Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Raspunderea patrimoniala a salariatului. Restituirea salariilor compensatorii dupa anularea deciziei de concediere

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Restituirea salariilor compensatorii dupa anularea deciziei de concediere

  Publicat: 22 Jun 2021       327 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, sub nr. x, reclamanta S.R.DE T. a chemat in judecata pe paratul C.M.I.solicitand obligarea paratului la restituirea sumei de 13.140 lei, reprezentand salarii compensatorii incasate si a cheltuielilor de judecata .

Prin Sentinta civila nr. 5060/19.06.2018, pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. x, a fost respinsa actiunea formulata de reclamanta S.R.de T.in contradictoriu cu paratul C.M.I., ca neintemeiata.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Parte dintr-un proces
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Parte dintr-un proces
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Reprezinta mijlocul de stingere a dreptului la actiune in sens material prin neexercitarea acelui drept in intervalul de timp prevazut de lege.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Parte dintr-un proces
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Parte dintr-un proces
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Parte dintr-un proces
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Parte dintr-un proces
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Parte dintr-un proces
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:


Prin Decizia nr. 527/28.02.2013 emisa de reclamanta, depusa, in copie, la filele nr. 29- 32 din dosar, prin care s-a dispus incepand cu data de 01.03.2013 incetarea contractului individual de munca al domnului C.M.I., inregistrat sub nr. 7871 din x, angajat al societatii, pe functia de operator productie RTV, in cadrul Directiei Artistica si Productie, Departamentul Productie, Serviciul Care productie, s-a decis ca salariatul beneficiaza, in temeiul art. 67 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, coroborat cu art. 49 alin. 3 din Contractul Colectiv de Munca in vigoare, de compensatii individuale de 10 salarii de baza, platibile esalonat pe o perioada de 10 luni, in transe lunare egale.


Prin decizia civila nr. 5466/01 noiembrie 2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIi-a pentru cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, depusa, in copie, la filele nr. 22- 28 din dosar, a fost admis apelul declarat de contestatorul C.M.I.impotriva Sentintei civile nr. 3195/25.03.2016 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. x/3/2013, in contradictoriu cu intimata S.R.de T., a fost schimbata in tot sentinta apelata, in sensul ca a fost admisa in parte actiunea, a fost anulata decizia de concediere nr. 527/28.02.2013 emisa de parata, s-a dispus reintegrarea reclamantului pe postul si functia detinute anterior concedierii, a fost obligata parata la plata catre reclamant a unor despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la momentul incetarii contractului de munca si pana la reintegrarea efectiva, a fost respinsa cererea de obligare a paratei la plata de daune morale, ca neintemeiata, s-a luat act ca reclamantul a precizat ca va solicita cheltuieli de judecata pe cale separata pentru etapa de fond .


Prin Decizia nr. 1951 din 13.12.2016 emisa de reclamanta, depusa, in copie, la fila nr. 33 din dosar, s-a decis ca incepand cu data de 19.12.2016 se vor aplica dispozitiile deciziei civile nr. 5466 din data de 01.11.2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII a, in Dosarul nr. x/3/2013(3512/2016) si se reactiveaza contractul individual de munca nr. 7871/01.05.2002 al domnului C.M.I.


In speta, reclamanta a solicitat sa se dispuna obligarea paratului la restituirea sumei de 13.140 lei, reprezentand salarii compensatorii incasate.


Din Decizia nr. 527/28.02.2013 emisa de reclamanta, depusa, in copie, la filele nr. 29- 32 din dosar, prin care s-a stabilit ca salariatul beneficiaza, in temeiul art. 67 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, coroborat cu art. 49 alin. 3 din Contractul Colectiv de Munca in vigoare, de compensatii individuale de 10 salarii de baza, platibile esalonat pe o perioada de 10 luni, in transe lunare egale, rezulta ca o astfel de masura este accesorie celei privind incetarea contractului individual de munca .


Potrivit dispozitiilor art. 256 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.


