Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar

Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar

  Publicat: 07 Jul 2021       213 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Act adoptat de organele de stat,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prin cererea adresata Tribunalului Suceava la data de 31.07.2012, B.C., in contradictoriu cu intimata S.C. F.L.SA, a formulat contestatie impotriva Deciziei de desfacere a contractului individual de munca/concediere nr. 10/11.07.2012, solicitand ca in baza probelor ce vor fi administrate sa se pronunte o hotarare prin care sa se dispuna anularea deciziei emise de parata si obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii, de incetare a raporturilor de munca dintre parti in baza dispozitiilor art. 55 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), incepand cu data de 18.06.2012, prin acordul partilor.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Ansamblul operatiilor de organizare, deplasare, aprovizionare etc. ce permit functionarea unei armate, intreprinderi etc.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Program care implementeaza elemente importante ale Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a Planului National de Dezvoltare,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, post contabil care cuprinde:
Ansamblul operatiilor de organizare, deplasare, aprovizionare etc. ce permit functionarea unei armate, intreprinderi etc.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta documentul aprobat de Comisia Europeana, negociat in prealabil cu Romania ca stat membru, in urma evaluarii Planului National de Dezvoltare.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care are in sarcina sa casa de bani
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Complex de actiuni desfasurate pentru cunoasterea cerintelor de produse si servicii ale coconsumatorilor,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblul operatiilor de organizare, deplasare, aprovizionare etc. ce permit functionarea unei armate, intreprinderi etc.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul operatiilor de organizare, deplasare, aprovizionare etc. ce permit functionarea unei armate, intreprinderi etc.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblul operatiilor de organizare, deplasare, aprovizionare etc. ce permit functionarea unei armate, intreprinderi etc.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblul operatiilor de organizare, deplasare, aprovizionare etc. ce permit functionarea unei armate, intreprinderi etc.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Vezi Domiciliu conventional.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In motivare a aratat ca la data de 14.07.2012 i-a fost comunicata Decizia de desfacere a contractului individual de munca/concediere nr. 10/11.07.2012 a, prin care in baza dispozitiilor art. 61 lit. a coroborat cu art. 248 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), i s-a desfacut contractul individual de munca, motivandu-se ca a savarsit o abatere disciplinara constand in "lipsa nejustificata de la serviciu, in perioada 06.06. x12".


In cuprinsul acestei decizii nr. 10/11.07.2012 s-au mentionat, ca modalitati de savarsire a faptei ce constituie abaterea disciplinara retinuta in sarcina sa, urmatoarele argumente faptice: refuzul de a raspunde la apelurile telefonice ale superiorilor sai sau ale colegilor (insa fara a fi nominalizate in mod direct aceste persoane), necontactarea clientilor .(fara a se indica in concret despre ce clienti este vorba si solicitarile facute de departamentele specializate ale . acest sens), neutilizarea bunurilor si a logisticii companiei in vederea indeplinirii atributiilor de serviciu (fara a fi nominalizate expres bunurile si logistica ce trebuiau utilizate si sarcinile efective de serviciu neefectuate) si necontactarea vreunei persoane din cadrul companiei .pentru a comunica vreo justificare a lipsei nemotivate de la serviciu (in acest sens, nu este nominalizata in mod expres vreo obligatie imputata contestatorului).


Apreciaza ca Decizia de desfacere a contractului individual de munca/concediere nr. 10/11.07.2012 este nelegala.


Referitor la savarsirea de catre el, contestatorul, a unei fapte care constituie abatere disciplinara, constand in lipsa nejustificata de la serviciu in perioada 06.06. x12, in conditiile in care in perioada 06.06.2012 si-a indeplinit atributiile de serviciu conform contractului de munca si nu a lipsit nejustificat de la serviciu, intrucat in aceasta perioada a fost in fiecare zi la serviciu .


Astfel, in conformitate cu contractul individual de munca nr. 98/2011 a indeplinit functia de "director comercial", incepand cu data de 11.07.2011 la, cu sediul in Veresti, jud. Suceava. La sfarsitul lunii mai, in urma unei discutii cu directorul general al societatii, V.G., au cazut de comun acord sa inceteze raportul juridic de munca cu societatea, in ceea ce il priveste, prin acordul partilor. Desi toata aceasta discutie a fost verbala, a convenit cu acelasi director general sa formuleze in scris aceasta cerere, drept pentru care, prin e-mail a formulat in numele sau, la 1.06.2012, cererea de incetare a raporturilor juridice de munca prin acordul partilor. La data de 5 iunie 2012, prin acelasi tip de corespondenta, i s-a comunicat faptul ca cererea sa, asa cum a fost formulata, ar fi fost apreciata drept "o demisie"si ca "nu se accepta propunerea sa de incetare a contractului individual de munca prin acordul partilor". De asemenea, la data de 6 iunie i-a fost comunicata, prin e-mail, o Deciziei a Directorului General (nr. 20/1 iunie 2012) si "o completare a fisei postului"(intitulata Completare fisa postului .- Area Sales Manager). Ulterior, la data de 10 iunie 2012, ora 10, 00, a fost convocat la birou in vederea unei discutii cu reprezentantul l. al .G., dat fiind faptul ca specificul muncii sale era de teren, iar directorul general venea la sediul firmei la orele 10 a. m., cand incepea programul .


