Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Determinarea notiunii de timp de lucru. Salariati izolati preventiv la locul de munca sau la domiciliu

Determinarea notiunii de timp de lucru. Salariati izolati preventiv la locul de munca sau la domiciliu

  Publicat: 12 Apr 2021       273 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


S-a nascut in anul 1557, fiind fiul domnitorului tarii Romanesti, Patrascu cel Bun (1554-1557).
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. x la 21.07.2020 reclamantii a. G., B.V., C.N., din S., D.L., G.N., I.M_- D., L. a_- F., M.M., M.C., M.M., N.C., O. a. , O.E., P.E., P.E_- L., S.V_- E., T.T., V.E., V.G., F.L_- D., G. a. , G.I., M.S., C.O., N.M., C.C_- R., P.E., B.M., I.F_- a. , P.M., C.C., B.L_- D., R.M. si Mihai .D.G. au solicitat, in contradictoriu cu parata Directia G.de Asistenta S. si Protectia C.sect.2 (DGASPC sector 2) pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna:
- anularea Dispozitiei privind recuperarea sumelor brute acordate necuvenit unor salariati din cadrul DGASPC SECT.2 nr. 3789/11.06.2020 emisa de intimata;
-acordarea orelor suplimentare ce se cuvin fiecarui reclamant si a orelor de izolare la munca si izolare la domiciliu – munca prestata de fiecare dintre reclamanti in perioada aprilie-mai 2020.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
S-a nascut in anul 1557, fiind fiul domnitorului tarii Romanesti, Patrascu cel Bun (1554-1557).
Vezi Domiciliu conventional.
Vezi Domiciliu conventional.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Vezi Domiciliu conventional.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
S-a nascut in anul 1557, fiind fiul domnitorului tarii Romanesti, Patrascu cel Bun (1554-1557).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
S-a nascut in anul 1557, fiind fiul domnitorului tarii Romanesti, Patrascu cel Bun (1554-1557).
S-a nascut in anul 1557, fiind fiul domnitorului tarii Romanesti, Patrascu cel Bun (1554-1557).
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

Arata in motivare ca reclamantii isi desfasoara activitatea in calitate de salariati in cadrul DGASPC sect.2 Bucuresti iar conform Ordonantei militare nr. 8/2020 pentru acestia s-au instituit masuri de izolare preventiva la locul de munca si izolare preventiva la domiciliu, conform art. 10 din OM 8/2020


Ca potrivit OG 59/2020, art. 2 ``Pentru personalul prevazut la art. 10 din Ordonanta militara nr. 8/2020 privind masuri de prevenire a raspandirii COVId-19, cu modificarile ulterioare, pe toata perioada de izolare preventiva la locul de munca sau in zone special dedicate in care nu au acces persoane din exterior, urmata ciclic de o perioada de izolare preventiva la domiciliu, drepturile salariale se acorda, indiferent de timpul efectiv lucrat, la nivelul celor avute in luna anterioara decretarii starii de urgenta``


Ca asadar reclamantii au dreptul sa primeasca salariul nediminuat pentru aceasta perioada si de asemenea au dreptul sa beneficieze de sporul de ore suplimentare pentru intreaga perioada lucrata in aceste conditii


Ca asadar solicita acordarea sporului de munca suplimentara potrivit art. 123 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro)


Ca desi nu au primit toate drepturile salariale cuvenite petru munca prestata angajatorul a emis si dispozitia privind recuperarea sumelor brute acordate necuvenit unor salariati din cadrul DGASPC sector 2 nr. 3789/11.06.2020 prin care se urmareste recuperarea unor sume brute pretins acordate necuvenit


Apreciaza pe de o parte ca in lipsa unui titlu executoriu nimic nu indrituieste angajatorul sa procedeze la retinerea unor sume de bani din salariu iar pe de alta parte ca Dispozitia contestata se refera la sume brute in timp ce salariatii au incasat sume nete.


Ca datorita situatiei speciale salariatii au fost obligati sa presteze ore suplimentare, perioadele de izolare desfasurandu-se inclusiv in zilele de sambata, duminica si de sarbatorile legale.


Ca in masura in care nu ar fi achitat sporul pentru ore suplimentare s-ar ajunge in situatia in care reclamantii sa fi efectuat o munca fara plata, ceea ce este interzis de art. 4.1- 4.2, art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.


