angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 135/2019

Determinarea notiunii de timp de lucru. Salariati izolati preventiv la locul de munca sau la domiciliu
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5927 din data de 04 Noiembrie 2020

Nedepunerea dovezilor privind plata drepturilor salariale face admisibila pierderea procesului de catre angajator. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Tribunalul Tulcea - Sentinta civila nr. 65 din data de 23 Ianuarie 2019

Necompensarea orelor suplimentare cu timp liber. Obligarea angajatorului la compensarea acestora cu bani
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 1164 din data de 28 februarie 2019

Mentionarea fictiva a efectuarii de ore suplimentare. Drepturi salariale incasate necuvenit
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova - Sentinta civila nr. 1530 din data de 21 Iunie 2019

Necompetenta instantei in avizarea locurilor de munca ce se incadreaza in conditii deosebite/speciale de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2770 din data de 11 septembrie 2020

Obligarea angajatorului la plata contributiilor de asigurari sociale. Imposibilitatea de a dispune pentru viitor.
Pronuntaţă de: Tribunalul Vrancea Sentinta civila nr. 378/2020 din data de 30 Septembrie 2020

Dovada calitatii de salariat - suficienta pentru recuperarea drepturilor salariale restante. Sarcina probei in conflictele de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Calarasi - Sentinta civila nr. 286/2019 din data de 09 Aprilie 2019

Dovada orelor suplimentare. Refuzul angajatorului de a prezenta inscrisuri doveditoare.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 1714 din data de 5 iunie 2019

Sanctionarea contraventionala a angajatorului pentru neplata orelor suplimentare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bihor � Sentinta civila nr. 857/11.06.2019



Articole Juridice

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea functiei la revenirea din concediul de crestere a copilului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calculul valorii unei ore suplimentare. Aplicarea sporului de 75 la suta
Sursa: MCP Cabinet avocati