Drept dovada ca isi exercita atributiile de serviciu in mod normal si ca era la serviciu in perioada 06.06. - 15.06.2012, la data de 12.06.2012 a primit un nou e-mail de la directorul general V.G., prin care ii solicita efectuarea si trimiterea unui Raport saptamanal al activitatii sale, Raport Saptamanal care insa fusese trimis si intocmit la data de 11 iunie 2012, corespondenta fiind parcursa pe e-mail. La data de 15.06.2012 a formulat, tot pe e-mail, o solicitare scrisa, in calitate de "angajat "al, prin care a cerut societatii sa- i acorde 10 zile de concediu de odihna in perioada 18.06. x12, intrucat, asa cum il informase pe directorul general V.G. si intreaga conducere a societatii inca din luna februarie 2012, avea cumparat un sejur extern, pentru G. In loc de acordarea concediului solicitat, a primit un e-mail dupa trei zile, respectiv pe data de 18.06.2012, prin care a fost informat ca "nu i se aproba cererea``, desi verbal i se spusese ca cererea sa este aprobata, "s-a demarat procedura de cercetare disciplinara"si este convocat la "cercetare disciplinara pentru data de 27.06.2012", cand societatea stia ca se afla in strainatate. In acest sens, pe data de 18.06.2012 a inaintat, prin e-mail, un raspuns referitor la cererea formulata de incetare a raporturilor juridice de munca prin acordul partilor si a precizat clar faptul ca nu si-a inaintat niciodata demisia. Corespondenta ulterioara cu societatea releva modalitatea de desfasurare a unei cercetari disciplinare abuzive, in conditiile lipsei faptei care sa constituie abatere disciplinara si solicitarea de catre .de predare a bunurilor logistice ale societatii, care-i fusesera incredintate in exercitarea atributiilor scriptice ale contractului de munca, solicitare careia i-a dat curs.


Fata de argumentele faptice, decizia de concediere contestata este nelegala intrucat a fost emisa cu incalcarea dispozitiilor art. 61 alin. 1 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), deoar ece nu a savarsit o "abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca sau Regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara". De altfel, motivar ea deciziei contestate, referitoare si la faptul ca a incalcat dispozitiile art. 68 din Regulamentul intern, in conditiile in care acest Regulament intern nu i-a fost niciodata comunicat, neexistand nici o dovada in acest sens, face ca aceasta sa fie nelegala.


Din inscrisurile anexate nu rezulta ca ar fi savarsit vreo fapta care sa constituie abatere grava sau abateri repetate, in sensul definit de legiuitor in dispozitiile art. 61 alin. l lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), astfel ca aceste dispozitii legale nu erau incidente in cauza ca si cele ale art. 248 alin. 1 lit. e.


Nici dispozitiile art. 39 alin. 2 lit. a, b, c - care stau la baza motivarii Deciziei de concediere contestate, (referitoare la obligatiile salariatului, la indeplinirea atributiilor ce-i revin salariatului, la respectarea disciplinei muncii si a prevederilor CIM si ale CCM, ca si cele din Regulamentul intern al societatii) nu au legatura cu Decizia de concediere nr. l0/2012, intrucat el a respectat intru-totul obligatiile care-i reveneau conform CIM si CCM atributiile de serviciu, iar referitor la Regulamentul intern - care nu i-a fost comunicat niciodata - nu i se poate retine vreo incalcare a normelor stabilite.


Referitor la atributiile angajatorului, prevazute in disp. art. 40 alin. 1 lit. a si e, acestea de asemenea nu au legatura cu obiectul Deciziei de concediere, intrucat nimeni nu a negat/pus in discutie aceste drepturi ale angajatorului stabilite de catre legiuitor, referitoare la organizarea si conducerea societatii, ca si la constatarea savarsirii abaterilor disciplinare si aplicarea sanctiunilor corespunzatoare potrivit legii, dispozitii legale care nu-si gasesc aplicabilitatea in cauza de vreme ce, pe de o parte, nimeni nu a contestat drepturile angajatorului stabilite prin lege si pe de alta parte, in cauza nefiind savarsita nici o abatere disciplinara, nu sunt incidente dispozitiile art. 40 alin. l lit. a si e.


Dispozitiile art. 52 alin. 1 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) referitoare la posibilitatea suspendarii contractului de munca pe durata cercetarii disciplinare din initiativa angajatorului nu-si gasesc aplicabilitatea in cauza intrucat, nefiind savarsita nici o abatere disciplinara, nu se impune efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile, in conditiile legii, astfel incat nu este justificata suspendarea contractului de munca in perioada 15.06. x12, intrucat in cauza nu sunt indeplinite cerintele stipulate expres de catre legiuitor in acest sens.


In cauza nu sunt incidente nici dispozitiile art. 250, 252 din Legea nr. 53/2003 cu completarile si modificarile ulterioare, intrucat, pe de o parte, aplicarea sanctiunii disciplinare nu poate avea loc in conditiile in care nu exista fapta ce constituie abatere disciplinara, iar contextul dispozitiilor art. 250 din Legea nr. 53/2003 cu completarile si modificarile ulterioare nu poate fi retinut in cauza, intrucat neabsentand nemotivat de la serviciu, ci fiind prezent la serviciu, in exercitarea atributiilor de serviciu prevazute in CIM si CCM, Fisa postului, angajatorul nu putea stabili ca a savarsit o abatere disciplinara inexistenta, pentru care sa aplice o sanctiune disciplinara imaginara, intrucat sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate in lipsa abaterilor disciplinare.