Anexeaza in dovedire inscrisuri .


Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii


In ce priveste primul capat de cerere invoca parata exceptia lipsei de obiect aratand ca Dispozitia 3739/11.06.2020 a fost revocata prin Dispozitia 4965/10.08.2020 avand in vedere ca aceasta nu intrase in circuitul civil si nu a produs efecte juridice, avand in vedere ca retinerile din salariile reclamantilor operasera deja la 10.06.2020, asadar anterior emiterii actului administrativ


Pe fondul cauzei arata ca in perioada 13.04. x20 pentru punerea in aplicare a dispozitiilor art. 10 alin 1 si 2 din Ordonanta militara 8/9.04.2020 conducerea institutiei, la propunerea sefilor de centre, a stabilit personalul care va fi izolat preventiv la locul de munca/izolat preventiv la domiciliu, organizarea pe ture a personalului, solutiile identificate pentru cazarea fiecarei persoane izolate preventiv la locul de munca, instruirea personalului, etc.


Ca in acest sens a fost emisa dispozitia 2501/10.04.2020 privind instituirea masurii de izolare preventiva la locul de munca/izolare preventiva la domiciliu, modificata si completata in functie de personalul disponibil, de necesitatile intervenite si de modificarile legislative aparute


Ca toate dispozitiile au fost aduse la cunostinta personalului si nu au fost contestate


Ca avand in vedere ca la 5 mai 2020 a fost publicata in Monitorul Oficial O.U.G. 59/2020 privind aprobarea O.U.G. 30/2020 institutia a constatat ca o parte dintre salariati au incasat drepturi mai mari decat cele aferente lunii februarie 2020 asa ca s-a dispus prin Nota de fundamentare x/9.06.2020 ca aceste sume sa fie recuperate de la fiecare angajat, pana la sfarsitul anului 2020


Ca aceste sume nu au fost retinute in baza dispozitiei contestate ci ca reprezentand o plata nedatorata, astfel ca un procent din aceste sume au fost retinute automat, odata cu virarea drepturilor salariale in contul angajatilor, la 10.06.2020


Ca la 24.06.2020 sumele retinute au fost returnate, urmand a fi recuperate pe cale amiabila de la fiecare angajat in parte sau pe calea instantelor de judecata .


Ca prin adresa 8325/11.05.2020 Ministerul Muncii a comunicat faptul ca perioada in care angajatul se afla in izolare la domiciliu nu poate fi pontata ca timp de munca ci va fi evidentiata ca atare, respectiv izolare la domiciliu, fara a fi afectate drepturile salariale


In ce priveste orele suplimentare arata ca potrivit art. 21 din legea 153/2017 munca suplimentara e compenseaza doar cu zile libere platite, doar in cazul ca acest lucru nu este posibil urmand a se acorda un spor de 75% din salariul de baza/100% din salariul de baza pentru orele suplimentare din zilele de sambata, duminica si sarbatorile legale.


Invoca in acest sens si prevederile art. 35 din O.U.G. 114/2018, art. 2 din O.U.G. 59/2020


Arata ca pentru perioada de izolare la domiciliu salariatilor li s-a acordat un avans de 50% pentru 14 zile pentru a se respecta dispozitiile art. 2 din O.U.G. 59/2020


In ce priveste orele de sambata, duminica si sarbatorile legale s-au calculat la salariul lunii decembrie 2019 conform cap. II art. 2 alin 1 din legea 153/2019 si se platesc cu un spor de 100% din salariul de functie, dar se mentin la aceeasi valoare a lunii decembrie 2019


Ca pentru angajatii care au ramas in izolare la domiciliu in perioada 1.05. x20 nu s-a mai calculat avans la luna februarie 2020, deoarece starea de urgenta a incetat cu data de 15.05.2020 fiind urmata de starea de alerta iar prevederile art. 2 din O.U.G. 59/2020 s-au aplicat doar pe perioada starii de urgenta


Ca avand in vedere faptul ca ne aflam intr-o situatie exceptionala si nu exista alte prevederi legislative care sa defineasca clar toate aspectele rezultate din aplicarea masurii instituite prin art. 10 din Ordonanta militara 8/2020 apreciaza ca au aplicat corect legislatia aplicabila.