In consecinta, in speta, se impune a fi stabilit, cu prioritate, daca reclamanta a efectuat catre parat plata sumei reprezentand salarii compensatorii a carei restituire s-a solicitat prin cererea de chemare in judecata si daca paratul a incasat de la reclamanta suma reprezentand salarii compensatorii a carei restituire a fost solicitata prin cererea de chemare in judecata .


In lamurirea aspectelor anterior indicate, trebuie avut in vedere ca, din motivarea cererii de chemare in judecata, a rezultat ca reclamanta si-a intemeiat teza platii nedatorate pe faptul ca in perioada martie - decembrie 2013, paratul a incasat salarii compensatorii in suma de 18. 620 lei/brut, respectiv 13.140 lei net, aratand ca acesta avea obligatia sa o restituie tocmai pe fondul anularii deciziei care a justificat aceasta plata si in executarea repunerii partilor in situatia anterioara, ca si cand decizia nu ar fi existat.


In ceea ce priveste aspectul referitor la faptul daca reclamanta a efectuat catre parat plata sumei reprezentand salarii compensatorii a carei restituire s-a solicitat prin cererea de chemare in judecata si daca paratul a incasat de la reclamanta suma reprezentand salarii compensatorii a carei restituire a fost solicitata prin cererea de chemare in judecata, Tribunalul a retinut ca, desi reclamanta avea sarcina probei, in sensul dispozitiilor art. 272 din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), aceasta nu a facut dovada ca i-ar fi platit paratului si ca acesta ar fi incasat suma reprezentand salarii compensatorii solicitata prin cererea de chemare in judecata.


Astfel, desi in adresa nr. x din 28.09.2017 emisa de TVR - Departamentul Economic - Serviciul Financiar, catre Departamentul Juridic, depusa, in copie, la fila nr. 50 din dosar, se mentioneaza ca de la data de 01.03.2013 pana la data de 31.12.2013 domnul C.M.I. a beneficiat de plata salariilor compensatorii in cuantum de 18. 620 lei brut, 13.140 lei net, si, de asemenea, desi in fisa salarii anul 2013 emisa de reclamanta, depusa, in copie, la fila nr. 51 din dosar, sunt evidentiate sumele de 1862 lunar in perioada 03. x, totusi in fluturasii cuprinzand venituri ale paratului pentru perioada 3/2013- 12/2013, depusi, in copie, la filele nr. 40- 49 din dosar, este indicata lunar suma de 1862 numai ca aceasta are ca explicatie, in ceea ce priveste ce anume reprezinta, mentiunea ``RestDifInfl ``, nicidecum faptul ca s-ar referi la salarii compensatorii.


Prin urmare, chiar daca printre masurile dispuse prin Decizia civila nr. 5466/01 noiembrie 2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII a pentru cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, depusa, in copie, la filele nr. 22- 28 din dosar, se regaseste si cea referitoare la anularea deciziei de concediere nr. 527/28.02.2013 emisa de parata si reintegrarea reclamantului pe postul si functia detinute anterior concedierii, si chiar daca, in aceste conditii, paratului nu i se mai cuveneau compensatiile individuale stabilite prin decizia de concediere anterior indicata in prezentele considerente, totusi, in conditiile in care reclamanta nu a facut dovada ca sumele platite paratului ar reprezenta salariile compensatorii solicitate prin cererea de chemare in judecata (sens in care trebuie mentionat ca in fluturasii cuprinzand venituri ale paratului pentru perioada 3/2013- 12/2013, depusi, in copie, la filele nr. 40- 49 din dosar, este indicata lunar suma de 1862 numai ca aceasta are ca explicatie, in ceea ce priveste ce anume reprezinta, mentiune a ``RestDifInfl ``), inseamna ca nu sunt intrunite conditiile impuse de dispozitiile art. 2 56 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si actiunea nu este intemeiata.


Prin urmare, s-a respins actiunea ca neintemeiata, inclusiv cererea privind plata cheltuielilor de judecata in raport de dispozitiile art. 453 Cod de procedura civila si de faptul ca paratul nu a cazut in pretentiile reclamantei.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, reclamanta S.R.de T., care a invocat dispozitiile art. 466 si urmatoarele Cod procedura civila si art. 256 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie.