Intrucat in cadrul Deciziei nr. 10/l1.07.2012 s-a consemnat ca atat angajatorul cat si contestatorul opteaza pentru incetarea raportului juridic de munca rezultat din contractul individual de munca nr. 68/2011, incheiat intre cele doua parti, prin acordul partilor, a solicitat instantei sa oblige parata la emiterea unei Decizii de incetare a contractului individual de munca de la data de 18.06.2012, in acest sens, in temeiul dispozitiilor art. 55 lit. b din Legea nr. 53/2003 cu modificarile si completarile ulterioare.


Cum in conformitate cu art. 55 lit. b din Legea nr. 53/2003 cu modificarile si completarile ulterioare, contractul individual de munca poate inceta, asa cum a fost incheiat, prin simplul acord al partilor contractante, in cauza, fata de precizarile paratei se poate decide de comun acord incetarea contractului individual de munca in ceea ce il priveste de la data de 18.06.2012. Conform dispozitiilor legale mentionate, nu are importanta initiativa partii care a solicitat acest lucru, ci doar vointa ambelor parti de a inceta raportul juridic de munca prin acord de la o data efectiva, intrucat data stabilita de comun acord este cea de la care se va produce incetarea efectelor contractului individual de munca . Intrucat pana la data de 18.06.2012 si-a indeplinit atributiile de serviciu conform CIM, CCM a apreciat ca, fata de acordul paratei, aceasta este data de la care poate inceta contractul individual de munca .


Prin Sentinta civila nr. 763 din 22 aprilie 2013, Tribunalul Suceava a respins contestatia, ca nefondata.


Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:


Contestatorul a fost angajatul societatii intimate in perioada 11.07. x12, in baza contractului individual de munca nr. 98/2011 (filele 24- 27 dosar), avand functia de director comercial, atributiile sale fiind cele prevazute expres in fisa postului-anexa la contractul individual de munca (filele 28- 48 dosar).


Prin Decizia nr. 10/11.07.2012 emisa de . S-a dispus desfacerea contractului individual de munca al reclamantului in temeiul art. 61 lit. ``a`` coroborat cu art. 248 alin. 1 lit. ``e`` din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), incepand cu data de 11.07.2012.


Abaterea disciplinara retinuta in sarcina reclamantului prin decizia contestata consta in aceea ca, in perioada 06.06. x12, a lipsit de la serviciu in mod nejustificat si, pe cale de consecinta, in toata aceasta perioada: a refuzat sa raspunda la apelurile telefonice ale superiorilor ierarhici/colegilor in timpul programului de lucru; nu a contactat clientii .despre care I s-a adus la cunostinta prin mesaje/e-mail de catre colegii de la alte departamente; nu a utilizat bunurile si logistica companiei (autoturismul marca VW Passat, telefonul, adresa personala de e-mail, etc.) in vederea indeplinirii atributiilor de serviciu; nu a contactat nici o persoana din cadrul .pentru a comunica vreo motivatie pentru lipsa sa de la serviciu in toata aceasta perioada .


Conform e-mail-urilor atasate de contestator la fila 252 dosar, la data de 31.05.2012, ora 5:20 PM acesta a solicitat conducerii societatii intimate-prin intermediul e-mail-ului adresat directorului general al F.L.SA ca, incepand cu data de 01.06.2012, contractul sau individual de munca sa inceteze prin acordul partilor.


Prin raspunsul dat de directorul general al societatii angajatoare - V.G.- la data de 5 iunie 2012 ora 12:55 (fila 252 dosar), i s-a comunicat reclamantului refuzul de acceptare a propunerii de incetare a contractului individual de munca prin acordul partilor. Totodata, angajatorul a comunicat salariatului ca cererea formulata de acesta va fi inregistrata ca demisie, sub nr. 103/01.06.2012, contestatorul avand obligatia de a respecta termenul de preaviz de 45 de zile .


Avand in vedere ca raspunsul dat de conducerea societatii angajatoare la data de 5 iunie 2012 - deci anterior perioadei retinute in decizia de sanctionare disciplinara ca fiind aceea a savarsirii abaterii disciplinare - este clar si neechivoc in sensul ca refuza acceptarea propunerii de incetare a contractului de munca prin acordul partilor si ca nu renunta la termenul de preaviz, rezulta ca in perioada ulterioara comunicarii acestui raspuns - 6- 15 iunie 2012, reclamantul avea obligatia de a-si indeplini toate atributiile de serviciu prevazute in fisa postului, conform dispozitiilor art. 81 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Instanta nu a avut in vedere la pronuntarea solutiei depozitia martorului V.C.I., care este fiul directorului general al societatii parate, V.G., si pe seama caruia se poate retine un grad de subiectivism in ceea ce priveste modul in care a perceput si a relatat evenimentele.


De asemenea, au fost inlaturate inscrisurile de la filele 182- 210 dosar, reprezentand rapoarte GPS pentru x, ce au fost contestate de reclamant, cu motivarea ca acestea nu confera date certe in legatura cu utilizarea autoturismului x in perioada 06.06. x12.


In ceea ce priveste e-mail-urile anexate de contestator la filele 231- 251 dosar, instanta a apreciat ca nu au legatura cu obiectul dedus judecatii, nefiind utile cauzei, iar declaratia martorului N.I. a fost retinuta numai in masura in care se coroboreaza cu alte probe administrate in cauza, data fiind relatia de prietenie dintre martor si reclamant, faptul ca acesta a fost adus in firma de reclamant, iar contractul individual de munca al martorului cu societatea angajatoare a incetat in conditii asemanatoare cu cel al contestatorului (sub aspectul contextului in care au incetat raporturile de munca si al discutiilor colaterale purtate cu conducerea intimatei).


Potrivit art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare``.


In cauza dedusa judecatii, reclamantul contesta temeinicia deciziei de sanctionare, negand abaterea disciplinara retinuta in sarcina sa.


Avand in vedere ca prin decizia contestata s-a retinut lipsa nejustificata de la serviciu a reclamantului in perioada 06.06. x12, iar ulterior, detaliindu-se aceasta abatere, se retine refuzul de a raspunde la apelurile telefonice ale superiorilor ierarhici si ale colegilor, necontactarea clientilor firmei si necontactarea nici unei persoane din cadrul, instanta a apreciat ca toate aceste fapte negative nu pot fi infirmate decat prin dovedirea faptului pozitiv contrar, iar sub acest aspect sarcina probei revine contestatorului.


Singura proba propusa de reclamant si din care ar reiesi ca in perioada 6- 15.06.2012 acesta se afla in indeplinirea atributiilor se serviciu este declaratia martorului N.I., insa din aceasta depozitie nu rezulta ce anume atributii cuprinse in fisa postului au fost indeplinite de B.C.in perioada de referinta: care sunt clientii contactati de contestator sau cu care acesta a purtat discutii in interes de serviciu (telefonice sau prin e-mail), ce contracte au fost negociate in aceasta perioada sau ce alta activitate in legatura cu serviciul a fost indeplinita de reclamant in perioada 6- 15.06.2012.


Martorul N.I. a precizat doar ca el este cel care l-a contactat telefonic pe contestator in aceasta perioada, dar a sustinut totodata ca, in virtutea relatiei de prietenie pe care o are cu acesta, obisnuia sa poarte discutii telefonice cu reclamantul foarte des - atat profesionale, cat si extraprofesionale.


In consecinta, instanta a apreciat ca depozitia martorului in acest sens nu este concludenta si nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza.


Astfel, din declaratia martorei G.O_- G., ce indeplineste functia de casier la societatea parata, a rezultat ca in perioada 06.06. x12 l-a contactat telefonic de aproximativ 10 ori pe reclamant pe telefonul firmei, iar acesta nu i-a raspuns si, de asemenea, i-a trimis mai multe e-mail-uri prin care ii cerea sa raspunda la potentiali clienti ai firmei de care a fost sunata, fara a primi insa vreun raspuns din partea contestatorului.


Din adresa nr. 43/06.03.2013 (la fila 215 dosar), emisa de directorul economic al intimatei, rezulta ca ultimele contracte incheiate de reclamant si inregistrate in evidentele societatii dateaza din 26.03.2012, respectiv din 10.05.2012.


Din adresa emisa de .(fila 219 dosar fond) reiese ca, in perioada 01- 15.06.2012, firma .nu a fost contactata de numitii B.C. si N.I., conducerea fiind nevoita sa ia legatura cu directorul general V.G., pentru rezolvarea problemelor aparute.


Totodata, din raspunsul dat de reclamant la intrebarea nr. 10 din interogatoriul formulat de parata (fila 149 dosar fond), a rezultat ca, incepand cu data de 29.05.2012, acesta si-a schimbat numarul de telefon - aspect semnalat prin mesaje de informare de pe telefonul de serviciu - astfel ca, incepand cu aceasta data, o parte din clientii firmei sau potentiali clienti erau in imposibilitate sa ia legatura telefonica cu directorul comercial al societatii parate.


Toate aceste probe confirma lipsa nejustificata de la serviciu a contestatorului, in sensul refuzului acestuia de a-si indeplini atributiile de serviciu in perioada 06- 15- 06.2012.


Obligatia prestarii muncii ce face obiectul contractului individual de munca, este de esenta derularii raporturilor de munca, fiind prevazuta de art. 39 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), temei l.invocat de angajator in cuprinsul decizi ei contestate.


De asemenea, si celelalte temeiuri: pct. 1 lit. a si b de la lit. M din CIM 98/2011 si art. 50 lit. ``a`` si ``b`` si art. 68 din Regulamentul Intern (adus la cunostinta reclamantului si insusit de acesta prin semnatura - fila 214 dosar fond) au fost in mod corect precizate de angajator .


Impotriva acestei sentinte a declarat recurs in termen l.contestatorul B.C., aratand ca a fost data cu aplicarea gresita a legii si cu interpretarea eronata a probatoriului administrat, in cauza fiind incidente motivele de modificare prevazute de art. 304 pct. 9 si art. 304 ind.1 Cod procedura civila.


In dezvoltarea motivelor a aratat ca in mod nelegal a retinut instanta de fond ca, in conditiile in care abaterea disciplinara ce i-a fost imputata consta intr-o .fapte negative (lipsa de la serviciu, necontactarea clientilor firmei, a colegilor din cadrul societatii), sarcina probei ar fi rasturnata si i-ar incumba in cauza obligatia de a dovedi faptele pozitive contrare celor imputate.


Statuarea sus mentionata este contrara dispozitiilor art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, aceasta reglementare necuprinzand nici o distinctie in raport de obiectul probatiunii, respectiv in functie de natura (pozitiva sau negativa) a faptelor ce trebuiesc dovedite.


Potrivit doctrinei si practicii judiciare, faptele negativ e determinate pot si trebuie sa fie dovedite de cel care isi intemeiaza pretentiile pe asemenea fapte; este real ca de cele mai multe ori faptele negative determinate pot fi dovedite prin proba faptelor pozitive contrare, insa aceasta inversare a obiectului probatiunii nu implica si inversarea sarcinii probei, asa incat, in materia particulara a raspunderii disciplinare, in raport de dispozitiile art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorului ii incumba in toate cazurile obligatia de a dovedi legalitatea si temeinicia sanctiunii disciplinare aplicate salariatului.


Contrar aprecierii instantei de fond, probatoriul administrat in cauza nu confirma savarsirea abaterii disciplinare in considerarea careia i-a fost aplicata sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului de munca, abatere care, potrivit deciziei contestate, ar consta in absenta nejustificata de Ia serviciu in perioada 6 iunie 2012- 15 iunie 2012.


Pentru a se verifica existenta abaterii disciplinare imputate si a vinovatiei sale in savarsirea acesteia se impunea a se stabili mai intai specificul activitatii sale in cadrul societatii parate, astfel cum rezulta el din contractul individual de munca si din fisa postului, precum si modalitatea uzuala in care, anterior perioadei in discutie, s-au desfasurat raporturile de munca dintre el si societatea parata.


Sub acest aspect, potrivit fisei postului, atributiile principale ale functiei de director comercial in care a fost angajat constau in planificarea, organizarea, coordonarea si controlul activitatilor de marketing si desfacere in cadrul firmei, precum si negocierea, incheierea, asigurarea derularii contractelor in aceste domenii (pct.1.1. 8 din fisa postului). In raport de aceste obiective ale postului, activitatea sa concreta in exercitarea functiei de director comercial presupunea prospectarea pietei de vanzare a gazului petrolier lichefiat (GPL), respectiv identificarea potentialilor clienti, identificarea si intretinerea relatiilor cu indicatorii de clienti (adica cu cei care furnizau date privind potentialii clienti), inaintarea de oferte catre clientii potentiali identificati, negocierea ofertelor, stabilirea solutiei tehnice de livrare, incheierea contractelor, implementarea acestora, verificarea activitatii de aprovizionare a clientilor, verificarea si supervizarea activitatii subordonatului N.I.


D.fiind specificul activitatilor respective, asa cum rezulta din raspunsul paratei la interogator (respectiv din raspunsul la intrebarea nr. 4), dar si din declaratiile martorilor N.I., Radion I., activitatea sa se desfasura in principal pe teren, in afara sediului firmei, prezenta lui la sediu fiind doar ocazionala.


In contextul mentionat, imprejurarea relevata in referatul ce a stat la baza declansarii procedurii disciplinare impotriva sa, constand in aceea ca nu s-ar fi prezentat la serviciu (adica la sediul firmei) in perioada 6- 15 iunie 2012 inclusiv, nu prezinta nici o relevanta in cauza din moment ce activitatea sa se desfasura in mod preponderent in a afara societatii, asa incat aceasta imprejurare nu este de natura sa constituie latura obiectiva a abaterii imputate.


In ceea ce priveste fapta de a fi refuzat sa raspunda in perioada in discutie la apelurile telefonice ale superiorilor ierarhici si colegilor in timpul programului de lucru, aceasta fapta nu a fost dovedita.


Astfel, sub un prim aspect, in masura in care parata pretinde ca in perioada in discutie ar fi refuzat sa raspunda apelurilor telefonice ale colegilor sau superiorilor ierarhici din cadrul firmei, aceasta afirmatie putea fi probata prin prezentarea listingurilor convorbirilor pentru telefoanele de serviciu ale colegilor care pretind ca l-au apelat, ori, in conditiile in care nu au fost prezentate asemenea listinguri, iar el a contestat imprejurarea sus mentionata nu se poate retine ca fapta imputata ar fi fost dovedita.


Sub un al doilea aspect, faptul ca in perioada supusa analizei a avut contacte telefonice cu colegii sai rezulta din declaratia martorului N.I., care a precizat ca in acea perioada, in vederea incheierii unui contract cu o societate din jud. B., a tinut permanent legatura cu el, dar si din referatul intocmit la data de 15 iunie 2012 de numitul V.I., in cuprinsul caruia se mentioneaza ca in aceeasi perioada acesta a fost sunat de el de doua ori, ocazii cu care i-a comunicat ca isi desfasoara activitatea pe teren .


Declaratia martorului N.I. a fost in mod gresit apreciata de prima instanta ca fiind neconcludenta pe considerentul ca intre el si martor ar exista relatii de prietenie, aceasta concluzie fiind lipsita de temei in contextul in care martorul a afirmat ca a tinut permanent legatura cu el in problemele de ordin profesional si a sustinut doar ca discutiile aveau caracter informal, fara a face referire la o relatie personala de prietenie, asa cum eronat s-a retinut prin sentinta recurata.


In ceea ce priveste afirmatia martorei G.G.in sensul ca in perioada in discutie aceasta l-ar fi apelat de mai multe ori in probleme de serviciu si nu i-ar fi raspuns la telefon, aceasta afirmatie nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza si nu este confirmata de un listing al apelurilor efectuate de pe telefonul acestei martore, din care sa rezulte realitatea apelurilor pe care aceasta pretinde ca le-a initiat. In masura in care ar fi fost prezentat listingul convorbirilor telefonice, se putea constata ca in realitate a fost apelat in perioada in discutie de martora G.G.o singura data si ca, desi in momentul respectiv nu a raspuns apelului intrucat era angajat intr-o discutie cu un potential client, a contactat-o tot telefonic pe martora imediat dupa finalizarea discutiei. De altfel, in contextul in care martora sus mentionata este cumnata directorului general al societatii (fiind casatorita cu fratele sotiei acestuia), in privinta marturiei sale exista aceeasi suspiciune de subiectivism care a fost retinuta de prima instanta in privinta martorului V.I., astfel incat marturia sa se impunea a fi inlaturata pentru aceste considerente.


Referitor la emailurile depuse la f.222, 224, care provin de la angajati ai paratei si cu care s-a incercat a se dovedi faptul ca nu ar fi raspuns apelurilor telefonice ale colegilor Ursta a. , C.C., a solicitat a se retine ca aceasta corespondenta electronica dateaza din luna martie 2013, fiind intocmita pro causa ulterior perioadei examinate si ca, prin urmare, ea nu poate constitui o dovada a abaterii disciplinare imputate intrucat emailurile respective nu pot fi valorificate nici ca probe scrise din moment ce sunt ulterioare faptelor in discutie, dar nici ca probe testimoniale deoarece nu au fost administrate cu respectarea principiilor contradictorialitatii si nemijlocirii.


Cat priveste relatia cu clientii societatii, singurul aspect imputabil retinut in motivarea sentintei recurate vizeaza firma, ori, din adresa depusa la f.219 (adresa emisa la data de 14 martie 2013) nu rezulta ca ar fi refuzat sa raspunda vreunor apeluri telefonice provenind de la aceasta societate, ci doar ca firma respectiva nu a fost contactata de el pentru rezolvarea problemelor ivite, fara a se indica insa existenta vreunor probleme concrete care ar fi impus contactarea societatii in cauza in perioada respectiva.


Instanta de fond a retinut fara nici un temei ca, potrivit raspunsului la intrebarea nr. 10 din interogatoriul propus de parata, ar fi recunoscut faptul ca si-a schimbat numarul de telefon, raspunsul sau in sensul ca este posibil sa fi transmis mesaje de informare colegilor despre schimbarea numarului de telefon vizand telefonul personal, iar nu pe cel de serviciu .


Nici acuzatia potrivit careia in perioada 6 iunie-15 iunie 2012 nu ar fi contactat clientii ale caror date de identificare i-au fost furnizate de colegii sai nu este dovedita de probele administrate in cauza.


In acest sens, singurul inscris prin care i-au fost comunicate date ale unor potentiali clienti este emailul ce i-a fost transmis de numita G.G., in care sunt indicate doua persoane . Ori, prima din aceste persoane a fost contactata de el, parata nedovedind cu nimic situata contrara, iar cea de a doua persoana nu a putut fi contactata intrucat numarul de telefon indicat in email era gresit.


Pe de alta parte, faptul ca nu a informat-o pe martora G.G.despre rezultatul discutiilor avute cu persoana indicata in e-mailul sau nu constituie o incalcare a obligatiilor sale de serviciu, dat fiind faptul ca martora indeplinea in cadrul societatii functia de casier, ocupandu-se de vanzarea buteliilor la sediul firmei, iar colaborarea pe plan profesional era una sporadica, el neavand, potrivit fisei postului, obligatia de a raporta acesteia modul de desfasurare a activitatii sale.


In ceea ce priveste fapta de a nu fi utilizat bunurile si logistica societatii parate pentru desfasurarea activitatii, nici aceasta fapta nu a fost dovedita.


Astfel, referitor la sustinerea paratei in sensul ca nu ar fi efectuat deplasari in teren cu autovehiculul ce i-a fost pus la dispozitie, in dovedirea acestei sustineri au fost invocate doar rapoartele GPS privitoare la autoturismul x. Ori, prin sentinta recurata valoarea probatorie a acestor rapoarte, precum si a declaratiei martorului V.I., a fost inlaturata, neexistand nici o alta proba care sa confirme sustinerea sus mentionata.


Referitor la celelalte elemente de logistica ce i-ar fi fost puse la dispozitie de societatea parata (telefon, adresa de email), folosirea acestora in perioada in discutie in vederea indeplinirii atributiilor de serviciu este confirmata de declaratia martorului N.I. si de corespondenta electronica depusa la dosarul cauzei, care atesta atat faptul ca in perioada respectiva a pastrat in permanenta legatura telefonica cu martorul N.I., sprijinindu-1 in desfasurarea activitatii sale, cat si faptul ca a transmis rapoartele de activitate ale martorului, care era subordonatul sau, transmiterea acestor rapoarte de activitate constituind una din obligatiile sale de serviciu .


In plus, la data de 10 iunie 2012 a primit din partea directorului general al societatii, prin e-mail, invitatia de a se prezenta la sediul societatii, fara ca in acest e-mail sa se faca vreo referire la faptul ca in perioada anterioara ar fi lipsit de la serviciu ori nu ar fi indeplinit atributiile aferente postului sau, iar la data de 12 iunie 2012 i-a fost transmis de acelasi director general un e-mail prin care i se solicita transmiterea unui raport saptamanal, e-mail care de asemenea nu cuprinde vreo mentiune referitoare la absenta sa de la serviciu .


In mod neintemeiat s-a retinut prin decizia de sanctionare ca nu ar fi contactat conducerea societatii pentru a justifica lipsa de la serviciu in perioada 6 iunie-15 iunie 2012, un astfel de demers nefiind necesar in contextul in care, potrivit celor aratate anterior, in aceasta perioada si-a desfasurat activitatea in conditii normale, fara a lipsi nejustificat de la serviciu .


Din corespondenta electronica purtata cu directorul general al societatii si din chiar sustinerile paratei rezulta ca a avut o intrevedere cu directorul general al societatii la data de 11 iunie 2012, asa incat, in masura in care pana la acea data ar fi lipsit de la serviciu, cu ocazia acelei intrevederi i s-ar fi solicitat explicatii, ori, niciuna din apararile paratei nu face referire la faptul ca ar fi refuzat sa ofere asemenea explicatii.


Motivarea instantei de fond in sensul ca in perioada in discutie nu a incheiat contracte si ca ultimele contracte incheiate in numele societatii parate dateaza din perioada martie - mai 2012 este straina de obiectul cauzei si nu are suport probator.


Astfel, potrivit considerentelor deciziei de sanctionare disciplinara, abaterea ce i-a fost imputata nu vizeaza si faptul ca in perioada in discutie nu ar fi incheiat contracte in favoarea societatii, asa incat acest aspect excede limitelor investirii instantei, deoarece in procedura judiciara a contestatiei impotriva deciziei de sanctionare disciplinara nu pot fi invocate si retinute alte fapte decat cele care au format obiectul cercetarii disciplinare prealabile.


Pe de alta parte, imprejurarea neincheierii unor contracte in perioada in discutie este si nerelevanta sub aspectul indeplinirii obligatiilor sale de serviciu, care erau obligatii de diligenta, iar nu de rezultat, aceasta motivat si de faptul ca pentru incheierea si finalizarea unui contract era necesara parcurgerea mai multor etape, care implicau identificarea clientilor, ofertarea, negocierea, obtinerea de catre clienti a autorizatiilor necesare pentru instalarea echipamentelor, precum si executia unor lucrari de amenajare, etape care se derulau pe parcursul unor perioade mai lungi de timp .


De altfel, contrar celor afirmate de parata, in perioada in discutie a initiat in numele societatii negocieri cu mai multe societati, respectiv . S.R.L. Darmanesti, SRL, negocieri care s-au finalizat prin incheierea contractelor ulterior desfacerii contractului sau de munca . De asemenea, in aceeasi perioada a supervizat si verificat modul de derulare a contractelor incheiate anterior (.Trei Brazi SRL, Lahman I., DGASPC Suceava), aceasta activitate facand parte din atributiile sale de serviciu, fara a putea fi cuantificata, iar dovada indeplinirii corespunzatoare a atributiilor sale de serviciu regasindu-se in rapoartele periodice care atesta, pe toata durata activitatii sale, depasirea targetului fixat de conducerea societatii.


Referitor la cererea de acordare a concediului de odihna formulata la data de 18 iunie 2012, aceasta nu poate constitui temei al angajarii raspunderii sale disciplinare datorita, pe de o parte, faptului ca este ulterioara perioadei supuse analizei in cadrul cercetarii disciplinare si, pe de alta parte, faptului ca a incunostintat din timp conducerea societatii despre imprejurarea ca isi procurase un pachet turistic in strainatate inca din luna februarie 2012.


In raport de toate aspectele invederate a solicitat sa se retina ca probatoriul administrat in cauza nu confirma savarsirea abaterilor disciplinare retinute prin decizia contestata, ci releva faptul ca parata a initiat impotriva sa procedura cercetarii disciplinare doar in scopul de a putea pretinde restituirea primei de instalare in cuantum de 12.000 euro, restituire la care parata ar fi indreptatita numai in ipoteza incetarii raporturilor de munca din initiativa sa sau din motive imputabile lui. Acesta este, de altfel, si motivul pentru care cererea de incetare a raporturilor de munca prin acordul partilor a fost fara nici un temei calificata de parata ca fiind o cerere de demisie, iar urmare a precizarilor sale in sensul ca nu intelege sa demisioneze din functie a fost declansata cercetarea disciplinara finalizata prin emiterea deciziei contestate.


In drept, recursul a fost formulat in baza art. 304 pct. 9 si art. 304 1 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro)


Intimata a depus la dosar intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.


Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate de contestator, care in drept pot fi incadrate in dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), in raport si de dispozitiile art. 304 1 C od pr ocedura c i vi la, Curtea constata neintemeiat recursul, urmand a-l respinge pentru considerentele ce succed:


Sub un prim aspect, reclamantul a criticat modul de interpretare si aplicare in speta de catre prima instanta a dispozitiilor art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), apreciind ca statuarea acesteia privind rasturnarea sarcinii probei, respectiv ca obligatia de a dovedi faptele pozitive contrare celor imputate prin decizia de sanctionare i-ar reveni salariatului, este nelegala.


Potrivit dispozitiilor art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


Aceasta optiune a legiuitorului s-a intemeiat pe faptul ca angajatorul este cel care detine documentele si toate celelalte probe pertinente pentru elucidarea conflictului si pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor partilor raportului juridic de munca, astfel cum a retinut in mod constant Curtea Constitutionala (prin Decizia nr. 449/2004, nr. 454/2006, nr. 82/2008, nr. 1015/2009, etc.).


