Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Certificat de incadrare in grad de handicap. Autism infantil. Recunoasterea dreptului la asistent personal. Necesitatea protectiei de catre stat a persoanelor vulnerabile care sufera de boli mintale

Certificat de incadrare in grad de handicap. Autism infantil. Recunoasterea dreptului la asistent personal. Necesitatea protectiei de catre stat a persoanelor vulnerabile care sufera de boli mintale

  Publicat: 17 Aug 2021       204 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


In analiza dreptului la asistent personal intimata parata s-a limitat la o abordare formalista si complet necoroborata atat a prevederilor legale incidente, cat si a datelor medicale/persoanele ale reclamantului recurent.

Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Afectiuni ale extremitatilor membrelor inferioare, in principal ale soldului, genunchiului si picioarelor,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav,
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Afectiuni ale extremitatilor membrelor inferioare, in principal ale soldului, genunchiului si picioarelor,
Persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav,
Cercetare pe care delegatul autoritatii tutelare o efectueaza
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Termen generic pentru afectari/deficiente, limitari de activitate si restrictii de participare,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Art. 30 C.Fam.: bunurile dobandite in timpul casatoriei intra sub incidenta comunitatii de bunuri - se prezuma ca sunt bunuri comune.
Potrivit legii nr 58/1998 privind activitatea bancilor comerciale, acestea (atat persoanele juridice romane, cat si sucursalele unor banci straine) pot desfasura, in limita autorizatiei primite de la BNR, urmatoarele activitati:
Stare afectiva vaga, pe care individul o resimte ca o insecuritate generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav,

In esenta, parata intimata a apreciat ca reclamantul nu poate beneficia de asistent personal avand in vedere un singur indicator, respectiv scorul GAFS de 25 de puncte. Autoritatea a ignorat faptul ca acest instrument de lucru nu face parte din cele care stau la baza evaluarii gradului de handicap al persoanelor cu dizabilitati din pricina tulburarilor de spectru autist, prevederile pct. 2 din cap I.2 al Ordinului nr. 762/2007 nemaincluzand scara GAFS in prima parte a tabelului aferent parametrilor functionali specifici acestor afectiuni . Conform acestui capitol distinct: ``Evaluarea se va centra pe surprinderea gradului de dezvoltare a: a) abilitatilor socioafective; b) abilitatilor cognitive si abilitatilor dependente de functiile executive centrale; c) abilitatilor somatice si motorii.``


Inclusiv in ipoteza in care s-ar admite ca scorul GAFS al reclamantului recurent ar fi un instrument relevant (sub nicio forma singular) in evaluarea necesara acordarii unui asistent personal, nu trebuie ignorata semnificatia acestuia si, indeosebi, punctajul foarte scazut obtinut de persoana in cauza.


In ceea ce priveste obligatiile pozitive pe care le au statele membre la Conventie cu privire la persoanele vulnerabile care sufera de boli mintale, Curtea Europeana a afirmat ca sanatatea mintala trebuie considerata drept o parte esentiala a vietii private, asociata cu aspectul integritatii morale. Mentinerea stabilitatii mentale este, in acest context, o conditie prealabila indispensabila pentru exercitarea efectiva a dreptului la respectarea vietii private (Bensaid impotriva Regatului Unit, pct. 47).


Prin sentinta civila nr. 385/2020 Tribunalul Iasi a respins actiunea formulata de reclamantul AA in contradictoriu cu paratul Consiliul Judetean Iasi prin Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap .


Impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamantul. In motivarea caii de atac acesta a aratat ca sentinta a fost pronuntata cu interpretarea si aplicarea eronata a normelor de drept material . Nu au fost observate actele medicale, rapoartele anexate la dosarul cauzei si care dovedesc necesitatea desemnarii unui asistent personal avand in vedere nevoia sa de supraveghere permanenta.


Intimata, legal citata, a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.


Analizand prezentul recurs prin prisma motivelor de nelegalitate invocate si care se circumscriu prevederilor art. 488 pct. 8 C.proc.civ., Curtea a retinut caracterul sau fondat.


In esenta, pe calea prezentului demers judiciar, reclamantul care are actualmente 19 ani si care a fost diagnosticat cu autism inca din copilarie si cu grad de handicap cu asistent personal pana la majorat, contesta certificatul de incadrare in grad de handicap emis de parata-intimata in anul 2019, ulterior implinirii de catre reclamant a varstei majoratului, certificat prin care acestuia i s-a recunoscut in continuare gradul de handicap insa, i s-a negat dreptul la un asistent personal .


Fata de ansamblul prevederilor legale incidente in speta, analizate inclusiv din perspectiva angajamentelor internationale ale Romaniei, Curtea a apreciat ca, in circumstantele factuale concrete ale acestei cauze, decizia paratei-intimate, confirmata de prima instanta, de neacordare a unui asistent personal nu este una legala si adecvata, neraspunzand intereselor persoanei cu handicap .


In drept, Curtea a retinut ca potrivit art. 35 din Legea 448/2006: ``Persoana adulta cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, in baza evaluarii sociopsihomedicale``.


Din cuprinsul Ordinului nr. 762/2007 a retinut instanta ca evaluarea gradului de handicap si a necesitatilor persoanelor cu varsta cronologica peste 18 ani si cu tulburari de spectru autist este reglementata la Cap. I al acestui act normativ si beneficiaza de un subcapitol distinct, respectiv de prevederile art. I. 2. ale acestui act normativ.


Din propria evaluare a paratei-intimate instanta a retinut ca reclamantul-recurent are un grad de handicap grav.


Acestei incadrari ii corespunde, conform normei specifice anterior mentionate, urmatoarea descriere: ``a) socializare: afectarea calitativa si cantitativa severa a interactiunii sociale, interactiune sociala limitata la familie, interactiunea cu mediul social exterior familiei este mediata de adult; b) limbaj: absenta dezvoltarii limbajului (expresiv si receptiv) sau dezvoltarea limbajului cu afectarea rolului de comunicare; c) autointretinere: absenta abilitatilor de autoconducere si autodeterminare sau efectuarea sub supravegherea adultului a activitatilor de autoingrijire si autoservire.``


Tot conform prevederilor legale care stau la baza evaluarii persoanei adulte cu handicap din pricina tulburarilor de spectru autist (cap I.2.), limitarile aferente unei persoane care este incadrata in gradul de handicap grav sunt urmatoarele: ``integrare sociala perturbata, limitata la un grup restrans de persoane din mediul familial si extrafamilial; limbaj cu rol de comunicare restransa; pot dobandi deprinderi de autoservire, in conditii de sprijina; pot efectua sarcini simple.``


Aceeasi norma legala indica faptul ca in functie de rezultatul evaluarii complexe si de stabilirea gradului de autonomie personala, aceste persoane incadrate in grad grav de handicap pot beneficia de asistent personal .


In analiza acestui drept la asistent personal intimata-parata s-a limitat la o abordare formalista si complet necoroborata atat a prevederilor legale incidente, cat si a datelor medicale/persoanele ale reclamantului recurent. In esenta, parata intimata a apreciat ca reclamantul nu poate beneficia de asistent personal avand in vedere un singur indicator, respectiv scorul GAFS de 25 de puncte.


In primul rand, autoritatea a ignorat faptul ca acest instrument de lucru nu face parte din cele care stau la baza evaluarii gradului de handicap al persoanelor cu dizabilitati din pricina tulburarilor de spectru autist, prevederile pct. 2 din cap I.2 al Ordinului precitat nemaincluzand scara GAFS in prima parte a tabelului aferent parametrilor functionali specifici acestor afectiuni . Conform acestui capitol distinct: ``Evaluarea se va centra pe surprinderea gradului de dezvoltare a: a) abilitatilor socioafective; b) abilitatilor cognitive si abilitatilor dependente de functiile executive centrale; c) abilitatilor somatice si motorii.`` Totodata, instrumentele de lucru indicate pentru evaluarea acestor persoane sunt: examen psihiatrica si teste psihologice specifice.


In al doilea rand, analizand ambele evaluari intocmite in cauza, atat de medicul psihiatru, cat si de asistentul social, Curtea a retinut ca ambele converg spre concluzia ca reclamantul recurent este indreptatit la un asistent personal .


Astfel, din referatul intocmit de medicul din cadrul Institutului de Psihiatrie ``Socola``, in luna iulie 2019, reiese cu claritate ca diagnosticul de autism infantil se confirma si ca reclamantul recurent ``necesita supraveghere``.


Aceeasi necesitate este indicata si in referatul de ancheta sociala nr. xxx/24 iulie 2017. Din cuprinsul acestei evaluari se degaja concluzia conform careia reclamantul recurent nu are autonomie la niciuna din activitatile zilnice, necesitand pentru fiecare din acestea (igiena corporala, imbracat/dezbracat, servire si hranire, mobilizare) ajutor partial. Persoana evaluata s-a dovedit a fi incapabila sa isi prepare hrana, sa isi gestioneze veniturile, sa efectueze cumparaturi sau sa desfasoare activitati gospodaresti minimale. Inclusiv la capitolul comunicare, s-a indicat faptul ca reclamantul recurent are dificultati in vorbire, fiind inteles doar de cei care il cunosc bine. Conform aceleiasi evaluari, reclamantul recurent nu se poate orienta singur in timp sau spatiu si are nevoie constanta de multa atentie. In finalul referatului s-a mentionat expres ca reclamantul ``necesita supraveghere si ingrijire permanenta.``


In al treilea rand, Curtea a retinut ca, inclusiv in ipoteza in care s-ar admite ca scorul GAFS al reclamantului recurent ar fi un instrument relevant (sub nicio forma singular) in evaluarea necesara acordarii unui asistent personal, nu trebuie ignorata semnificatia acestuia si, indeosebi, punctajul foarte scazut obtinut de persoana in cauza.


Astfel, scala GAFS (Scala Evaluarii Functionarii Globale - Global Assessment of Functioning Scale) masoara modalitatea concreta in care simptomele medicale ale afectiunii de care sufera o persoana ii afecteaza in concret viata de zi cu zi, se evalueaza practic functionarea globala a individului. Valorile scalei merg de la 1, ce reprezinta individul cel mai afectat, la 100, ce reprezinta individul ipotetic cel mai sanatos. Scala este divizata in intervale de 10 puncte, intervalele 81-90 si 91-100 fiind dedicate acelor subiecti fara semne psihopatologice si cu o performanta ridicata de functionare, iar la intervalele inferioare, 1-10, 11-20, 21-30 si 31-40 pot fi cotate persoanele cu diferite afectiuni psihiatrice.


In acest interval de la 1 la 100, scorul obtinut de reclamantul recurent este de 25 ceea ce implica faptul ca: ``Comportamentul este in mod considerabil influentat de deliruri sau halucinatii sau afectare serioasa a comunicarii si judecatii (de ex., uneori incoerent, actioneaza inadecvat, preocupari suicidale) sau inabilitate de a functiona in aproape toate ariile (de ex., sta in pat toata ziua, nu lucreaza, nu are casa, prieteni).``


Fata de toate aceste considerente, Curtea a retinut, contrar aprecierilor primei instante si ale paratei intimate, ca reclamantul recurent este indreptatit la acordarea unui asistent personal, evaluarea complexa a situatiei sale personale, astfel cum a fost detaliata anterior, dovedind cu prisosinta aceasta necesitate.


In drept, Curtea a mai retinut si faptul ca prevederile art. 35 din Legea nr. 448/2006 si ale Ordinului nr. 762/2007 se impun a fi interpretate in lumina principiilor care se degaja din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Recomandarea Consiliului Europei (99) 4 si Conventia Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitati.


Astfel, in ceea ce priveste obligatiile pozitive pe care le au statele membre la Conventie cu privire la persoanele vulnerabile care sufera de boli mintale, Curtea Europeana a afirmat ca sanatatea mintala trebuie considerata drept o parte esentiala a vietii private, asociata cu aspectul integritatii morale. Mentinerea stabilitatii mentale este, in acest context, o conditie prealabila indispensabila pentru exercitarea efectiva a dreptului la respectarea vietii private (Bensaid impotriva Regatului Unit, pct. 47).


In contextul plasarii prezentei situatii de fapt in sfera de aplicabilitate al art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, instanta a retinut ca in baza acestei prevederi statele membre au si o obligatia pozitiva de a garanta in concret ca drepturile prevazute la art. 8 sunt respectate: ``In special, desi scopul art. 8 este, in esenta, acela de a apara persoanele particulare impotriva ingerintelor arbitrare ale autoritatilor publice, acesta nu se limiteaza la a obliga statul sa se abtina de la asemenea ingerinte; pe langa acest angajament negativ in esenta negativ, pot exista obligatii pozitive inerente respectarii efective a vietii private sau de familie (Lozovyye impotriva Rusiei, pct. 36). Aceste obligatii pot implica adoptarea unor masuri destinate sa asigure respectarea vietii private chiar si in sfera relatiilor dintre persoane (principiul a fost stabilit prima data in Marckx impotriva Belgiei).


Totodata, conform Recomandarii Consiliului Europei (99) 4 principiul flexibilitatii in adoptarea unei masuri legale reprezinta unul de baza in abordarea integrata a problemelor persoanelor cu dizabilitati: ``Masurile de protectie si alte mecanisme legale destinate sa asigure protectia intereselor personale si economice ale adultilor incapabili ar trebui sa fie suficient de largi si flexibile pentru a permite un raspuns juridic adecvat diferitelor grade de handicap si varietatii de dizabilitati. Situatii.``


Conform Conventiei Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, pe care Romania a ratificat-o, masurile de protectie luate de stat in privinta acestor persoane trebuie sa fie unele adecvate si care sa ofere realmente sanse egale acestora, urmarindu-se indeosebi integrarea lor in societate: ``Statele Parti se angajeaza sa asigure si sa promoveze exercitarea deplina a tuturor drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului pentru toate persoanele cu dizabilitati, fara niciun fel de discriminare pe criterii de dizabilitate. In acest scop, statele parti se angajeaza: a) sa adopte toate masurile adecvate legislative, administrative si de alta natura pentru implementarea drepturilor recunoscute prin prezenta conventie; (...) Statele parti la prezenta conventie recunosc dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilitati de a trai in comunitate, cu sanse egale cu ale celorlalti, si vor lua masuri eficiente si adecvate pentru a se asigura ca persoanele cu dizabilitati se bucura pe deplin de acest drept si de deplina integrare in comunitate si participare la viata acesteia, inclusiv asigurandu-se ca: (a) b) persoanele cu dizabilitati au acces la o gama de servicii la domiciliu, rezidentiale si alte servicii comunitare de suport, inclusiv la asistenta personala necesara vietii si integrarii in comunitate, precum si pentru prevenirea izolarii sau segregarii de comunitate .``


Tulburarea autista de care sufera reclamantul recurent este o tulburare de dezvoltare caracterizata prin deteriorarea calitativa in interactiunea sociala, deteriorari calitative in comunicare, precum si patternuri stereotipe si restranse de comportament, preocupari si activitati . In acest context, pentru persoanele care sufera de aceasta afectiune, relatiile interpersonale genereaza anxietate mai ales cand interactioneaza cu persoane necunoscute.


Or, fata de specificul afectiunii de care sufera reclamantul recurent, recunoasterea dreptului la un asistent personal a reprezentat in opinia Curtii o masura adecvata si absolut necesara pentru a atinge dezideratul de integrare sociala a sa si de a-i asigura parametri normali de functionare personala si sociala.


Fata de toate aceste considerente de fapt si de drept, in baza art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 488 pct. 8 C.proc.civ. Curtea a apreciat ca prima instanta a facut o eronata interpretare si aplicare a prevederilor art. 35 din Legea nr. 448/2006 si a Cap I.2 din Ordinul nr. 762/2007, a admis recursul promovat cu consecinta casarii sentintei civile recurate si admiterii actiunii promovate. Curtea a anulat in parte certificatul de incadrare in grad de handicap nr. 6632/2019, respectiv in ceea ce priveste refuzul recunoasterii in favoarea reclamantului recurent a dreptului la asistent personal . Parata-intimata fiind obligata la emiterea unui nou certificat care sa ateste gradul de handicap grav al reclamantului-recurent si dreptul acestuia la un asistent personal .




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 646/7.09.2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (IX): Incetarea abuziva a contractului de munca in perioada de proba
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VIII): Clauza de confidentialitate in contractul individual de munca. Ce este si ce nu este confidential?
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea nr. 269/2021 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 si a Legii nr. 53/2003 - Codul muncii
Legea nr. 269/2021 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 si a Legii nr. 53/2003 - C ...

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...