I nstanta de fond a procedat eronat cand a respins ca neintemeiat a actiunea SRTv.


Se arata ca sumele consemnate pe flutura s ii de salariu pe campul denumit ``RestDiflnfl`` reprezinta salarii compensatorii achitate la momentul disponibilizarii, a s a cum rezulta din adresa D epartamentului Economic nr. x/16.07.2008.


In sustinerea celor mentiona te, apelanta mentioneaza ca depune la dosarul cauzei statele de plata pe anul 2013, in care este evidentiat pe campul ``compensatie`` sumele platite ca si salarii compensatorii in cuantum lunar brut de 1. 86 2 lei.


Pe fondul cauzei, apelanta arata ca intimatul nu a pierdut niciodata calitatea de salariat al subscrisei, intrucat prin decizia civil a nr. 5466/01.11.2016 partile au fost repuse in situatia anterioar a concedier ii, ca efect al anul a rii deciziei de concediere .


Cum in cazul intimatului, decizia de conce diere a fost anulat a, fiind repus in situatia anterioar a concedierii si fiind despagubit pentru intreaga perioad a de la concediere la reintegrarea efectiv a, a disparut si temeiul acordarii vreunei sume compensatorii pentru concediere .


Altfel spus, ca efect al anul a rii deciziei de concediere si repunerii partilor in situatia anterioar a, se apreciaz a retroactiv ca parata nu a fost niciodat a conced iat a, ci a continuat sa fie salariatul SRTv.


Prin urmare, nefiind concediat, ci beneficiind retroactiv de salarii in baza unui contract individual de munc a, intimatului nu i se mai cuvine suma primit a cu titlu de compensatie p entru concediere de la angajator .


Pe cale de consecint a, av a nd in vedere aspectele mentionate mai sus, calea pe care apelanta este indrept atita sa .de 13.140 lei, ce reprezinta salariile compensatorii incasate de catre intimat este prezenta cale .


Solicita sa se constate ca in prezenta cauza sunt incidente dispozitiilor art. 256 alin. l din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ce reglementeaza obligatia salariatului care a incasat de la angajator o suma nedatorata, de a o restitui, apare ca legala, intrucat instituie norma generala pentru plata nedatorata in cadrul raporturilor de munca, facuta catre salariat de catre angajator, astfel incat si in cazul in care o plata, initial datorata, capata, din diferite motive, caracterul nedatorat, se va aplica acelasi text de lege.


In concluzie, avand in vedere considerentele expuse mai sus, apelanta solicita admiterea apelului, modificarea in tot a sentintei apelate si obligarea paratului la restituirea sumei de 13.140 lei, reprezentand salarii compensatorii incasate.


Intimatul C.M.I., la data de 09.01.2019 a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, pentru urmatoarele motive:


Ca urmare a anularii pe cale judiciara a deciziei de concediere nr. 527/28.02.2013, apelanta a dispus prin Decizia nr. 1961/13.12.2016 reactivarea contractului individual de munca al intimatului, nr. 7871/01.05.2002.


Considerand refuzul angajatorului de a pune in executare, integral, dispozitivul deciziei civile nr. 5466/01.11.2016 a Curtii de Apel Bucuresti si de a achita toate drepturile banesti decurgand din despagubirile acordate de instanta, intimatul s-a adresat executorului judecatoresc, care a procedat la executarea silita a debitoarei SRTv. In dosarul de executare nr. 730/2017 pe rolul B.Executoris, executarea silita a incetat ca urmare a achitarii integrale a debitului. Impotriva executarii silite, debitoarea SRTv nu a formulat contestatie la executare .


Revenind pe calea unei actiuni separate in angajarea raspunderii patrimoniale asupra unei teme care ar fi trebuit antamata in cuprinsul unei contestatii la executare, apelanta a solicitat obligarea salariatului intimat la restituirea salariilor compensatorii pe care le-ar fi incasat cu ocazia concedierii colective din anul 2013.


Pe cale de exceptie, intimatul a invocat exceptia dreptului la actiune sustinand ca, in raport de dispozitiile art. 2525 Cod civil privind prescriptia dreptului la actiune in restituirea prestatiilor facute in temeiul unui act anulabil, care incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a desfiintat actul (01.11.2016), precum si dispozitiile art. 268 lit. e Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi facute in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca, ori ale unor clauze ale acestuia.