Totusi, nimic nu impiedica salariatul sa solicite administrarea unor probe prin care tinde sa dovedeasca nelegalitatea ori netemeinicia deciziei de concediere . In situatia in care probele solicitate de salariat si admise de instanta sunt detinute de angajator, acesta va fi obligat sa le prezinte. ``In aceste conditii nu sunt lezate garantiile procedurale care asigura desfasurarea unui proces echitabil si intr-un interval de timp rezonabil, in interesul legitim al fiecaruia dintre partile litigante``. (decizia Curtii Constitutionale nr. 320/2005, nr. 82/2008 si nr. 1015/2009).


Asadar, plasarea sarcinii probei la angajator are intocmai semnificatia explicita ce rezulta din textul de lege mentionat, anume obligatia acestuia de a depune probele actelor si faptelor pe care este tinut de lege a le indeplini (cum este, de ex., dovada ca a efectuat cercetarea prealabila in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare) ori in aparare, dupa ce, in prealabil, salariatul a depus propriile dovezi in justificarea pretentiilor sale, iar nu probe in contra oricaror sustineri, oricat de nedovedite, ale partii adverse, pentru ca in acest mod nevoile probatiunii in astfel de litigii s-ar transforma intr-o probatio diabolica, in care angajatorul ar fi tinut sa probeze si fapte negative, sub sanctiunea de a fi considerate dovedite sustinerile contrare, chiar neprobate, ale celeilalte parti (in acest sens si Decizia nr. 1262/R/28.02.2011 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VII civila).


In speta, abaterea disciplinara retinut a de angajator in sarcina reclamantului prin decizia contestata consta in aceea ca, in perioada 6.06.2012 - 15.06.2012, a lipsit de la serviciu in mod nejustificat, a refuzat sa raspunda la apelurile telefonice ale superiorilor ierarhici/colegilor in timpul programului de lucru, nu a contactat clientii societatii despre care i s-a adus la cunostinta prin mesaj e/e-mail de catre colegi de la alte departamente, nu a utilizat bunurile si logistica companiei (autoturism, telefon, adresa personala de e-mail, etc.) in vederea indeplinirii atributiilor de serviciu, nu a contactat nicio persoana din cadrul societatii pentru a comunica vreo motivatie pentru lipsa sa de la serviciu .


In dovedire, angajatorul a depus la dosarul cauzei documentatia ce a stat la baza deciziei de concediere contestate si a solicitat admiterea probei cu inscrisuri si a probei testimoniale.


Examinand probele administrate in cauza, prima instanta a retinut ca, din moment ce faptele detaliate in continutul deciziei contestate sunt fapte negative, nerecunoscute de reclamant, acestea nu pot fi infirmate decat prin dovedirea faptului pozitiv contrar, iar sub acest aspect sarcina probei ii revine reclamantului. Or, singura proba propusa de reclamant sub acest aspect este declaratia martorului N.I., neconcludenta, si care nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza.


In contextul dat, Curtea retine ca prima instanta a facut o corecta interpretare si aplicare in speta a dispozitiilor art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), critica formulata de reclamant fiind nefondata.


Celelalte critici formulate de reclamant se refera la modul de apreciere de catre prima instanta a probelor administrate in cauza.


Examinand probele administrate in cauza, Curtea retine ca, intr-adevar, acestea converg spre concluzia ca in perioada data reclamantul nu si-a indeplinit sarcinile de serviciu si nu a utilizat bunurile si logistica puse la dispozitie de angajator in acest sens.


A sustinut reclamantul ca, pentru a se verifica existenta abaterii disciplinare imputate si a vinovatiei sale in savarsirea acest e ia, se impunea a se stabili mai intai specificul activitatii sale din cadrul societatii parate, activitate care se desfasura in principal pe teren, inafara sediului firmei, prezenta lui la sediul societatii fiind doar ocazionala.


Sub acest aspect Curtea retine ca prin decizia contestata reclamantului nu i s-a imputat lipsa de la sediul societatii, ci lipsa nejustificata de la serviciu, iar din modul in care abaterea a fost detaliata la punctul 3 - descrierea faptei, rezulta ca a fost avut in vedere acest specific al activitatii, astfel cum este conturat prin atributiile expuse in fisa postului.


Prin urmare, cum corect a retinut prima instanta, reclamantul avea posibilitatea de a propune probe cu care sa faca dovada faptelor pozitive contrare, care sa infirme aspectele retinute in decizia de sanctionare, ceea ce nu a facut.


Asa fiind, Curtea, constatand ca nu sunt date in cauza motive de nelegalitate a hotararii atacate ce pot fi invocate si din oficiu,


Vazand si disp. art. 312 alin. 1 C od pr ocedura civila,


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


D E C I D E:


Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul B.C., domiciliat in Suceava, 36 A, cu domiciliu ales la Cabinet avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) N.L.din Suceava, nr. 47, .civile nr. 763 din 22 aprilie 2013, pronuntata de Tribunalul Suceava - sectia civila (dosar nr. x).


Irevocabila.




Pronuntata de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013


Citeşte mai multe despre:    proba faptului negativ    sarcina probei in litigiile de munca    probatoriu    Codul muncii    Legea 53/2003    proba faptului pozitiv contrar    nulitatea deciziei de concediere
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014

Plata indemnizatiei concediului de odihna neefectuat
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna, Sectia Civila, Sentinta civila nr. 271 din 17.03.2016



Articole Juridice

Sarcina probei in litigiile de munca. Reguli si exceptii
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati