Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Lipsa elementelor obligatorii ale deciziei de concediere atrage sanctiunea nulitatii absolute

Lipsa elementelor obligatorii ale deciziei de concediere atrage sanctiunea nulitatii absolute

  Publicat: 10 Jun 2021       288 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Constata ca, prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 19.06.2017 sub nr. dosar x, contestatoarea P.C.O. a chemat in judecata pe intimata S.C. D.L.S.R.L., solicitand instantei sa dispuna: constatarea nulitatii absolute, iar in subsidiar, anularea Deciziei nr. 1384/15.05.2017 privind incetarea contractului individual de munca inregistrat sub nr. 361/5.02.2016 conform art. 61 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; obligarea intimatei la plata despagubirilor datorate, ca urmare a suspendarii contractului individual de munca, incepand cu data de 3.03.2016; obligarea intimatei la plata despagubirilor constand in salariile indexate, majorate si actualizate, precum si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea conform contractului individual de munca; obligarea intimatei la plata despagubirilor morale in cuantum de 45.000 de lei; cu cheltuieli de judecata .

Unitate productiva din cadrul industriei prelucratoare, indeosebi din industria textila, alimentara, a materialelor de constructii etc.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Unitate productiva din cadrul industriei prelucratoare, indeosebi din industria textila, alimentara, a materialelor de constructii etc.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Situatia unei persoane sau a unei companii care din cauza lipsei mijloacelor de plata nu poate face fata datoriilor.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte dintr-un proces
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Unitate productiva din cadrul industriei prelucratoare, indeosebi din industria textila, alimentara, a materialelor de constructii etc.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Creante de recuperat de catre unitate in urma vanzarii pe credit a bunurilor sau a avansurilor de fonduri.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Serviciul de amator - serviciu de radiocomunicatii avand ca scop
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte dintr-un proces
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In motivarea cererii, contestatoarea a aratat ca in baza contractului individual de munca inregistrat sub nr. 361/5.02.2016 in Registrul general de evidenta a salariatilor, contestatoarea a fost relocata in localitatea Lugoj, la fabrica Autoliv, unde si-a desfasurat activitatea pana la data de 3.03.2016, cand in mod abuziv a fost data afara de la locul de munca de catre reprezentantul intimatei, dl. V. a. , care i-a solicitat demisia. Apreciind neintemeiata cererea acestuia, contestatoarea a refuzat sa demisioneze si i-a adus la cunostinta directorului comercial, dl. F. a. , situatia de fapt mentionata. Conform intelegerii facute cu dl. F. a. , contestatoarea s-a intors in Pitesti in data de 5.03.2016 si apoi s-a intalnit cu acesta la punctul de lucru al intimatei, din loc. Mioveni. Persoana indicata i-a comunicat contestatoarei ca nu trebuie sa isi dea demisia si ca urmeaza sa fie implicata intr-un alt proiect al intimatei, intr-o alta localitate. Contestatoarea a asteptat sa fie implicata in proiectul respectiv si l-a contactat de mai multe ori pe dl. F. a. , care de fiecare data ii comunica sa astepte pana la aprobarea proiectului respectiv. Contestatoarea a solicitat informatii de la I. T. M. Pitesti cu privire la contractul sau de munca (ce nu i-a fost inmanat la momentul semnarii) si i s-a comunicat ca acest contract a fost inregistrat, insa a fost suspendat in data de 3.03.2016 in baza art. 52 alin. 1 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Contestatoarea l-a contactat pe dl. F. a. si i-a cerut sa ii trimita contractul individual de munca si decizia de suspendare a acestui contract, insa nu a primit nici un document. Ulterior, contestatoarea a sesizat I. T. M. Bucuresti, care i-a comunicat la data de 10.04.2017 ca este suspendat contractul sau de munca, potrivit art. 52 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 53/2003.


A mai aratat contestatoarea ca la data de 10.04.2017 intimata a emis convocarea nr. 1110 prin care a fost instiintata sa se prezinte la sediul sau, pentru rezolvarea dosarului de personal. Cu aceasta ocazie, i s-a comunicat un exemplar al contractului individual de munca, precum si fisa postului. Dupa suspendarea nelegala a contractului individual de munca, dupa demersurile efectuate de contestatoare la I. T. M. Bucuresti, intimata a emis in mod nelegal decizia de incetare a contractului individual de munca . Aceasta decizie este nula absolut, deoarece:


- decizia contestata nu este motivata in fapt, asa cum cer disp ozitiile art. 62 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ;


- nu s-a efectuat o cercetare disciplinara, conform prev. art. 251 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; alin. 2 al art. 251 prevede convocarea in scris, in vederea desfasurarii cercetarii disciplinare, convocare care sa cuprinda si obiectul cercetarii; in convocarea comunicata de parata, la data de 11.04.2017, aceasta mentioneaza ca obiectul convocarii il reprezinta ``rezolvarea dosarului de personal``, deci nu o cercetare disciplinara; in plus, avand in vedere ca intimata a suspendat contractul de munca incepand cu data de 3.03.2016 in temeiul art. 52 alin. 1 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), este de neexplicat ca societatea intimata sa fi avut nevoie de peste un an pentru a efectua o eventuala cercetare disciplinara, despre care contestatoarea nu cunoaste nimic;


- decizia atacata nu contine descrierea faptei ce constituie abatere disciplinara, asa cum prevede art. 252 alin. 2 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ;


- decizia nu contine nici termenul in care sanctiunea poate fi contestata, conform art. 252 alin. 2 lit. e) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; termenul de 45 de zile de la comunicare, indicat in decizie, este gresit, termenul fiind de 30 de zile de la comunicare, conform art. 252 alin. 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


A mai sustinut contestatoarea ca desi nu cunoaste nici in prezent fapta care a constituit abatere disciplinara, apreciaza ca decizia este nelegala si deoarece depaseste termenele prevazute de art. 252 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Intimata avea obligatia de a emite decizia in termen de maximum 30 de zile calen daristice de la data la care a aflat despre comiterea abaterii di s ciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei . Termenul legal a fost depasit, avand in vedere suspendarea contractului individual de munca incepand cu data de 3.03.2016, dispusa in temeiul art. 52 alin. 1 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


A apreciat ca in temeiul art. 52 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intimata trebuie sa plateasca despagubiri constand in salariu si celelalte drepturi, incepand cu data de 3.03.2016 si pana la data emiterii deciziei de concediere . Suspendarea a fost netemeinica si nelegala, neexistand vreo abatere disciplinara in cercetare care sa o justifice. Mai mult, prin Decizia nr. 261/5.05.2016, Curtea Constitutionala a stabilit ca prevederile art. 52 alin. 1 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sunt neconstitutionale, acest text de lege incetandu-si efectele incepand cu data de 22.08.2016. Prin urmare, incepand cu aceasta data, nu mai putea functiona suspendarea contractului individual de munca; parata nu a procedat legal, producandu-i contestatoarei un prejudiciu material, ce trebuie acoperit in baza raspunderii civile contractuale.


In dovedire s-au solicitat probele cu inscrisuri si interogatoriu, la cerere fiind atasate inscrisuri .


La data de 3.08.2017 intimata S.C. D.Lo gistic S.R.L. a depus la dosar intampinare prin care a invocat exceptia tardivitatii formularii actiunii, in temeiul art. 268 alin. 1 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ce prevede un termen de 30 de zile calendaristice de la data la care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului de incetare a contractului individual de munca; a sustinut intimata ca faptul ca in decizie a fost trecut un termen mai mare, de 45 de zile, decat cel prevazut de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu este un motiv de nulitate a deciziei.


Pe fond ul cauzei, intimata a aratat ca, contestatoarea a lucrat in cadrul acestei societati pentru o perioada foarte scurta, fiind cazata intr-un apartament pus la dispozitie de catre intimata; contestatoarea se afla in loc. Lugoj, jud. T., in subordinea d-lui V. a. , insa il contacta frecvent si pe directorul comercial F. a. , pentru a i se plange de conditiile de cazare sau de diverse neintelegeri aparute in fabrica. La mai putin de o luna de la data incheierii contractului individual de munca, contestatoarei nemultumite i s-a oferit posibilitatea legala de a demisiona, insa contestatoarea nu a procedat in acest mod, ci nu s-a mai prezentat la locul de munca, asteptand sa i se ofere un alt post. Intimata nu are cunostinta despre vreo discutie purtata de contestatoare cu un reprezentant al intimatei, in cadrul careia sa i se fi spus contestatoarei sa astepte pentru a i se oferi altceva, deoarece nu este o practica in acest sens. Intrucat contestatoarea nu s-a mai prezentat la locul de munca, a fost suspendata disciplinar.


A mai aratat intimata ca contestatoarea nu a facut nicio adresa catre societate prin care sa ceara lamuriri cu privire la situatia sa de angajat, astfel ca in data de 11.04.2017 i s-a facut o convocare prin care i s-a solicitat sa se prezinte la sediul societatii sau sa telefoneze in ziua stabilita, pentru a se discuta ceea ce s-a intamplat in realitate. Contestatoarea nu s-a prezentat, nu a telefonat si nu a trimis o opinie scrisa, drept pentru care in data de 15.05.2017 i s-a emis o decizie de incetare . In aceeasi data, contestatoarea a adresat intimatei o notificare (primita pe 17.05.2017) prin care arata pretentiile sale.


A conchis intimata ca contestatoarea nu a dat dovada de interes in ceea ce priveste situatia sa legala timp de peste un an, nu a formulat nici o cerere de incetare a contractului individual de munca si nici nu a mai fost contactata de vreun responsabil al societatii angajatoare. Considera intimata ca nu au fost incalcate drepturile contestatoarei, aceasta fiind sanctionata disciplinar doar dupa ce a fost invitata sa isi arate pozitia, societatea neavand alta posibilitate de incetare a relatiilor contractuale. Astfel, toate pretentiile contestatoarei sunt neintemeiate, iar daunele solicitate nu sunt probate.


In dovedire, intimata a solicitat probele cu inscrisuri si interogatoriu.


Au fost citate partile, iar la termenul de judecata din data de 16.11.2017 instanta a dispus unirea cu fondul cauzei a exceptiei tardivitatii contestatiei, invocata prin intampinare, iar pe de alta parte a incuviintat pentru ambele parti probele cu inscrisuri si interogatoriu.


La data de 16.01.2018 contestatoarea P.C.O. a depus la dosar note scrise (f. 45) prin care a expus motivele pentru care solicita repararea de catre intimata a prejudiciului moral pretins suferit, evaluat la 45.000 de lei. Contestatoarea a aratat ca prin conduita avuta, intimata i-a cauzat o suferinta morala, contestatoarea resimtind umilinta si lipsa de respect, fiindu-i afectate onoarea, prestigiul si respectul de sine. Contestatoarea a facut referire la: conduita sefului ierarhic, ce a culminat cu interzicerea de a se mai prezenta la locul de munca, fara existenta unui temei legal care sa vizeze executarea obligatiilor contractuale; conduita reprezentantilor societatii angajatoare, de a proceda la suspendarea contractului individual de munca, fara a exista un temei legal pentru aplicarea acestei masuri si prin care s-a girat comportamentul abuziv al sefului ierarhic; conduita reprezentantilor societatii angajatoare de a nu-i aduce la cunostinta decizia de suspendare a contractului individual de munca decat dupa momentul la care a efectuat demersuri catre autoritatile in materie; amanarea si promisiunile facute de reprezentantii societatii angajatoare, in timpul in care contractul individual de munca era suspendat, privind implicarea contestatoarei intr-un proiect ce urma sa fie initiat; desfacerea contractului individual de munca, in mod nelegal.


A invederat contestatoarea ca actiunile mentionate au dus la lezarea prerogativelor care constituie atributul personalitatii umane, lezare ce reprezinta prejudiciu moral. Contestatoarea a fost umilita prin interdictia de a se prezenta la locul de munca, a fost dezonorata si defaimata prin suspendarea contractului individual de munca fara ca aceasta decizie sa ii fie comunicata, a fost mintita cu privire la implicarea sa intr-un nou proiect timp de peste un an. In tot acest timp contestatoarea a fost in imposibilitatea de a depune un dosar la a. J. O. F. M. Arges pentru a putea beneficia de drepturile cuvenite persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, a fost lipsita de posibilitatea de a participa la cursuri de formare profesionala .


In cauza au fost administrate probele cu inscrisuri si cu interogatoriile intimatei (f.23, 32) si contestatoarei (f. 52).


Prin Sentinta civila nr. 1388 din 20 martie 2018, Tribunalul Arges a respins exceptia de tardivitate a formularii actiunii, invocata de intimata S.C. D.L.S.R.L. prin intampinare, ca nefondata. A admis in parte actiunea formulata de contestatoarea P.C.O., domiciliata in Mun. Pitesti, in contradictoriu cu intimata S.C. D.L.S.R.L. si a anulat Decizia nr. 1384/15.05.2017 emisa de intimat a privind incetarea contractului individual de munca al contestatoarei P.C.O., inregistrat sub nr. 361/5.02.2016.


In consecinta, a d ispu s obligarea intimatei la plata catre contestatoare a drepturilor salariale si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea, incepand cu data suspendarii de catre intimata a contractului individual de munca al contestatoarei - 3.03.2016 si pana la data emiterii de catre intimata a Deciziei nr. 1384/15.05.2017, precum si a drepturilor salariale index ate, majorate si reactualizate si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea, incepand cu data comunicarii Deciziei nr. 1384/15.05.2017 catre contestatoare - 23.05.2017 si pana la data ramanerii definitive a prezentei hotarari judecatoresti.


A fost r espin s capatul de cerere din actiune avand ca obiect obligarea intimatei la plata de daune morale catr e contestatoare, ca neintemeiat si a fost obligata intimata sa plateasca contestatoarei suma de 900 de lei reprezentand cheltuieli partiale de judecata .


Pentru a hotari astfel, Tribunalul a retinut ca, intre intimata S.C. D.L.S.R.L., in calitate de angajator, si contestatoarea P.C.O., in calitate de salariat, a fost incheiat contractul individual de munca inregistrat sub nr. 361/5.02.2016 in registrul general de evidenta a salariatilor (f. 7), avand ca obiect prestarea de catre contestatoare a muncii in meseria de muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, cu norma intreaga, pe durata nedeterminata, in schimbul unui salariu . In contract s-a mentionat ca activitatea se desfasoara la depozitul angajatorului D.L.situat in orasul Mioveni, jud. Arges, cu incepere din data de 8.02.2016.


Astfel cum au precizat ambele parti, contestatoarea a prestat munca pentru societatea intimata la o fabrica din loc. Lugoj, jud. T., iar ulterior contractul individual de munca al contestatoarei a fost suspendat din initiativa intimatei angajator . Prin adresa emisa de Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti la data de 10.04.2017 catre contestatoare (f.16) s-a comunicat acesteia din urma ca incepand cu data de 3.03.2016 contractul individual de munca nr. 361/5.02.2016 a fost suspendat in temeiul art. 52 al in.1 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (conform caruia contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii).


Societatea intimata a emis adresa nr. 1110/11.04.2017 catre contestatoare (f.18), prin care i-a comunicat acesteia ca este convocata la societate, in . I., la data de 25.04.2017, pentru rezolvarea situatiei dosarului de personal. Astfel cum a recunoscut contestatoarea la interogatoriul administrat, aceasta nu s-a prezentat la data si locul indicate prin convocare, insa in data de 15.05.2017 a emis catre intimata o notificare (f.20), primita de intimata la data de 17.05.2017 (dupa cum recunoaste intimata), prin care a solicitat intimatei plata unei despagubiri egale cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsita pe toata durata suspendarii contractului individual de munca, anularea deciziei de suspendare si incetarea contractului individual de munca .


Intimata S.C. D.L.S.R.L., prin reprezentantul legal, a emis Decizia nr. 1384/15.05.2017 (f.19), prin care a decis incetarea contractului individual de munca inregistrat sub nr. 361/5.02.2016 al contestatoarei P.C.O., incepand cu data de 12.05.2017, in temeiul art. 61 l it. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). In decizie s-a mentionat ca: fostul angajat nu are debite fata de intimata; durata concediului de odihna raportata la perioada lucrata este de 0 zile; impotriva dispozitiei de incetare a contractului de munca, contestatoarea se poate adresa cu contestatie Tribunalului Arges, in termen de 45 de zile de la comunicare .


Prin intampinare, intimata a invocat exceptia tardivitatii contestatiei formulate de contestatoarea P.C.O.impotriva deciziei de concediere, nr. 1384/15.05.2017, sustinand ca nu a fost respectat termenul de 30 de zile calendaristice prevazut de art. 268 alin. 1 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Conform acestui text de lege, cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca . Instanta considera insa ca in speta sunt aplicabile dispo zitiile speciale ale art. 252 alin. 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora decizia de sanctionare disciplinara poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.


Instanta a retin ut ca in cauza a fost respectat termenul de 30 de zile calendaristice reglementat de art. 252 alin. 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Potrivit disp ozitiilor art. 252 alin. 3 si 4 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii; comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.


In speta, decizia de concediere nr. 1384/15.05.2017 nu a fost predata personal contestatoarei, cu semnatura acesteia de primire, ci a fost comunicata prin scrisoare recomandata. In acest sens, la dosarul cauzei a fost depus plicul folosit de intimata pentru a expedia la domiciliul contestatoarei decizia de concediere (f. 41), iar din stampilele aplicate pe acesta de lucratorii postali reiese ca plicul a fost primit la un oficiu postal din Targoviste in data de 19.05.2017 si ca a ajuns la un oficiu postal din Pitesti in data de 23.05.2017. Aceasta din urma este data la care se considera comunicata Decizia nr. 1384/15.05.2017 catre contestatoare, iar termenul de 30 de zile calendaristice, prevazut de art. 252 alin. 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), s-a implinit in data de 23.06.2017. Prin urmare, contestatia formulata de contestatoarea P.C.O., inregistrata la Tribunalul Arges in data de 19.06.2017, a fost facuta in termenul legal.


Pentru aceste considerente, exceptia tardivitatii contestatiei, invocata de intimata, este nefondata si a fost respinsa.


Prin contestatia ce face obiectul prezentului dosar, contestatoarea a invocat mai multe motive de nelegalitate a deciziei de concediere, nr. 1384/15.05.2017.


Instanta a retinut ca, potrivit art. 78 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta. In prezenta speta, dat fiind ca intimata a aplicat sanctiunea concedierii disciplinare, conform disp ozitiilor art. 251 alin. 1 coroborat cu art. 248 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), era obligatorie efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile, sub sanctiunea nulitatii absolute.


Desi i s-au solicitat intimatei de catre instanta, intimata nu a fost in masura sa depuna la dosarul cauzei inscrisuri doveditoare ale faptului ca, anterior emiterii Deciziei nr. 1384/15.05.2017, a efectuat o cercetare disciplinara prealabila cu privire la o abatere pretins savarsita de contestatoare. A fost depusa la dosar, de catre contestatoare, copie de pe convocarea nr. 1110/11.04.2017 emisa de intimata catre aceasta, insa instanta retine ca respectiva convocare nu a fost facuta in vederea desfasurarii unei cercetari disciplinare prealabile, conform disp ozitiile art. 251 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Obiectul acestei convocari nu a constat in efectuarea cercetarii disciplinare prealabile de catre persoana/persoanele imputernicite de catre angajator sa realizeze cercetarea, ci a constat in ``rezolvarea situatiei dosarului de personal``. Cu alte cuvinte, contestatoarea nu a fost convocata in vederea realizarii unei cercetari disciplinare, ci pentru discutii avand ca scop ``rezolvarea situatiei dosarului de personal`` al contestatoarei. Drept urmare, faptul ca contestatoarea nu s-a prezentat la data si locul convocarii, nu reprezinta un temei pentru a se da eficienta dispozitiilor art. 251 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Astfel, un prim motiv de nulitate absoluta a sanctiunii concedierii disciplinare aplicata de intimata angajator consta in neefectuarea cercetarii disciplinare prealabile.


Un al doilea motiv de nulitate absoluta a concedierii il reprezinta lipsa motivarii deciziei de concediere nr. 1384/15.05.2017. Potrivit art. 62 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Decizia se emite in scris si, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si sa cuprinda precizari cu privire la termenul in care poate fi contestata si la instanta judecatoreasca la care se contesta.`` Prevederile art. 62 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) trebuie coroborate cu cele ale art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care prevad elementele pe care trebuie sa le contina decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare, sub sanctiunea nulitatii absolute.


Lipsa tuturor acestor elemente din cuprinsul deciziei de concediere nr. 1384/15.05.2017 este de natura sa atraga sanctiunea nulitatii absolute a deciziei.


In schimb, faptul ca a fost indicat in mod eronat termenul de contestare a deciziei (45 de zile, in loc de 30 de zile), nu reprezinta un motiv de anulare a deciziei, avand in vedere ca: 1. a fost indicat in cuprinsul deciziei un termen de contestare; 2. contestatoarea a formulat contestatia in cadrul termenului legal, de 30 de zile calendaristice de la comunicarea deciziei. Astfel, prin indicarea gresita a unui termen de 45 de zile, nu s-a cauzat contestatoarei o vatamare in plan procesual.


Avand in vedere neindeplinirea procedurii cercetarii disciplinare prealabile, precum si lipsa elementelor prevazute de art. 252 alin. 2 lit. a), b), c) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instanta a retin ut ca decizia de concediere nr. 1384/15.05.2017 este lovita de nulitate absoluta.


Drept urmare, instanta, in baza art. 80 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a dispus anularea Deciziei nr. 1384/15.05.2017 emisa de intimata S.C. D.L.S.R.L. privind incetarea contractului individual de munca al contestatoarei P.C.O., inregistrat sub nr. 361/5.02.2016.


Instanta a mai retin ut ca dispozitiile art. 52 alin. 1 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in baza carora se presupune ca intimata a luat masura suspendarii contractului individual de munca al contestatoarei (in lipsa unui inscris emis de intimata cu privire la aceasta masura), au fost declarate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 261/5.05.2016, publicata in M onitorul Oficial nr. 511 din 7.07.2016. Avand in vedere efectele deciziei Curtii Constitutionale, prevazute de art. 147 alin. 1 si 4 din Constitutia Romaniei, masura suspendarii contractului individual de munca al contestatoarei nu isi mai gasea temei in drept, dupa publicarea deciziei in Monitorul Oficial. Astfel, cu atat mai mult masura suspendarii contractului individual de munca al contestatoarei nu trebuia mentinuta dupa data de 7.07.2016.


A considerat Tribunalul ca in conformitate cu prevederile art. 52 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), contestatoarea este indreptatita la a fi despagubita de catre intimata, prin plata sumelor reprezentand drepturile salariale si celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat contestatoarea in temeiul contractului individual de munca, pentru perioada in care acesta a fost suspendat din initiativa angajatorului.


In consecinta, a dispus obligarea intimatei la plata catre contestatoare a drepturilor salariale si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea, incepand cu data suspendarii de catre intimata a contractului individual de munca al contestatoarei - 3.03.2016 si pana la data emiterii de catre intimata a Deciziei nr. 1384/15.05.2017.


Conform dispozitiilor art. 80 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instanta a mai dispu s obligarea intimatei la plata catre contestatoare a drepturilor salariale indexate, majorate si reactualizate, precum si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea, incepand cu data comunicarii Deciziei nr. 1384/15.05.2017 catre contestatoare - 23.05.2017 si pana la data ramanerii definitive a prezentei hotarari judecatoresti.


Prin actiunea formulata si precizata prin notele scrise depuse la dosar in data de 16.01.2018 (f. 45), contestatoarea a solicitat si obligarea intimatei la plata de daune morale in cuantum de 45.000 de lei, in temeiul art. 253 alin. 1 C odul muncii, referitor la raspunderea patrimoniala a angajatorului fata de salariat . Conform acestui text de lege, ``Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul .`` Trebuie indeplinite deci, in mod cumulativ, conditiile deduse din prevederile art. 253 alin. 1 C odul muncii: fapta ilicita savarsita de angajator in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, vinovatia angajatorului, existenta unui prejudiciu material sau moral suferit de salariat, legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu. Dovada indeplinirii cumulative a acestor conditii cade in sarcina salariatului contestatoarea, prin exceptie de la dispozitiile art. 272 C odul muncii, intrucat acesta este cel ce solicita angajarea raspunderii patrimoniale a angajatului parat.


Prin notele scrise, contestatoarea a enumerat faptele ilicite pe care le imputa intimatei. Dintre acestea, instanta nu a retinut ca fiind probate in cauza fapta ilicita a intimatei, prin reprezentantul sau, de a ii interzice contestatoarei sa se mai prezinte la locul de munca, fara un temei legal, respectiv fapta ilicita a intimatei, prin reprezentantul sau, de a ii promite in mod fals contestatoarei, in perioada in care contractul individual de munca era suspendat, ca va fi implicata intr-un proiect viitor al societatii.


In schimb, din materialul probator administrat in cauza reiese comiterea de catre intimata, prin reprezentantii sai, a urmatoarelor fapte ilicite, mentionate de contestatoare prin notele scrise: suspendarea contractului individual de munca al contestatoarei, fara temei; necomunicarea catre contestatoare a deciziei de suspendare a contractului individual de munca; desfacerea nelegala a contractului individual de munca al contestatoarei.


Instanta a considerat insa ca, contestatoarea nu a facut dovada, in prezentul proces, a existentei unui prejudiciu moral suferit ca urmare a acestor fapte ilicite, constand intr-o suferinta de ordin moral (contestatoarea a afirmat ca s-a simtit umilita, dezonorata, defaimata). Existenta unui astfel de prejudiciu nu este certa in cauza, avand in vedere si aspectul ca, contestatoarea a asteptat aproximativ un an (de la data cand nu a mai prestat munca pentru intimata - 3.03.2016) pentru a face demersuri oficiale la Inspectoratul Teritorial de Munca, respectiv la societatea intimata, in vederea lamuririi situatiei contractului sau individual de munca, incheiat cu intimata.


Pentru aceste considerente, nefiind intrunite in mod integral conditiile raspunderii patrimoniale a angajatorului fata de salariat, instanta a respin s capatul de cerere din actiune avand ca obiect obligarea intimatei la plata de daune morale catre contestatoare, ca neintemeiat.


Fata de cele expuse, instanta a admis in parte actiunea contestatoarei si a dispu s in modalitatile prezentate mai sus.


Impotriva sentintei instantei de fond a declarat apel intimata D.L. S.R.L., criticand-o pentru nelegalitate, invocand dispozitiile art. 466 - 480 Cod procedura civila raportat la urmatoarele considerente:


- prima instanta a respins in mod nelegal exceptia tardivitatii formularii prezentei actiuni, exceptie formulata in temeiul dispozitiilor art. 268 alin. 1 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv 30 de zile de la data comunicarii deciziei si, desi in continutul acesteia este trecut un termen mai mare de 45 zile, aceasta nu are niciun fel de relevanta juridica cu privire la exceptia nulitatii;


- instanta de fond nu a retinut in mod corect situatia de fapt, in sensul in care intimata-contestatoare se plangea de conditiile de cazare si era nemultumita de prestarea activitatii, sens in care i s-a oferit posibilitatea legala de a demisiona si cum ulterior intimata-contestatoare nu s-a mai prezenta t la munca, in mod justificat i-a fost suspendat contractul de munca, dar contestatoarea desi a fost notificata oficial a refuzat sa se prezinte, sens in care ulterior s-a emis decizia de incetare a raporturilor de munca .


In consecinta, se solicita admiterea apelului, schimbarea sentintei instantei de fond si a respingerii contestatiei.


s-a formulat intampinare de catre intimata-contestatoare prin care s-a invocat exceptia tardivitatii formularii apelului de fata, in sensul in care termenul de 10 zile a fost depasit, iar daca se trece peste aceasta exceptie se solicita respingerea apelului ca nefondat si mentinerea sentintei instantei de fond .


Cu privire la primul motiv se arata ca a fost respectat termenul de contestare a deciziei de suspendare si incetare a contractului individual de munca, situatie care rezulta in mod cert din considerentele sentintei apelate, iar cu privire la suspendare nu a existat o cercetare disciplinara prealabila si referitor la decizia de incetare a contractului individual de munca, nici aceasta nu respectat conditiile de forma si de fond prevazute de lege, sens in care solutia este legala.


Examinand actele si lucrarile dosarului si sentinta apelata prin prisma motivelor de apel formulate de apelanta-intimata, Curtea constata ca apelul este nefondat, raportat la urmatoarele considerente:


Curtea constata ca este nefondata exceptia tardivitatii declararii caii de atac, in sensul in care, raportat la data comunicarii si formularii acesteia, apelul este declarat in termenul prevazut de lege.


Prima critica este nefondata si anume aceea prin care se invoca faptul ca instanta de fond, in mod nelegal, ar fi respins exceptia tardivitatii formularii prezentei actiuni prin prisma dispozitiilor art. 268 alin. 1 lit. a), Curtea retinand ca, de fapt, in speta dedusa judecatii sunt incidente dispozitiile art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care au fost aplicate in mod corespunzator si legal de catre prima instanta.


Astfel, Curtea retine ca in cauza a fost respectat termenul de 30 de zile calendaristice reglementat de art. 252 alin. 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Potrivit dispozitiilor art. 252 alin. 3 si 4 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii; comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.


In speta, decizia de concediere nr. 1384/15.05.2017 nu a fost predata personal contestatoarei, cu semnatura acesteia de primire, ci a fost comunicata prin scrisoare recomandata. In acest sens, la dosarul cauzei a fost depus plicul folosit de intimata pentru a expedia la domiciliul contestatoarei decizia de concediere (f. 41), iar din stampilele aplicate pe acesta de lucratorii postali reiese ca plicul a fost primit la un oficiu postal din Targoviste in data de 19.05.2017 si ca a ajuns la un oficiu postal din Pitesti in data de 23.05.2017.


Aceasta din urma este data la care se considera comunicata Decizia nr. 1384/15.05.2017 catre contestatoare, iar termenul de 30 de zile calendaristice, prevazut de art. 252 alin. 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), s-a implinit in data de 23.06.2017. Prin urmare, contestatia formulata de contestatoarea P.C.O., inregistrata la Tribunalul Arges in data de 19.06.2017, a fost facuta in termenul legal.


In ceea ce priveste celelalte critici formulate de catre apelanta-intimata, Curtea constata ca, de fapt, acestea se refera la analiza fondului deciziilor contestate in sensul in care contestatoarea ar fi fost nemultumita de atributiile de serviciu, insa instanta de control judiciar urmeaza sa retina faptul ca prima instanta s-a pronuntat pe exceptia nulitatii absolute a concedierii, exceptie ce vizeaza si masura suspendarii contractului individual de munca, astfel incat toate criticile apelantei-intimate trebuiau sa se refere numai la aceasta situatie, nu si la analiza pe fond a litigiului, intrucat este evident ca atata vreme cat prima instanta s-a pronuntat pe nulitatea absoluta nu a mai intrat in cercetarea fondului, astfel incat criticile apelantei exced cadrului procesual in cauza.


Astfel, contestatoarea nu a fost convocata in vederea realizarii unei cercetari disciplinare, ci pentru discutii avand ca scop ``rezolvarea situatiei dosarului de personal`` al contestatoarei. Drept urmare, faptul ca contestatoarea nu s-a prezentat la data si locul convocarii, nu reprezinta un temei pentru a se da eficienta dispozitiilor art. 251 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Astfel, un prim motiv de nulitate absoluta a sanctiunii concedierii disciplinare aplicata de intimata angajator consta in neefectuarea cercetarii disciplinare prealabile.


Instanta a constatat ca Decizia nr. 1384/15.05.2017 nu contine nici o descriere a faptei care constituie abaterea disciplinara pusa de intimata in sarcina contestatoarei; de asemenea, nu indica prevederile din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat . In decizia contestata nu sunt expuse motivele pentru care nu a fost efectuata cercetarea disciplinara prealabila, in conditiile art. 251 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). De asemenea, nu s-a argumentat individualizarea sanctiunii disciplinare, in conformitate cu dispozitiile art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Lipsa tuturor acestor elemente din cuprinsul deciziei de concediere nr. 1384/15.05.2017 a fost de natura sa atraga sanctiunea nulitatii absolute a deciziei.


Retinand deci ca nu exista motive de nelegalitate ale sentintei apelate, Curtea, in baza dispozitiilor art. 480 Cod procedura civila, va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta-intimata si, in baza dispozitiilor art. 453 Cod procedura civila, va obliga pe apelanta-intimata sa plateasca intimatei-contestatoare suma de 476 lei cheltuieli de judecata .


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta-intimata, CUI x, nr. Jx, cu sediul in Bucuresti, sector 6, im potriva Sentintei civile nr. 1388 din 20 martie 2018, pronuntate de Tribunalul Arges in Dosarul nr. x, intimat a fiind contestatoarea P.C.O., domiciliata in Pitesti,


Obliga pe apelanta sa plateasca contestatoarei 476 lei, cheltuieli de judecata .


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica astazi, 18 a prilie 2019, la Curtea de Apel Pitesti - Sectia I Civila.




Pronuntata de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 2114 din data de 18 aprilie 2019


Citeşte mai multe despre:    contestarea deciziei de sanctionare disciplinara in termenul legal de 30 de zile calendaristice de la momentul comunicarii deciziei    neefectuarea cercetarii disciplinare prealabile    nedescrierea faptelor imputate    neindicarea prevederilor contractuale si/sau legale incalcate    neargumentarea individualizarii sanctiunii disciplinare
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Neefectuarea cercetarii disciplinare prealabile. Imposibilitatea probarii nevinovatiei
Pronuntaţă de: Tribunalul Galati, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 34 din data de 22.01.2016



Articole Juridice

[Av. muncii] Desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. Neefectuarea cercetarii disciplinare prealabile
Sursa: MCP Cabinet avocati