Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Eludarea de catre angajator a dispozitiilor legale privind durata maxima a timpului de munca. Raspunderea contraventionala

Eludarea de catre angajator a dispozitiilor legale privind durata maxima a timpului de munca. Raspunderea contraventionala

  Publicat: 01 Apr 2021       1150 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Pe rol fiind pronuntarea asupra apelului contencios administrativ si fiscal formulat de apelanta petenta .cu sediul in Oradea, jud. B., avand CUI x si Jx, in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA AL JUDETULUI B., cu sediul in Oradea, 1B, jud. B., impotriva Sentintei civile nr. 6593/15.1.2018 pronuntata de Judecatoria Oradea in cauza avand ca obiect anulare proces-verbal de contraventie.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
CODUL MUNCII
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

I. Hotararea instantei de fond:


Prin Sentinta civila nr. 6593/15.1.2018 Judecatoria Oradea a respins ca nefondata plangerea contraventionala formulata de petenta, in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA AL JUDETULUI B., impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor .nr. x/05.03.2018. Fara cheltuieli de judecata .


Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:


In fapt, prin procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor .nr. nr. x incheiat la data de 05.03.2018 de INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA AL JUDETULUI B., societatea petenta a fost sanctionata pentru savarsirea a trei fapte contraventionale, retinandu-se ca:


1. Nu a respectat prevederile art. 137 alin. 1 si 2 din Legea nr. 53/2003 rep. cu privire la repausul saptamanal in perioada ianuarie - februarie 2018 pentru P.F., aceasta figurand pontata de luni pana vineri conform condicii de prezenta aferenta perioadei 11.01.2018 - 07.02.2018 de la statia Mol 4; de asemenea figureaza inscrisa in condica de prezenta de la statia Mol 5 a societatii aferenta aceleiasi perioade, prestand activitate in ture de 12/24, 12/48 care nu s-au evidentiat in pontaje. In aceste conditii societatea nu i-a acordat angajatei repausul saptamanal in perioada 08.01.2018 - 19.01.2018 si 22.01.2018 - 16.02.2018.


2. .nu a transmis in Revisal suspendarea si incetarea suspendarii privind absentele nemotivate pentru G.I., fapt ce incalca prevederile art. 4 alin. e) din H.G. nr. 305/2017. Aceasta figureaza pontata nemotivat in perioada 23 - 26.10.2017 pe foaia colectiva de prezenta .


3. .nu a compensat cu timp liber corespunzator si nici nu a platit munca suplimentara prestata de salariatii societatii, generata de munca in ture de 12/24, 12/48, neevidentiate in totalitate pe foile colective de prezenta aferente perioadei 06.2017 - 07.02.2018, dar consemnate in condica de prezenta fapt ce incalca preveederile art. 122, art. 123 din Legea nr. 53/2003.


Pentru faptele contraventionale consemnate la punctele 1 si 2 din procesul verbal de contraventie contestat, petenta a fost sanctionata cu avertisment, iar pentru fapta retinuta la punctul 3 s-a aplicat sanctiunea amenzii in suma de 1600 lei, conform art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003.


Potrivit art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta competenta sa solutioneze plangerea a verificat legalitatea si temeinicia procesului-verbal si hotaraste asupra sanctiunii aplicate.


Astfel, sub aspectul legalitatii, instanta a constatat ca in cauza nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absoluta prevazute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei continand mentiunile privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, descrierea faptei savarsite, data comiterii acesteia si semnatura agentului constatator. De asemenea, petenta nu a invocat niciun motiv de nulitate relativa a procesului-verbal de contraventie.


Referitor la temeinicia procesului verbal de contraventiei contestat, instanta a avut in vedere ca, desi a solicitat anularea in intregime a acestuia, petenta nu a adus critici cu privire la temeinicia faptei retinuta la punctul 2, apararile sale vizand doar fapta mentionata la punctul 1 si, cu precadere, fapta pentru care s-a aplicat sanctiunea amenzii, respectiv cea mentionata la punctul 3, privind incalcarea prevederilor art. 122, art. 123 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sanctionata in baza art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003.