Exceptia invocata de parata prin intampinare a fost solutionata in sensul respingerii la termenul din 7.10.2020, cu motivarea cuprinsa in incheierea de sedinta de la acea data .


Deliberand asupra cererii de chemare in judecata r restranse, prin prisma materialului probator administrat si prin raportare la dispozitiile legale incidente, Tribunalul retine urmatoarele:


Reclamantii sunt salariati ai DGASPC Sect.2 Bucuresti iar in perioada aprilie-mai 2020 si-au desfasurat activitatea in cadrul serviciilor sociale de tipul centrelor rezidentiale de ingrijire si asistenta a persoanelor varstnice prevazute de art. 9 alin 1 al Ordonantei militare nr. 8/2020


Potrivit dispozitiilor art. 10 alin 1 - 3 din Ordonanta militara 8/2020: ``Se instituie, pe perioada starii de urgenta, masura de izolare preventiva la locul de munca sau in zone special dedicate in care nu au acces persoane din exterior, pentru personalul angajat al centrelor prevazute la art. 9 alin. (1) pe o perioada de 14 zile .


(2) Perioada prevazuta la alin. (1) este urmata ciclic de o perioada de izolare preventiva la domiciliu, pe o perioada egala cu cea de izolare preventiva la locul de munca, prezenta personalului in centru asigurandu-se in ture/schimburi.


(3) In termen de 24 de ore de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei ordonante militare, seful de centru, inlocuitorul desemnat sau coordonatorul personalului de specialitate stabileste organizarea turelor pe perioada starii de urgenta `` iar potrivit art. 10 alin 6 din acelasi act normativ ``Refuzul izolarii preventive la locul de munca de catre personalul centrelor prevazute la art. 9 alin. (1) atrage raspunderea contraventionala sau penala, dupa caz``


Tribunalul retine, de asemenea, ca starea de urgenta pe teritoriul Romaniei a fost instituita prin Decretul Presedintelui Romaniei 195/2020 la 16.03.2020 si a fost prelungita prin Decretul 240/2020 pana la data de 15 mai 2020.


Potrivit art. 2 din OG 59/2020: ``Pentru personalul prevazut la art. 10 din Ordonanta militara nr. 8/2020 privind masuri de prevenire a raspandirii COVId-19, cu modificarile ulterioare, pe toata perioada de izolare preventiva la locul de munca sau in zone special dedicate in care nu au acces persoane din exterior, urmata ciclic de o perioada de izolare preventiva la domiciliu, drepturile salariale se acorda, indiferent de timpul efectiv lucrat, la nivelul celor avute in luna anterioara decretarii starii de urgenta``


Din analiza planificarilor de ture depuse de parata la dosar Tribunalul retine ca reclamantii s-au aflat in izolare preventiva la locul de munca, respectiv izolare preventiva la domiciliu, in perioada 13.04- 15.05.2020 dupa cum urmeaza:


- reclamantii P.E.L., M.C., P.E., O. a. , a. G., S.V.E., M.M., B.D., R.M., P.E., Mihai .D., K.O., B.M., M.S. si P.M. S-au aflat in izolare preventiva la locul de munca in perioada 13- 27.04.2020 si, respectiv 12- 14 mai 2020. In perioada 28.08. x20 acesti reclamanti s-au aflat in izolare preventiva la domiciliu .


- Reclamantii L. a. F., V.E., I.M., D.L., C.N., G.N., din S., O.E., V.G., T.T., B.V., N.C., M.M., C.C., F.L., C.C., I.F. a. , G. a. , N.M. si G.I. S-au aflat in izolare preventiva la locul de munca in perioada 28.08. x20. In perioadele 13- 27.04.2020 si 12- 14 mai 2020 acesti reclamanti s-au aflat in izolare preventiva la domiciliu .


Tribunalul retine ca, pentru a se putea stabili in ce masura fiecare dintre reclamanti a efectuat ore suplimentare in perioada in discutie, se impune a se stabili durata timpului de munca pentru fiecare dintre acestia.


In acest demers Tribunalul retine, cu prioritate, ca potrivit contractelor de munca ale reclamantilor timpul de munca pentru fiecare dintre acestia este de 8 ore/zi, 40 ore/saptamana, cu mentiunea ca o parte dintre acestia isi desfasoara activitatea in ture de 12/24.


Potrivit art. 111 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare`` iar art. 112 din acelasi act normativ stabileste ca pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.


De asemenea, potrivit art. 120 alin 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara``


Identificarea perioadelor ce pot fi calificate a constitui ``timp de lucru`` prezinta relevanta atat din punct de vedere al cuantumului drepturilor salariale cuvenite (deoarece conform art. 106 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru`` iar potrivit art. 122 si art. 123 din acelasi act normativ munca suplimentara se compenseaza fie prin ore libere platite fie prin acordarea unui spor la salariu, in situatia in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila) dar si in ce priveste calificarea muncii prestate ca fiind munca de noapte sau in ce priveste respectarea dispozitiilor referitoare la repaosurile periodice (potrivit art. 133 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``Perioada de repaus reprezinta orice perioada care nu este timp de munca``).


Se impune a fi precizat faptul ca dispozitiile Cap. I si II din titlul III al Codului muncii, intitulat marginal ``Timpul de munca si timpul de odihna `` transpun prevederile Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003.


Directiva stabileste drepturi individuale pentru orice lucrator din UE si constituie astfel expresia concreta a articolului 31 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care recunoaste ca parte a ``legislatiei primare a UE``, dreptul fiecarui lucrator la ``conditii de munca care sa respecte sanatatea, securitatea si demnitatea sa `` si la ``limitarea timpului maxim de lucru, la perioade de repaus zilnic si saptamanal si la concediu anual platit ``.


Fiind drepturi garantate de Carta drepturilor fundamentale, limitarea timpului de lucru maxim, perioadele de repaus zilnic si saptamanal si concediul anual platit fac obiectul articolului 52 din carta, care prevede urmatoarele: ``Orice restrangere a exercitiului drepturilor si libertatilor recunoscute prin prezenta carta trebuie sa fie prevazuta de lege si sa respecte substanta acestor drepturi si libertati. Prin respectarea principiului proportionalitatii, pot fi impuse restrangeri numai in cazul in care acestea sunt necesare si numai daca raspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesitatii protejarii drepturilor si libertatilor celorlalti.``


In ce priveste definitia timpului de lucru CJUE a oferit orientari specifice in special in cauzele SIMAP (c-303/92), Jaeger (c-151/02) si Dellas (c-14/04) [1]


In considerentele 59 ale hotararii pronuntata in cauza c-518/15 Ville de Nivelles vs. Rudy Matzak, analizand calificarea timpului petrecut in activitatea de garda, Curtea Europeana de Justitie a aratat ca, asa cum rezulta din jurisprudenta Curtii ``factorul determinant pentru calificarea drept ``timp de lucru ``, in sensul Directivei 2003/88, este faptul ca lucratorul este obligat sa fie prezent fizic la locul determinat de angajator si sa ramana la dispozitia acestuia pentru a putea furniza imediat, in caz de nevoie, prestatiile corespunzatoare. Astfel, trebuie sa se considere ca aceste obligatii, care ii pun pe lucratorii interesati in imposibilitatea de a-si alege locul de sedere in perioadele de garda, constituie o forma de exercitare a functiilor acestora (a se vedea in acest sens Hotararea din 9 septembrie 2003, Jaeger, C - 151/02, EU:C:2003:437, punctul 63, si Ordonanta din 4 martie 2011, G., C - 258/10, nepublicata, EU:C:2011:122, punctul 53) ``.


Analizand prin raportare la criteriile enuntate, desprinse din jurisprudenta Curtii Europene de Justitie (CJUE) situatia particulara a reclamantilor Tribunalul retine ca in perioada in care acestia s-au aflat in izolare preventiva la locul de munca ei au fost obligati sa fie prezenti fizic la locul determinat de angajator si sa ramana la dispozitia acestuia, cu atat mai mult cu cat o astfel de organizare a activitatii a presupus ca salariatii prezenti sa indeplineasca si activitatile pe care, in mod obisnuit, le indeplineau salariatii care, in aceasta perioada si conform prevederilor Ordonantei militare 8/2020, se aflau in izolare la domiciliu .


Or aceasta inseamna, in opinia Tribunalului, ca intreaga perioada pentru care reclamantii s-au aflat in izolare preventiva la locul de munca, perioada in care acestia nu au putut dispune liber de timpul lor, constituie timp de munca in sensul Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 si art. 111 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In ce priveste perioada de izolare preventiva la domiciliu Tribunalul retine ca, in principiu, in aceasta perioada reclamantii s-au aflat la dispozitia angajatorului, chiar daca nu s-au deplasat fizic la locul de munca .


Cu toate acestea Tribunalul apreciaza ca nu se poate ignora faptul ca nici in aceasta perioada reclamantii nu au putut dispune in mod liber de timpul lor, fiind supusi unor restrictii mai drastice decat cele aplicabile restului cetatenilor prin normele impuse de decretele privind instituirea starii de urgenta.


Astfel, reclamantii, avand in vedere natura profesiei lor si a activitatii desfasurate, au fost obligati sa respecte masurile de izolare impuse in mod obisnuit persoanelor suspecte/confirmate cu SarsCov2, respectiv nu au putut parasi locuinta sub nici un motiv (asigurarea celor necesare traiului, activitate fizica, etc),


Cu toate acestea, avand in vedere ca, in principiu, in aceasta perioada reclamantii au avut posibilitatea de a-si recupera capacitatea de munca, Tribunalul apreciaza ca aceasta perioada nu poate fi considerata timp de munca in sensul Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului, insa nu poate fi calificata nici ca timp de odihna, in sensul aceleiasi directive.


Ca aceasta perioada, a carei existenta si calificare a fost determinata de o situatie epidemiologica speciala, nu poate fi considerata ca timp liber rezulta si din prevederile art. 2 din OG 59/2020, din analiza carora se deprinde concluzia ca salarizarea personalului care desfasoara activitati de natura celor desfasurate de reclamanti se face prin raportare la nivelul salarial din luna februarie 2020, asadar fara ca perioada de izolare la domiciliu sa fie considerata timp liber .


Drept urmare Tribunalul retine ca, in determinarea numarului de ore suplimentare efectuate de reclamanti se impune a fi avuta in vedere exclusiv perioada de izolare la locul de munca, fara ca perioada de izolare la domiciliu sa poata fi apreciata a fi de natura sa compenseze orele suplimentare efectuate.


In acest context Tribunalul retine ca reclamantii P.E.L., M.C., P.E., O. a. , a. G., S.V.E., M.M., B.D., R.M., P.E., Mihai .D., K.O., B.M., M.S. si P.M. au cumulat in perioadele in care s-au aflat in izolare preventiva la locul de munca (respectiv in perioada 13- 27.04.2020 si 12- 14 mai 2020) 408 ore de munca (17 zile x 24 ore)


Raportand acest timp de lucru la norma lunara normala de lucru de 160 de ore/luna Tribunalul retine ca acesti reclamanti au efectuat fiecare un numar de cate 248 ore suplimentare, acestea impunandu-se a fi recunoscute si platite de angajator .


In ce priveste reclamantii L. a. F., V.E., I.M., D.L., C.N., G.N., din S., O.E., V.G., T.T., B.V., N.C., M.M., C.C., F.L., C.C., I.F. a. , G. a. , N.M. si G.I., care s-au aflat in izolare preventiva la locul de munca in perioada 28.08. x20, Tribunalul retine ca acestia au cumulat un numar de 336 ore munca, respectiv un numar de cate 176 ore suplimentare pentru fiecare dintre reclamanti, ore suplimentare ce se impun a fi recunoscute si platite de angajator .


Tribunalul apreciaza ca la determinarea sporului ce urmeaza a fi acordat reclamantilor pentru munca suplimentara efectuata angajatorul urmeaza a se raporta la nivelul salariul de baza al fiecarui reclamant, prevederile art. 25 alin 3 din legea 153/2017 invocate de parata nefiind aplicabile in cauza, cata vreme acestea se refera la o alta categorie profesionala, ce isi desfasoara activitatea sub incidenta unor reglementari specifice (activitatea de garda a medicilor)


In fine, Tribunalul observa ca orele suplimentare efectuate de reclamanti, asa cum s-a aratat, pe durata perioadei de izolare la locul de munca au inclus si perioade de noapte precum si zile de sambata, duminica sau alte zile in care, conform legii, nu se lucreaza (Sarbatorile P_) astfel incat la calculul si plata sumelor cuvenite pentru orele suplimentare efectuate parata urmeaza a avea in vedere si dispozitiile art. 126 lit. b si art. 137- 138 si art. 142 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Nu poate fi retinuta sustinerea paratei conform cu care drepturile salariale cuvenite reclamantilor pentru perioada in discutie in prezenta cauza ar trebui sa nu depaseasca salariul aferent lunii februarie 2020, cata vreme acest salariu corespunde unei norme normale de munca de 160 ore/luna, norma ce a cost cu mult depasita de reclamanti in perioada starii de urgenta.


Asa stand lucrurile, pentru considerentele anterior expuse, Tribunalul urmeaza ca, admitand actiunea sub acest aspect, sa oblige parata sa plateasca reclamantilor drepturile salariale cuvenite pentru efectuarea orelor suplimentare, potrivit distinctiilor mai sus aratate, drepturi salariale ce se vor calcula prin raportare la salariul de baza pe care reclamantii il aveau in luna februarie 2020 si ca diferenta intre drepturile salariale cuvenite conform prezentei hotarari si cele deja platite de parata.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite actiunea restransa privind pe reclamantii a. G., B.V., C.N., din S., D.L., G.N., I.M_- D., L. a_- F., M.M., M.C., M.M., N.C., O. a. , O.E., P.E., P.E_- L., S.V.- E., T.T., V.E., V.G., F.L.D., G. a. , G.I., M.S., K.O., N.M., C.C_- R., P.E., B.M., I.F_- a. , P.M., C.C., B.L_- D., R.M., MIHAI .D.- G., toti cu domiciliul ales la cab av. Ad a Domnesc u in Bucuresti, Pta M.K.nr. 8, apt.12, sect. 5 si pe parat DIRECTIA G.DE ASISTENTA S. sI PROTECTIA C.SECTOR 2 cu sediul in Bucuresti .(fost 11- 13), sect.2


Obliga parata sa plateasca reclamantilor P.E.L., M.C., P.E., O. a. , a. G., S.V.E., M.M., B.D., R.M., P.E., Mihai .D., K.O., B.M., M.S. si P.M.drepturile salariale calculate ca diferenta intre drepturile salariale cuvenite conform prezentei hotarari, tinand cont de efectuarea unui numar de cate 248 ore suplimentare de catre fiecare dintre reclamanti, sporul cuvenit urmand a fi determinat prin raportare la salariul de baza al fiecaruia dintre reclamanti la nivelul lunii februarie 2020 si tinand cont de eventualele sporuri cuvenite pentru munca prestata in timpul noptii si in zilele de sambata, duminica si/sau sarbatori legale si drepturile salariale deja platite de angajator pentru perioada 13.04.2020- 14 mai 2020.


Obliga parata sa plateasca reclamantilor L. a. F., V.E., I.M., D.L., C.N., G.N., din S., O.E., V.G., T.T., B.V., N.C., M.M., C.C., F.L., C.C., I.F. a. , G. a. , N.M. si G.I.drepturile salariale calculate ca diferenta intre drepturile salariale cuvenite conform prezentei hotarari, tinand cont de efectuarea unui numar de cate 176 ore suplimentare de catre fiecare dintre reclamanti, sporul cuvenit urmand a fi determinat prin raportare la salariul de baza al fiecaruia dintre reclamanti la nivelul lunii februarie 2020 si tinand cont de eventualele sporuri cuvenite pentru munca prestata in timpul noptii si in zilele de sambata, duminica si/sau sarbatori legale si drepturile salariale deja platite de angajator pentru perioada 13.04.2020- 14 mai 2020.


Executorie provizoriu in temeiul art. 448 alin 1 pct. 2 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro)


Cu apel in 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIIi-a Litigii de Munca si Asigurari Sociale.


Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei conform art. 402 C. pr. civ, astazi, 4.11.2020




Pronuntata de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5927 din data de 04 Noiembrie 2020


Citeşte mai multe despre:    masura de izolare preventiva la locul de munca    izolare preventiva la domiciliu    timpul de munca    drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat    ore suplimentare
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Perioada de izolare la locul de munca reprezinta timp de lucru. Ore suplimentare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5927/04.11.2020