Pe fond, actiunea este neintemeiata, intimatul invocand nedovedirea pretentiilor, asa cum s-a retinut de catre instanta de fond .


In al doilea rand, regimul salariilor compensatorii se afla sub o reglementare speciala, care in speta exclude obligatia de restituire, ulterior reangajarii.


Invocand dispozitiile art. 39 din O.U.G. nr. 98/1999, intimatul arata ca ceea ce a vrut sa spuna legiuitorul prin acest text de lege este ca daca pana la data epuizarii platii esalonate a salariilor compensatorii angajatul este reincadrat de unitatea din care a fost disponibilizat, dreptul la plata in continuare a salariilor compensatorii in mod evident inceteaza, or intimatul a fost reincadrat dupa ep uizarea platii tuturor acordate in temeiul contractului colectiv de munca in perioada martie-decembrie 2013, potrivit sustinerilor reclamantei apelante, astfel incat ar fi trebuit sa beneficieze de plin drept de plata integrala a tuturor salariilor compensatorii, inainte sa fie reincadrat in munca, in cazul acesta nemaifiind incidente dispozitiile privind sistarea platilor la reincadrare.


In al treilea rand, cele doua sume de bani, respectiv cea la care intimatul a fost indrituit prin decizia de reintegrare a instantei si suma invocata de reclamanta apelanta ca fiind platita cu titlu de salarii compensatorii, au naturi juridice diferite, din acre decurge un regim juridic diferit, respectiv instanta de munca a acordat despagubiri egale cu salariile majorate, indexate si reactualizate, in timp ce salariile compensatorii nu pot reprezenta decat o forma de protectie nerambursabila, asa cum prevede O.U.G. nr. 98/1999, avand izvorul in contractul colectiv de munca, respectiv un drept de asigurari sociale si care se naste ca urmare a aparitiei situatiei de risc social, respectiv concedierea colectiva.


Mai arata intimatul ca a fost in mod efectiv lipsit de un loc de munca pana la reintegrarea efectiva, imprejurare fata de care conceptul repunerii in situatia anterioara invocat de angajator este lipsit de sens.


Prin raspuns la intampinare, apelanta a solicitat respingerea exceptiei prescriptiei la actiune invocate de intimat prin intampinare si apararile pe fondul cauzei ca neintemeiate.


In apel, apelanta a administrat proba cu inscrisuri .


Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, care a fost invocata pentru prima data in apel, Curtea a constatat ca acest demers nu este admisibil fata de dispozitiile art. 2513 din Codul Civil care permit invocarea prescriptiei numai in prima instanta, iar sub un al doilea aspect, exceptia prescriptiei dreptului la actiune vizeaza exercitiul cererii de chemare in judecata, or obiectul cu care a fost investita instanta de control judiciar este hotararea primei instante.


Examinand motivele de apel formulate fata de hotararea apelata si probele administrate in cauza, cercetand pricina in limitele prevazute de art. 477 si urm. Cod procedura civila, se retin urmatoarele:


Prin decizia nr. 527/28.02.2013 emisa de societatea apelanta, depusa in copie la filele nr. 29- 32 din dosarul de fond, s-a dispus incetarea contractului individual de munca al salariatului intimat ca urmare a desfiintarii postului ocupat de acesta.


Prin aceeasi decizie, s-au acordat intimatului compensatii individuale de 10 salarii de baza platibile esalonat in zece transe lunare egale, in temeiul art. 67 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil) si a contractului colectiv de munca aplicabil la nivel de unitate la momentul acordarii compensatiilor.


Fata de promovarea unei contestatii impotriva deciziei de desfacere a contractului individual de munca si obtinerii anularii acesteia si implicit a concedierii (prin decizia civila nr. 5466/01.11.2016 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIi-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale), contractul individual de munca al salariatului intimat nu a incetat ca urmare a concedierii dispuse prin decizia anulata, contractul de munca al acestuia fiind repus in fiinta ca efect al anularii concedierii.


Curtea retine ca in executarea hotararii judecatoresti de anulare a deciziei de concediere, angajatorul a calculat despagubirile cuvenite salariatului pentru perioada de la concediere pana la reintegrare, in suma de 135.107 lei brut, achitand suma de 116. 487 lei brut (81. 627 lei net), diferenta fiind compensata cu suma de 18. 620 lei brut in considerarea platilor compensatorii platite salariatului la concediere .


In aceste conditii, salariatul intimat a solicitat executarea silita a titlului executoriu reprezentat de decizia civila nr. 5466/01.11.2016, pentru recuperarea integrala a despagubirilor acordate prin hotararea judecatoreasca de anulare a deciziei de concediere . Angajatorul a fost executat silit pentru diferenta in suma de 77. 503 lei (fiind inclusa si dobanda in suma de 18.272 lei).


In privinta sumei de 13.140lei reprezentand contravaloarea compensatiilor individuale acordate intimatului in urma concedierii, aceasta suma a fost solicitata de reclamanta in temeiul dispozitiilor art. 256 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ca o creanta nascuta din obligatia de restituire a unei plati care a devenit nedatorata prin desfiintarea titlului in baza careia a fost efectuata plata .


Conform art. 256 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.


Prima instanta a considerat ca in contextul anularii deciziei de concediere si repunerii partilor in situatia anterioara, paratului nu i se mai cuveneau compensatiile individuale stabilite prin decizia de concediere, singurul motiv pentru care a respins actiunea fiind, in aprecierea primei instante, lipsa dovezii faptului platii sumelor cu titlu de plati compensatorii.


Este adevarat ca prima conditie ce se impune a fi verificata este efectuarea platii sumei pretinse.


Sub acest aspect, concluzia primei instante nu se bazeaza pe o analiza si interpretare coroborata a datelor rezultand din inscrisurile depuse la dosar de reclamanta, si a prezumtiilor la care dau nastere aceste inscrisuri . Desi a facut referire la documentele relevante sub aspectul platii salariilor compensatorii, prima instanta a avut in vedere in mod exclusiv mentiunea ``RestDifInfl `` inscrisa in fluturasii de salarii.


Curtea constata ca prin adresa nr. x/28.09.2017 depusa la fila 50 din dosarul de fond, compartimentul de specialitate din cadrul societatii apelante atesta ca in perioada 01.03- 31.12.2013 intimatul a beneficiat de salarii compensatorii, achitate lunar in suma de 1862 lei brut, respectiv 1314 lei net. Cat timp adresa a fost emisa de Departamentul economic - Serviciul financiar se prezuma ca acest document a fost intocmit pe baza evidentelor contabile. Aceasta prezumtie se coroboreaza cu faptul ca sumele achitate intimatului sunt in acelasi cuantum lunar, fiind platite dupa incetarea contractului individual de munca al salariatului, in zece luni consecutive, corespunzator celor 10 transe lunare prevazute in decizia de concediere ca modalitate de plata a compensatiilor individuale. Acest fapt a fost comunicat si salariatului intimat prin adresa nr. x/16.01.2017 emisa de Departamentul economic al societatii apelante, ca raspuns la adresa intimatului nr. DE/x/19.12.2016.


Totodata, in statele de plata depuse in copie de apelanta in etapa apelului, suma lunara achitata intimatului in perioada martie-decembrie 2013 figureaza in rubrica, Retineri restit/Ben brut/Compensatie.


In plus, apelantul nu a solicitat nicio explicatie instantei de apel la interpelarea prin reprezentant conventional, cu privire la titlul sumelor incasate in cele zece luni aferente perioadei martie-decembrie 2013, conform fluturasilor depusi de reclamanta in dosarul de fond, si nici nu a rezultat ca angajatorul datora salariatului sume cu alta natura juridica in perioada de referinta.


Asa fiind, in mod eronat a apreciat prima instanta ca nu s-a facut dovada platii compensatiilor individuale catre salariat .


In acest context si avand in vedere ca platile compensatorii acordate sunt sume primite cu titlu de compensatie pentru pierderea locului de munca pentru motive ce nu tin de persoana salariatului, Curtea noteaza ca salariatul nu poate beneficia in acelasi timp de anularea concedierii, dar si de compensatii pentru concedierea sa, anularea concedierii lasand fara temei legal acordarea unor plati compensatorii, cele doua situatii excluzandu-se reciproc.


Asa cum judicios a retinut prima instanta plata compensatiilor este o masura accesorie incetarii contractului individual de munca .


In absenta concedierii pentru motive care nu tin de persoana salariatului, intimatul nu ar fi beneficiat de nicio suma compensatorie, astfel incat, ca urmare a admiterii cererii de anulare a deciziei de concediere si a repunerii partilor in situatia anterioara concedierii, dispare unicul temei de acordare a acestei sume. Contrar celor afirmate de intimat, repunerea partilor in situatia anterioara nu este un concept lipsit de sens, ci efectul juridic al anularii actului nelegal, consacrat ca atare de dreptul comun (art. 1254 alin. 3 Cod civil).


Cu alte cuvinte, reclamantul putea beneficia de plati compensatorii numai daca nu contesta decizia de concediere, iar concedierea sa devenea definitiva ca efect al deciziei de concediere, iar nu si in situatia in care a obtinut anularea concedierii, intrucat in acest caz a operat o repunere in fiinta a contractului individual de munca al salariatului incepand cu data concedierii si pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de anulare, tocmai ca efect al anularii concedierii, astfel incat salariatul nu poate beneficia atat de desfiintarea deciziei de concediere, cat si de plati compensatorii ca urmare a concedierii, plata unor asemenea compensatii fiind lipsita de cauza juridica.


Dreptul salariatului la detinerea sumelor reprezentand compensatii individuale a incetat prin desfiintarea actului care ii conferea dreptul la plata sumelor cu titlu de plati compensatorii, si cu atat mai puternic cuvant dupa data la care, prin punerea sa in intarziere prin cererea de chemare in judecata i-a fost adus la cunostinta caracterul precar al titlului sau.


Desi intimatul a sustinut ca angajatorul nu a formulat contestatie la executare impotriva executarii silite demarate pentru recuperarea integrala a despagubirilor la care apelanta a fost obligata, nu a explicat sub ce aspect prezinta relevanta aceasta aparare.


S-ar putea acredita ca prin aceasta aparare s-a urmarit a se invoca faptul ca angajatorul nu s-a prevalat de contestatia la executare pentru a invoca o compensare a datoriilor reciproce, dar nefiind in prezenta unei compensatii legale unitatea nu era obligata sa procedeze in aceasta maniera, si cu atat mai putin in lipsa unui titlu executoriu pentru suma pretinsa de apelanta, cele doua creante putand fi urmarite separat.


Nu poate fi primita nici apararea intimatului potrivit careia platile compensatorii se afla sub o reglementare speciala, cea a O.U.G. nr. 98/1999, care, in opinia intimatului, ar exclude obligatia de restituire ulterior reincadrarii, intrucat platile compensatorii acordate intimatului nu fac parte din domeniul de reglementare al acestui act normativ.


Din ansamblul prevederilor O.U.G. nr. 98/1999 rezulta ca masurile de protectie sociala reglementate de acest act normativ nu fac parte din categoria masurilor de protectie sociala prevazute de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si contractele colective de munca in sarcina tuturor angajatorilor atunci cand efectueaza concedieri pentru motive ce nu tin de persoana salariatilor, ci au o aplicabilitate restransa, de la data de 22 iunie 2000, la situatia persoanelor disponibilizate prin concedieri colective din unitatile prevazute in Planul de restructurare in vederea aplicarii Programului de restructurare a intreprinderilor si de reconversie profesionala (RICOP), cuprinse in anexa la legea de aprobare a ordonantei de urgenta (Legea nr. 312 din 18 iunie 2001), care devine anexa 2 (a se vedea art. 60 1 din O.U.G. nr. 98/1999).