Potrivit art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``constituie contraventie si se sanctioneaza astfel urmatoarele fapte: i) nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara, cu amenda de la 1. 500 lei la 3.000 lei``, iar potrivit dispozitiilor art. 122 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. (2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. (3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.


art. 123 (1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. (2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza . ``


Instanta a retinut ca, la dosarul cauzei au fost depuse condicile de prezenta ale societatii din perioada iunie 2017 - februarie 2018 care contin numele fiecarui angajat, data si ora intrarii si a iesirii din tura, precum si semnatura, aferente punctelor de lucru ale societatii, statiile Mol 4 si Mol 5 (f.120 - 150). In acord cu sustinerile petentei si declaratia martorei P.F.D., aceste condici reflecta situatia reala a prezentei la lucru a angajatilor si a numarului de ore efectiv lucrate de acestia.


Pontajele si statele de plata aferente aceleiasi perioade au fost atasate la filele 151 - 174 si acestea contin o evidenta partial diferita fata de condicile de prezenta, respectiv exista ture de 12 ore lucrate de unii salariati care nu au fost evidentiate in pontaje si prin urmare nici pe statele de plata (ex. luna iulie: M.S.- 21.07.2017, Cusnirec C.- 02.07.2017, 11.07.2017, 23.07.2017; luna august: C. a. - 26.08.2017, M.S.- 05.08.2017, 27.08.2017; luna octombrie: a. b.- 24.10.2018, Cusnirec C.- 23.10.2017, 28.10.2017, 30.10.2017, M.P.- 04.10.2017, M.L.- 05.10.2017). Asadar orele de munca suplimentara efectuate de persoanele mentionate nu au fost remunerate corespunzator si nici nu s-au acordat ore libere.


Conform celor mentionate de petenta si confirmate de martora audiata, pontajele societatii sunt in concordanta cu programarea lunara anticipata facuta de angajator cu privire la tura de munca la care trebuie sa se prezinte fiecare angajat. In fapt insa, aceasta programare la lucru stabilita de angajator nu a fost intocmai respectata, deoarece angajatii au facut schimb de tura, ceea ce a generat diferente intre pontaje/state de plata si condicile de prezenta .


Aceste schimburi de tura se efectuau la initiativa angajatilor, dar cu acordul prealabil al persoanei desemnate cu atributii in acest scop de angajator .


In acest sens, martora P.F.D. a declarat ca in cadrul societatii se intampla frecvent sa aiba loc schimburi de tura datorita imposibilitatii unor angajati de a se prezenta la lucru. A mai aratat ca este sef statie 4 si in aceasta calitate autorizeaza schimburile de tura dintre angajati, conditia fiind ca angajatul care face cererea sa indice persoana care il inlocuieste si sa faca la schimb tura persoanei care a venit in locul sau in cursul aceleiasi lun i.


Instanta a retinut ca, potrivit art. 112 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.``


art. 114 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 prevede ca ``Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare, iar art. 115 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 statueaza ca, Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.``


Potrivit art. 117 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Programul de munca si modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunostinta salariatilor si sunt afisate la sediul angajatorului.``


art. 120 alin. 1: `` Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.``


art. 121 (1): La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz.


(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz, este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident .


Fata de prevederile legale citate, instanta a retinut ca disciplina muncii este o conditie obiectiva, necesara si indispensabila desfasurarii activitatii fiecarui angajator si ca, atat angajatorul, cat si salariatul trebuie sa respecte obligatiile generale prevazute in acte normative, in contractul colectiv si contractul individual de munca si in regulamentul intern.


Astfel, indiferent de modalitatea de organizare a timpului de lucru sau de norma de munca a unui angajat, acesta are dreptul la plata orelor suplimentare, astfel cum sunt acestea definite de art. 120 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Eludarea dispozitiilor legale privind durata maxima a timpului de munca, chiar facuta la initiativa angajatului, dar cu acordul angajatorului, atrage deopotriva si raspunderea acestuia din urma.


Nu a corespuns realitatii ca efectuarea de ore suplimentare de catre angajati nu este imputabila societatii, cat timp aceasta este singura responsabila privind modul in care se desfasoara munca la punctele sale de lucru, fiind inadmisibil ca angajatilor sa le fie permis sa depaseasca programul legal de lucru.


Potrivit art. 38 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), `` Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.``


In concluzie, aspectele legate de schimbul de tura din motive personale, facute de angajatii petentei, cu acordul acesteia, nu au fost de natura sa inlature raspunderea contraventionala raportat la fapta retinuta.


s-a constatat astfel ca sanctionarea petentei pentru nerespectarea prevederilor art. 122, 123 este legala si temeinica.


Referitor la faptele mentionate la punctele 1 si 2 din procesul verbal de contraventie, petenta nu a depus la dosar inscrisuri prin care sa dovedeasca netemeinicia celor retinute, iar in ceea ce priveste declaratia martorei instanta a avut in vedere caracterul subiectiv al acesteia, data fiind calitatea acesteia de angajata a societatii.


Cu privire la individualizarea sanctiunii, instanta a avut in vedere dispozitiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, conform carora sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.


In ceea ce priveste amenda aplicata, orientata spre minimul special, instanta a considerat ca este proportionala cu gradul de pericol social al faptei comise si nu se impune inlocuirea acesteia cu avertisment. s-a retinut ca petenta a mai fost sanctionata anterior in temeiul art. 137 alin. 1 si 2 si 260 alin. 1 lit. j din legea 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor .nr. 6100/20.07.2015 incheiat de I. b., iar plangerea contraventionala formulata de petenta impotriva acestuia, ce a facut obiectul dosarului nr. x/271/2015 al Judecatoriei Oradea a fost respinsa.


Pentru toate aceste considerente de fapt si de drept, instanta a respins ca nefondata plangerea contraventionala formulata.


II. Calea de atac exercitata in cauza:


Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel, in temeiul art. 466 si urm. Cod proCod civ., solicitand, in temeiul art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, admiterea apelului si a plangerii formulate, anularea procesului verbal atacat, cu consecinta exonerarii de amenda aplicata, sustinand, in esenta, ca in mod gresit prima instanta a respins plangerea sa ca nefondata, intrucat probele administrate au dovedit faptul ca probele administrate de prima instanta au confirmat faptul ca persoanele identificate la munca de catre inspectorii intimatei nu au prestat ore suplimentare la solicitarea sa, iar daca acestea le-au efectuat, apelanta nu a avut cunostinta despre aceasta, angajatii efectuand schimburi de ture intre ei fara stirea acesteia, deci fapta retinuta in sarcina sa si sanctionata nu subzista. In subsidiar, apelanta a solicitat inlocuirea amenzii aplicate cu avertismentul, fata de pericolul social concret redus al faptei .


III. Pozitia procesuala fata de apel:


Intimatul, desi legal citat, nu a formulat intampinare.


IV. Procedura de solutionare a apelului. Probe


In apel a fost administrata proba cu inscrisurile, la solicitarea partilor.


V. Solutia si considerentele Tribunalului asupra apelului:


Analizand apelul formulat prin prisma motivelor invocate si a prevederilor art. 477- 478 Cod proCod civ. de la 2010, instanta retine urmatoarele:


Prin Sentinta civila nr. 6593/15.1.2018 Judecatoria Oradea a respins ca nefondata plangerea contraventionala formulata de petenta, in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA AL JUDETULUI B., impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor .nr. x/05.03.2018.


Critica apelantei vizeaza in esenta, faptul ca instanta de fond nu a apreciat in mod just materialul probator de la dosar si ca in mod gresit prima instanta a respins plangerea sa ca nefondata, intrucat probele administrate au dovedit faptul ca persoanele identificate la munca de catre inspectorii intimatei nu au prestat ore suplimentare la solicitarea sa, iar daca acestea le-au efectuat, apelanta nu a avut cunostinta despre aceasta, deci fapta retinuta in sarcina sa si sanctionata nu subzista.


Cenzurand sentinta atacata si motivele de apel formulate, instanta apreciaza ca apelul este nefondat, urmand a fi respins, pentru urmatoarele considerente:


Astfel, instanta de apel constata ca procesul verbal dresat pe seama apelantei respecta conditiile de validitate, fiind legal intocmit si comunicat petentei conform dispozitiilor legale. In ceea ce priveste fapta comisa si retinuta in actul atacat, starea de fapt a fost detaliata si in procesul dresat pe seama contravenientului, consemnata si calificata corect de catre agentul constatator in procesul verbal contestat, iar din probele administrate in cauza rezulta ca aceasta subzista si a fost comisa cu vinovatie de petenta, intimata proband in fata instantei ca petenta a incalcat culpabil dispozitiile legale privind plata orelor suplimentare efectuate de angajatii sai, acestea nu au fost probate prin probatoriul administrat in cauza, apelanta nereusind sa formeze convingerea instantei in sens contrar.


Mai mult, instanta de fond a analizat toate apararile si sustinerile petentei, aceasta administrand probatoriul propus de petent, fara a fi obligata sa propuna si sa administreze din oficiu probe suplimentare, atunci cand se considera lamurita.


De asemenea, avand in vedere atitudinea procesuala a apelantului si gravitatea faptei comise, faptul ca aceasta are un caracter repetitiv, instanta apreciaza ca nu se impune inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertismentul, nefiind intrunite conditiile cerute de lege in acest sens (recunoasterea faptei, circumstantele comiterii ei, gradul de pericol social redus).


Nulitatea procesului verbal intocmit a fost apreciata ca o exceptie de fond, fiind analizata o data cu acesta, si respinsa, in consecinta, urmare a respingerii plangerii ca nefondata.


Neexistand vreun motiv de nulitate a apelului, instanta il va respinge ca nefondat, in temeiul art. 480 Cod proCod civ., mentinand in tot sentinta apelata ca legala si temeinica.


Va lua act ca intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecata .


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE


Respinge ca nefondat apelul introdus de apelanta, cu sediul in Oradea, jud. B., avand CUI x si Jx, in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA AL JUDETULUI B., cu sediul in Oradea, 1B, jud. B., impotriva Sentintei civile nr. 6593/15.11.2018, pronuntata de Judecatoria Oradea, pe care o mentine in totalitate.


Fara cheltuieli de judecata .


Definitiva.


Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei, azi 11 iunie 2019




Pronuntata de: Tribunalul Bihor - Decizia civila nr. 857/A/CA/2019 din data de 11.06.2019


Citeşte mai multe despre:    plangere contraventionala    nerespectare repaus saptamanal    neinserare date in Revisal    neplata munca suplimentara    durata normala a timpului de lucru    imposibilitatea salariatilor de a renunta la drepturile recunoscute de lege    proportionalitatea sanctiunii contraventionale cu gradul de pericol social al faptei comise
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Prejudiciul cauzat de mai multi salariati angajatorului.Dovedirea masurii in care fiecare salariat a contribuit la cauzarea prejudiciului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel ALBA IULIA Decizia nr. 755/30.05.2019

Neindicarea salariului confidential al membrilor de familie in declaratia de avere nu poate fi sanctionata cu amenda
Pronuntaţă de: Judecatoria Pascani Sentinta civila nr. 1976 din 20 noiembrie 2020

Prestarea muncii in lipsa incheierii in forma scrisa a contractului individual de munca. Sanctiune contraventionala
Pronuntaţă de: Judecatoria Pitesti - Sentinta civila nr. 3023 din data de 10 Mai 2019

Primirea la munca a unui numar de 3 (trei) salariati in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial
Pronuntaţă de: Judecatoria PITESTI - Sentinta civila nr. 1318 din 04.03.2019

Primirea la locul de munca fara incheierea contractului individual de munca. Sanctionarea angajatorului
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia a II-a Civila de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 243 din 16.03.2016

Primirea la locul de munca a persoanei, fara incheirea contractului individual de munca. Amenda contraventionala
Pronuntaţă de: Judecatoria Onesti, Sentinta Civila nr 643 din 01.03.2016

Primirea la munca a unei persoane fara incheierea unui contract individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Mehediniti, Sectia a II-a Civila Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia nr. 243 din data de 16.03.2016

Clauze abuzive. Rambursare anticipata a creditului
Pronuntaţă de: Judecatoria Sibiu, Sentinta civila nr. 1 din 22.10.2012

Plangere contraventionala. Construire fara autorizatie
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Decizia nr. 80 din 25.01.2012