Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Termenul legal de contestare a unei decizii de sanctionare disciplinara. 30 sau 45 de zile de la comunicare. Paralelism legislativ

Termenul legal de contestare a unei decizii de sanctionare disciplinara. 30 sau 45 de zile de la comunicare. Paralelism legislativ

  Publicat: 10 Jun 2021       375 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului C.sub nr. x, astfel cum a fost precizata ulterior, reclamantul D.D.I. a contestat Decizia nr. 984 din x emisa de parata, solicitand reangajarea la locul de munca, actualizarea drepturilor salariale si acordarea de daune morale pentru discriminarile si presiunile la care a fost suspus.

Depasire a legalitatii,
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Act adoptat de organele de stat,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Depasire a legalitatii,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In motivare a invocat nerespectarea legii si normelor in vigoare, abuz de putere, stalking, intimidare si lipsa totala de informare cu privire la propriile drepturi si metode de protejare, dar si nerespectarea Regulamentului de ordine interna invocat in decizie . A precizat reclamantul ca i s-a provocat o stare de depresie si instabilitate emotionala in urma unei situatii medicale pe care o va dovedi pe parcurs, timp de mai bine de 3 luni avand un corp strain in talpa piciorului nedescoperit de medici. La aceasta situatie s-a adaugat refuzul societatii de a-i acorda un concediu fara plata, cerut in doua randuri, desi acest lucru era posibil si specificat in fiecare din regulamentele interne existente pana in prezent. A informat prin diferite canale de comunicare despre situatie si toti colegii stiu ca a venit chiar si in aceasta situatie la munca, avand in vedere refuzul societatii de a-i acorda acest concediu fara plata .


In aceste conditii, reclamantul a aratat ca se prevaleaza de dreptul de a contesta decizia societatii si a cere reincadrarea la locul de munca chiar daca, asa cum se pretinde in decizia de demitere, avea timp de contestatie doar 30 de zile calendaristice sau lucratoare.


Pentru dovedirea contestatiei a depus, in copie, inscrisuri constand in: decizia contestata, carte de identitate, cerere de aprobare a concediului fara plata din data de 08.06.2018 si reveniri la aceasta cerere, raspuns parata inregistrat sub nr. 729/04.09.2018, acte medicale, referat, convocare pentru cercetarea disciplinara, proces verbal de predare-primire.


Parata C.Service S.R.L. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca fiind tardiv formulata sau ca nefondata, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecata, conform art. 453 C. proCod civ.


In motivarea exceptiei tardivitatii a aratat ca termenul de 45 de zile instituit de Legea nr. 62/2011 nu este aplicabil in materia actiunilor exercitate in materia raspunderii disciplinare, deoarece prevederile art. 268 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu sunt preluate si nu se face vreo trimitere in Legea nr. 62/2011, in referire la procedura si/sau termenele aplicabile in cazul contestarii unei sanctiuni disciplinare. Asadar, raspunderea disciplinara este reglementata exclusiv in Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), astfel ca termenul de contestare a actiunii disciplinare ramane de 30 de zile calendaristice, conform art. 268 alin. 1 lit. a si b coroborat cu art. 252 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), aceasta fiind o exceptie de la regula stabilita prin Legea nr. 62/2011 pentru orice alte masuri unilaterale si aplicandu-se in cazul contestarii oricarei sanctiuni disciplinare, fara nicio distinctie.


A precizat parata ca, in cauza, decizia de sanctionare disciplinara contestata a fost comunicata salariatului sub semnatura la data de 14.11.2018, potrivit confirmarii de primire a serviciului postal, iar termenul procedural de 30 de zile a inceput sa curga la data de 15.11.2018 si s-a implinit pe data de 17.12.2018. Cum cererea de chemare in judecata a fost inaintata la Tribunalul Constanta la data de 27.12.2018, rezulta ca actiunea a fost promovata cu depasirea termenului prevazut in mod imperativ.


Pe fond, parata a aratat ca masura concedierii disciplinare a fost dispusa ca o consecinta directa a faptei comise de catre salariat si a fost incadrata intocmai in rigorile dispozitiilor art. 251, art. 252 si tinandu-se cont de art. 247 si art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), fiind evidenta existenta unei fapte disciplinare certe si concrete, comise cu intentie, deci cu vinovatie, fapta care viza direct incalcarea normelor de disciplina prevazute prin regulamentul intern al societatii.


A precizat ca reclamantul avea calitatea de salariat al unitatii, in baza unui contract individual de munca si a comis o fapta ilicita in legatura cu serviciul, cu vinovatie, prin care s-a produs un rezultat daunator raportului juridic de munca . Astfel, s-au incalcat nemijlocit normele de disciplina, in sensul ca s-a produs o grava neexecutare a contractului individual de munca in ceea ce priveste obligatia de a presta munca pentru care a fost angajat, existand o legatura de cauzalitate directa intre fapta si sanctiune.


In sustinerea pozitiei procesuale astfel exprimate parata a solicitat administrarea probei cu inscrisuri si a probei cu interogatoriul contestatorului, alaturi de orice alta proba utila si pertinenta a carei necesitate ar rezulta din dezbateri.


In fotocopie certificata a depus inscrisurile care au stat la baza emiterii deciziei de concediere disciplinara contestata.


Prin Sentinta civila nr. 1032, pronuntata de Tribunalul C.la data de 17 aprilie 2019 in Dosarul nr. x a fost admisa exceptia tardivitatii si a fost respinsa ca tardiva contestatia formulata de reclamantul D.D.I., in contradictoriu cu parata .PRIN a. S.R.L. - C.


A fost obligat reclamantul la plata catre parata a sumei de 1785 lei cu ti tlu de cheltuieli judiciare (onorariu avocat).


Pentru a pronunta aceasta hotarare Tribunalul C. a retinut urmatoarele:


Fata de dispozitiile art. 248 alin. 1 C. proCod civ., instanta este obligata sa se pronunte cu prioritate asupra exceptiei tardivitatii formularii cererii, exceptie de procedura, absoluta, cu caracter peremptoriu, deoarece o eventuala admitere a acesteia face de prisos cercetarea in fond a pricinii. Analizand, asadar, exceptia mentionata in raport de actele si lucrarile dosarului, Tribunalul a gasit-o intemeiata, pentru urmatoarele argumente:


Pe calea prezentei contestatii, reclamantul tinde la anularea Deciziei nr. 254 din 21.07.2017, prin care parata i-a aplicat sanctiunea cu concedierea disciplinara in baza prevederilor art. 61 lit. a, art. 248, alin. 1, lit. e din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) republicat, pentru comiterea unei abateri disciplinare grave, respectiv 11 absente nemotivate de la locul de munca si o intarziere de la program, fapta ce contravine prevederilor art. 39 alin. 2 lit. a-c Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si este incriminata de art. 84 lit. o din Regulamentul Intern.


art. 252 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii. Potrivit art. 252 alin. 4 si 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta. Decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii``. Potrivit dispozitiilor art. 268 alin. 1 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate: a) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca``.


De asemenea, conform art. 268 alin. 1 lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care s-a comunicat decizia de sanctionare disciplinara. Pe de alta parte, potrivit prevederilor art. 211 lit. a din Legea nr. 62/2011, masurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau incetare a contractului individual de munca, inclusiv angajamentele de plata a unor sume de bani, pot fi contestate in termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura dispusa.


Astfel, se poate observa ca fiecare act normativ se refera la cererile pentru contestarea deciziei de concediere, insa fiecare lege stabileste un alt termen pentru redactarea acestor cereri. din fiind faptul ca niciuna dintre legi nu are o pozitie preeminenta oferita de legea organica- ordinara, care presupune specializarea obiectului de reglementare, in situatiile divergente se vor aplica normele legislative adoptate ulterior, respectiv reglementarile cuprinse in Legea nr. 62/2011.


Termenul instituit de Legea nr. 62/2011 a dialogului social, de 45 zile, nu este aplicabil in materia actiunilor exercitate in materia raspunderii disciplinare, deoarece acest act normativ nu contine o reglementare a acestei materii. Prevederile art. 268 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu sunt preluate si nici nu se face vreo trimitere in Legea nr. 62/2011 la procedura si/sau termenele aplicabile in cazul contestarii unei sanctiuni disciplinare.


Raspunderea disciplinara este reglementata exclusiv in Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), astfel ca termenul de contestare a sanctiunii disciplinare ramane 30 de zile calendaristice, conform art. 268 alin. 1 lit. a si b coroborat cu art. 252 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), aceasta fiind o exceptie de la regula stabilita prin Legea nr. 62/2011 si aplicandu-se in cazul contestarii oricarei sanctiuni disciplinare, fara nicio distinctie.


In cauza, conform procesului verbal int ocmit de societatea parata la data de 08.11.2018, reclamantul a refuzat sa primeasca decizia de sanctionare disciplinara contestata. In aceste conditii, s-a procedat la comunicarea deciziei prin scrisoare recomandata la domiciliul comunicat de reclamant, acesta confirmand personal primirea prin semnatura la data de 14.11.2018.


Astfel, termenul de 30 de zile pentru formularea contestatiei a inceput sa curga la data de 15.11.2018 si, calculat pe zile libere lucratoare potrivit disp. art. 181 C. proCod civ., s-a implinit pe data de 17.12.2018, aceasta fiind ultima zi in care putea fi depusa in termen contestatia .


Cererea de chemare in judecata a fost inaintata Tribunalului C.prin email, la data de 26.12.2018, orele 21, 38, dupa terminarea programului de lucru al instantei, astfel ca a fost considerata ca fiind adresata instantei in ziua urmatoare, la data de 27.12.2018. In acest sens, avem in vedere Decizia nr. 34/2017 pronuntata de I.C.C.J., publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 803 din 11 octombrie 2017, prin care s-a stabilit ca: ``In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 182 si art. 183 din Codul de procedura civila, actul de procedura transmis prin fax sau posta electronica, in ultima zi a termenului care se socoteste pe zile, dupa ora la care activitatea inceteaza la instanta, nu este socotit a fi depus in termen``.


Fata de cele aratate, constatand ca a fost depasit termenul de 30 de zile prevazut in mod imperativ (deoarece marcheaza limitele de timp inauntrul carora trebuie indeplinit un act de procedura) si absolut (nerespectarea sa afectand valabilitatea contestatiei ca act de procedura), Tribunalul a admis exceptia invocata de parata, cu consecinta respingerii contestatiei ca fiind tardiv formulata.


Totodata, in aplicarea disp. art. 453 alin. 1 C. proCod civ., a pus in sarcina reclamantului cheltuielile efectuate de parata pentru solutionarea acestui litigiu cu onorariul de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) in suma de 1785 lei.


Impotriva acestei hotarari a declarat apel reclamantul D.D.I.


In motivarea apelului, reclamantul arata urmatoarele:


Considera ca Tribunalul era obligat sa tina seama de articolele 231 si 232 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) privind conflictele de munca, implicit sa se ia in considerare legea dialogului social, lucru pe care instanta l-a ignorat total nejustificat. Arata ca apelul trimis online este justificat legal si moral, iar starea sa financiara nu i-a permis deplasarea la secretariat pentru a-l depune personal.


Face referire si la competenta instantei, care, din punctul sau de vedere, trebuia verificata si, eventual, declinata competenta in urma probabilitatii influentarii deciziei, asa cum se dovedeste ca s-a intamplat conform art. 231 si 232 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Exceptia de tardivitate invocata de parata trebuia ignorata total, intrucat este falsa si contravine procedurilor obligatorii care trebuiau respectate conform codului muncii de catre insasi societatea C.S.R.L.


s-a mai aratat ca, procesele verbale stabilite intre apelant si societate privind acordurile sau discordantele existente unde sunt, au fost prezentate sau, din lipsa acestora, rezulta clar un abuz de putere si necunoasterea legislatiei in vigoare, precum si neinformarea in timp real asupra legislatiei domeniului muncii. Tinand cont de faptul ca Tribunalul nu i-a adus la cunostinta informatiile obligatorii si neavand informatii despre toate probele si documentele depuse la dosar, precum si refuzul de a-i veni in intampinare in momentul in care a reclamat ca financiar nu avea posibilitatea de a se apara legal, solicita anticiparea si sustinerea financiara necesara repararii abuzului facut impotriva sa de catre societatea C.Service SRL astfel ca, a inteles sa solicite stramutarea procesului, precum si anularea hotararii luate in cazul dosarului sau.


Solicita indreptarea abuzurilor facute impotriva sa prin neverificarea corespunzatoare a tuturor informatiilor necesare judecatii echitabile in procesul sau.


Intimata parata a formulat intampinare, solicitand respingerea ca nefondat a apelului formulat impotriva Sentintei civile nr. 1032 din 17.04.2019 pronuntata de Tribunalul Constanta, prin care a fost respinsa ca tardiva contestatia formulata impotriva Deciziei nr. 984/08.11.2018.


De asemenea, solicita sa se ia act ca se doreste si obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecata, conform art. 453 C. proCod civ.


Urmeaza a se constata ca prin hotararea pronuntata pe fond prima instanta a analizat exceptia tardivitatii formularii cererii in raport de actele si lucrarile dosarului, retinand in mod corect ca in cauza a fost contestata o decizie de sanctionare si ca, in conformitate de art. 252, alin. 5 raportat la art. 268, alin. 1, lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) o asemenea decizie poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.


Pe de alta parte, urmeaza sa se constate ca Tribunalul a constatat ca art. 211 lit. a din Legea nr. 62/2011, vizeaza masurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau incetare a contractului individual de munca, inclusiv angajamentele de plata a unor sume de bani, care pot fi contestate in termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura dispusa, dar ca aceasta prevedere nu se aplica deciziilor de sanctionare.


Concret, fiind examinate ambele norme legale s-a valorificat procesual imprejurarea ca fiecare act normativ se refera la cererile pentru contestarea unei deciziei unilaterale, insa, cata vreme fiecare lege stabileste un alt termen pentru redactarea acestor cereri, a fost avuta in vedere natura masurii dispuse prin acestea si astfel s-a retinut ca termenul instituit de Legea nr. 62/2011 nu este aplicabil in materia actiunilor exercitate in materia raspunderii disciplinare, deoarece aceste act normativ nu contine o reglementare a acestei materii si ca prin urmare in materie disciplinara se aplica prevederile art. 268, lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Prin hotararea apelata s-a retinut in clar ca termenul de 30 de zile pentru formularea contestatiei a inceput sa curga la data de 15.11.2018, motiv pentru care termenul calculat pe zile libere lucratoare, potrivit dispozitiilor art. 181 C. proCod civ., s-a implinit pe data de 17.12.2018, iar de vreme ce actiunea introductiva a fost inaintata Tribunalului Constanta prin email la data de 26.12.2018, orele 21. 38, dupa terminarea programului de lucru al instantei, in mod legal data investirii a fost apreciata data de 27.12.2018.


Pentru toate aceste argumente, solicita sa se constate ca apelul formulat impotriva Sentintei civile nr. 1032 din 17.04.2019 pronuntata de Tribunalul Constanta, sub aspectul solutionarii exceptiei tardivitatii, este nefondat si, pe cale de consecinta, solicita respingerea acestuia, obligand apelantul la plata cheltuielilor de judecata .


In probatiune, a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, precum si orice alta proba utila si pertinenta a carei necesitate ar rezulta din dezbateri, in conditiile art. 254, alin. 2 si alin. 3 C. proCod civ.


Analizand sentinta apelata, in raport de criticile formulate, de probele administrate si de dispozitiile legale incidente in speta, Curtea constata ca apelul este fondat.


Din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca, prin Decizia nr. 254 din 21.07.2017, emisa de . S-a dispus desfacerea disciplinara a contractului de munca al reclamantului D.D.in baza prevederilor art. 61 lit. a), art. 248 alin. 1 lit. e) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) republicat, pentru abateri disciplinare grave, respectiv 11 absente nemotivate de la locul de munca si o intarziere de la program, fapte ce contravin prevederilor art. 39 alin. 2 lit. a) - c) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si care sunt incriminate de art. 84 lit. o) din Regulamentul Intern.


Conform procesului verbal intocmit de societatea parata la data de 08.11.2018, reclamantul a refuzat sa primeasca decizia sus mentionata astfel ca s-a procedat la comunicarea deciziei prin scrisoare recomandata la domiciliul comunicat de reclamant, acesta confirmand personal primirea prin semnatura, la data de 14.11.2018.


Reclamantul a contestat aceasta decizie la Tribunalul C.la 26.12.2018 prin contestatia transmisa electronic la orele 21, 38, dupa terminarea programului de lucru al instantei astfel ca ea se socoteste a fi inregistrata in ziua urmatoare, respectiv la 27.12.2018, acest aspect fiind retinut corect de prima instanta in raport de Decizia nr. 34/2017 pronuntata de I.C.C.J., prin care s-a stabilit ca: ``In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 182 si art. 183 din Codul de procedura civila, actul de procedura transmis prin fax sau posta electronica, in ultima zi a termenului care se socoteste pe zile, dupa ora la care activitatea inceteaza la instanta, nu este socotit a fi depus in termen``.


Insa, in ceea ce priveste termenul in care se poate formula contestatie impotriva unei decizii de sanctionare, instanta nu se poate raporta in exclusivitate la termenul de 30 de zile prevazut de art. 268 alin. 1 lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) atat timp cat si Legea nr. 62/2011 privind dialogul social cuprinde dispozitii care reglementeaza conflictele individuale de munca si stabileste prin art. 211 lit. a) ca ``masurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau incetare a contractului individual de munca, inclusiv angajamentele de plata a unor sume de bani, pot fi contestate in termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura dispusa``.


Este adevarat ca, urmare intrarii in vigoare a Legii nr. 62/2011, s-a creat un paralelism legislativ prin suprapunerea dispozitiilor art. 211 alin. 1 litera a) cu cele deja existente in Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) insa, aceasta nu inseamna ca sunt tardive contestatiile formulate in termen de 45 de zile de la comunicarea deciziei, o astfel de solutie reprezentand o incalcare nejustificata a dreptului contestatorului de acces la instanta, data fiind lipsa de previzibilitate a legii care reglementeaza limitarile ce pot fi aduse acestui drept, apreciata in raport de criteriile consacrate de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in aceasta privinta.


In lipsa unei reglementari stricte si exclusive a termenului in care se poate ataca in instanta decizia de concediere, se poate aprecia ca prin introducerea art. 211 din Legea nr. 62/2011, legiuitorul a incercat o largire a termenelor in care salariatul poate contesta masurile unilaterale adoptate de catre angajator iar instanta nu poate face abstractie de acest termen de 45 de zile pentru ca ar insemna sa nu tina seama de un text legal in vigoare si totodata sa nu tina cont de principiul prevazut de art. 6 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) privind protectia salariatilor.


In raport de aceste aspecte, Curtea apreciaza ca, in mod gresit prima instanta a respins contestatia formulata de reclamantul D.D.deoarece intre data primirii deciziei de concediere - 15.11.2018 si data inregistrarii la instanta a contestatiei - 27.12.2018, termenul de 45 de zile nu era implinit.


Prin criticile formulate de apelantul reclamant s-a aratat in mai multe randuri ca acesta nu are pregatire in domeniul juridic si nici posibilitatea financiara pentru a-si angaja un aparator, facand apel la rolul activ al judecatorului pentru apararea drepturilor sale procesuale si trimiterea cauzei spre rejudecare pentru solutionarea cererii sale pe fond .


In raport de aspectele retinute mai sus, urmeaza a fi admis apelul si in baza art. 480 alin. 3 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) va fi anulata sentinta apelata cu consecinta trimiterii cauzei pentru solutionarea fondului litigiului la Tribunalul C.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E:


Admite apelul civil declarat de apelantul reclamant D.D.- I., cu domiciliul in mun. Medgidia, judetul C., impotriva Sentintei civile nr. 1032, pronuntata de Tribunalul C.la data de 17 aprilie 2019 in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata parata S.C. C.S.S.R.L. prin a. S.C. G.C.CONSULTING S.R.L., cu sediul in C., 8,


Anuleaza sentinta apelata.


Trimite cauza spre solutionarea fondului litigiului la Tribunalul C.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica astazi 21.01.2020.




Pronuntata de: Curtea de Apel Constanta - Decizia civila nr. 27 din data de 21.01.2020


Citeşte mai multe despre:    desfacerea disciplinara a contractului individual de munca    contestatia deciziei de sanctionare in termenul legal de 45 de zile de la momentul comunicarii acesteia    paralelism legislativ    lispa de previzibilitate a legii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Termenul de contestare a deciziei prin care s-a dispus suspendare a contractului individual de munca.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia civila nr. 897/26.06.2019

Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019

Despagubirile pe perioada suspendarii neintemeiate a contractului de munca. Renuntarea la judecata nu inlatura posibilitatea salariatului de a solicita despagubiri pe cale separata.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 87/16.01.2020

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014

Salariatul aflat in somaj tehnic avea obligatia de a se prezenta la serviciu si de a indeplini sarcinile trasate de conducerea societatii
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna - Sentinta civila nr. 1119 din data de 23 noiembrie 2017

Orice decizie de sanctionare disciplinara, pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ toate cerintele statornicite de lege
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 593 din data de 22 februarie 2012

Descrierea generica a faptei ce constituie abatere disciplinara. Nulitate decizie de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia nr. 552/16.07.2020

Termenul in care se poate contesta in instanta decizia de sanctionare disciplinara. Tardivitatea formularii contestatiei.
Pronuntaţă de: Tribunalul OLT - Sentinta nr. 640/04.11.2020



Articole Juridice

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. Muncii] Efectele contractului individual de munca pe durata termenului de preaviz
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. muncii] Nerespectarea termenului de preaviz in cazul demisiei
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Cercetarea disciplinara prealabila
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Procedura desfacerii disciplinare a contractului individual de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. Neefectuarea cercetarii disciplinare prealabile
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Clauza de interzicere a initiativei depunerii demisiei – formare profesionala
Sursa: MCP Cabinet avocati