Intimatul nu face parte din randul persoanelor disponibilizate prin concedieri colective din unitatile prevazute in Planul de restructurare in vederea aplicarii Programului de restructurare a intreprinderilor si de reconversie profesionala (RICOP), dupa cum nici angajatorul nu se incadreaza intre unitatile prevazute in anexa 2 din O.U.G. nr. 98/1999 (astfel cum a fost introdusa prin Legea nr. 312/2001). In plus, platile compensatorii si masurile de protectie sociala prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 98/1999 nu sunt suportate de angajator, ci se suporta din resursele financiare prevazute la art. 55 potrivit procedurii prevazute la art. 56, respectiv finantarea platilor compensatorii si a serviciilor de preconcediere colectiva se suporta din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj, cheltuielile fiind gestionate prin Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala . Asadar, in raport de cele aratate, compensatiile individuale de care a beneficiat intimatul nu .nr. 98/1999.


Pentru toate considerentele aratate, Curtea retine caracterul fondat al apelului, astfel ca in temeiul dispozitiilor art. 480 alin. 2 Cod procedura civila va admite apelul promovat de reclamanta si va schimba in tot sentinta civila apelata, in sensul admiterii cererii de chemare in judecata si obligarii paratului sa restituie reclamantei suma de x lei achitata cu titlu de compensatii individuale.


Avand in vedere solutia de admitere a apelului ce se va pronunta si faptul ca fundamentul cheltuielilor de judecata este culpa procesuala conform art. 453 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea va respinge cererea intimatului privind plata cheltuielilor de judecata in apel ca neintemeiata.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite apelul formulat de apelanta-reclamanta S.R.DE T., CUI x, cu sediul in Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 191, sector 1, impotriva Sentintei civile nr. 5060 din data de 19.06.2018, pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul-parat C.M.I., cu domiciliul in Bucuresti,


Schimba in tot sentinta civila apelata in sensul ca:


Admite cererea de chemare in judecata .


Obliga paratul sa restituie reclamantei suma de x lei achitata cu titlu de compensatii individuale.


Respinge cererea intimatului privind plata cheltuielilor de judecata in apel ca neintemeiata.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia nr. i»¿1814/2019 din 27.03.2019


Citeşte mai multe despre:    raspundere patrimoniala a salariatului    plata nedatorata    salarii compensatorii    anularea deciziei de concediere    Legea 53/2003    Codul muncii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Toate elementele esentiale apte a da nastere raportului juridic obligational intre partile cauzei trebuie dovedite de angajator. Sarcina probei in conflictele de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3028 din data de 05 Iunie 2019

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de salariat. Incheierea notei de constatare nu echivaleaza cu probarea de catre angajator a intrunirii conditiilor platii nedatorate
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia nr. 836/ 31.03.2020

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de un salariat. Termenul de prescriptie.
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia nr. 4376/ 09.10.2019

Raportul de audit al Curtii de Conturi nu reprezinta titlu executoriu pentru recuperarea prejudiciului de la salariat
Pronuntaţă de: Tribunalul Brasov - Sentinta civila nr. 1053/2020

O decizie a Curtii de Conturi nu determina de plano caracterul nedatorat al unei plati efectuate de angajator salariatilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Decizia nr. 340/2020 din 25.02.2020

Concediul de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. Restituire sume nedatorate
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia civila nr. 603/05.03.2020

Analiza conditiilor platii nedatorate nu se poate realiza decat prin raportare la vointa reala a partilor si la inscrisurile care au fundamentat decizia angajatorului de acordare a unor indexari salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5635/2019

In cazul in care paguba a fost produsa de mai multi salariati este necesara chemarea in judecata a tuturor angajatilor responsabili de producerea prejudiciului produs
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti- Decizia civila nr. 2469 din data de 07 Mai 2019



Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. muncii] Raspunderea salariatilor pentru prejudiciul cauzat angajatorului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Gestiunea de afaceri ca izvor de obligatii
Sursa: Stefanescu Laura Oana

Noul Cod Civil: Inceputul prescriptiei extinctive
Sursa:

Despre obligatii. Dispozitii generale (Art. 1.164 - Art. 1.165 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Plata nedatorata (Art. 1.341 - Art. 1.344 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro