Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Clauza de arvuna si clauza de dezicere. Deosebiri. Actiune in denuntarea unilaterala a contractului

Clauza de arvuna si clauza de dezicere. Deosebiri. Actiune in denuntarea unilaterala a contractului

  Publicat: 01 Sep 2021       303 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Spre deosebire de clauza de arvuna care are rol de a acoperi prejudiciile rezultate din neexecutare si de a garanta, astfel, executarea obligatiilor contractuale, clauza de dezicere presupune stabilirea unui pret al dezicerii sau al denuntarii unilaterale, care nu este parte a pretului din contract .

Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Clauze ce apar in cadrul unui antecontract, fiind cele prin care partile promitente convin ca, in temeiul promisiunii sinalagmatice asumate - si in considerarea viitoarei perfectari a contractului promis -
Denumire data monedei unice europene.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Viciu al unei hotarari,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Denumire data monedei unice europene.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

In cee ace priveste stipularea unei clauze de dezicere intr-o promisiune de vanzare-cumparare, este necesar a se observa ca notiunile de promisiune cu clauza de arvuna si cea cu clauza de dezicere nu se suprapun, de vreme ce arvuna este intotdeauna varsata inca de la incheierea conventiei ce o contine, pe cand dezicerea, ce semnifica pretul denuntarii unilaterale, nu este parte a pretului stabilit, fiind datorata doar daca si in momentul cand beneficiarul clauzei se prevaleaza de acesta.


Semaland diferenta intre cele doua notiuni juridice, arvuna ar putea avea rol de dezicere doar in ipoteza in care aceasta ar rezulta neechivoc si neindoielnic din conventia partilor, in cuprinsul careia acestea stabilesc care este pretul acestei deziceri, intrucat, fara o atare precizare, acea arvuna va avea, conform art. 1298 Cod civil, un rol confirmatoriu, de proba a contractului. Aceasta semnifica faptul ca, in caz de nerealizare a vanzarii din culpa uneia dintre parti, cealalta parte va avea alegerea intre a cere executarea silita a vanzarii sau a pune in functiune clauza de arvuna, in acest din urma caz, arvuna dobandind un rol de clauza penala, adica de estimare anticipata conventionala a prejudiciului decurgand din neexecutarea contractului.


Astfel, clauza din cuprinsul antecontractului de vanzare-cumparare incheiat sub semnatura privata, potrivit careia cumparatorul va pierde avansul daca se razgandeste in privinta perfectarii contractului in forma autentica, nu stipuleaza expres si in termeni neindoielnici care ar fi pretul convenit de ambele parti litigante pentru ipoteza in care promitentul cumparator s-ar razgandi, mentiunea inserata in cuprinsul acestei clauze referitoare la pierderea, de catre aceasta, a avansului nu poate avea decat semnificatia stipularii unei clauze de arvuna confirmatorie, dat fiind faptul ca avansul a fost platit la momentul semnarii actului, fiind prevazuta, astfel, modalitatea in care partile au convenit a fi realizata plata pretului stabilit.


In contextul in care promitentul vanzator si-a indeplinit obligatiile si a efectuat demersuri pentru indeplinirea obligatiilor esentiale din antecontract, care vizau eliberarea titlului de proprietate si intabularea in cartea funciara a imobilului, iar promitentul cumparator a achitat alte transe de bani din pretul convenit, la scurt timp dupa incheierea antecontractului si achitarii avansului, nu se poate sustine, in pofida indeplinirii reciproce a acestor obligatii, posibilitatea exercitarii unui pretins drept potestativ, solicitat in temeiul unei astfel de clauze .


1.Obiectul cereri de chemare in judecata:


Prin cererea de chemare in judecata, inregistrata pe rolul Judecatoriei Cluj-Napoca la data de 18.12.2017, reclamanta A. a solicitat, in contradictoriu cu parata B., ca prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 43.000 Euro ca efect al denuntarii (de catre reclamanta) conventiei intitulate ``Contract de vanzare-cumparare`` incheiat intre partile litigante la 11.04.2008, cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .


La data de 16.10.2017, reclamanta a depus la dosar o precizare a actiunii, prin care a solicitat sa se constate denuntarea unilaterala de catre aceasta a conventiei intitulate ``Contract de vanzare-cumparare`` incheiat intre partile litigante la 11.04.2008 si sa se dispuna obligarea paratei B. la plata sumei de 43.000 euro, ca efect al denuntarii conventiei incheiate de parti la 11.04.2008.


In drept, reclamanta a invocat dispozitiile art.194, 254, 451-453 din noul de Cod de procedura civila, art. 948, 969 si urmatoarele Cod civil.


La data de 12.12.2017, parata a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii, exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si exceptia necompetentei materiale.


2. Hotararile pronuntate in prima instanta.


Prin sentinta civila nr. 1886 din 14.03.2018, Judecatoria Cluj-Napoca, a admis exceptia necompetentei materiale invocata de catre parata si a declinat competenta de solutionare a actiunii, in favoarea Tribunalului Cluj, raportat la valoarea obiectului litigiului care depaseste 200.000 lei.


Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Cluj, la 17.04.2018.


In sedinta publica din data de 08.06.2018, tribunalul a unit cu fondul exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, iar in privinta exceptiei inadmisibilitatii cererii, tribunalul a calificat-o ca fiind o aparare de fond .


Prin sentinta civila nr. 75 din 15.02.2019, Tribunalul Cluj, Sectia civila a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de catre parata si a respins actiunea reclamantei, ce neintemeiata.


Impotriva acestei hotarari, reclamanta a promovat apel principal, solicitand schimbarea in tot a sentintei apelate, cu consecinta admiterii cererii de chemare in judecata, iar parata a formulat apel incident, solicitand admiterea acestuia, in situatia admiterii apelului principal, in sensul de a se respinge actiunea reclamantei ca urmare a admiterii exceptiei prescriptiei extinctive a dreptului material la actiune ori, in subsidiar, ca nefondata, prin raportare la motive subsidiare celor retinute de prima instanta.


3. Hotararea pronuntata in apel, de Curtea de Apel.


Prin decizia civila nr.183/A din 25.09.2019, Curtea de Apel Cluj, Sectia I civila a respins, ca nefondat, apelul reclamantei si a anulat, ca insuficient timbrat, apelul incident al paratei. Apelanta-reclamanta a fost obligata sa plateasca intimatei B. suma de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, in apel.


4. Calea de atac exercitata in cauza.


Impotriva deciziei pronuntate de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs reclamanta, solicitind admiterea recursului, casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiasi instante.


In motivarea cererii de recurs, intemeiata pe dispozitiile inscrise in art. 488, alin.1, pct. 6 si 8 Cod procedura civila, reclamanta a sustinut, in esenta, urmatoarele critici:


Hotararea recurata contine motive contradictorii si straine de natura cauzei, in sensul ca la fila 20 din decizia atacata, ultimele paragrafe, instanta mentioneaza ipoteza reglementata de art. 1276 alin. 1 din noul Cod civil, conform caruia daca dreptul de a denunta contractul este recunoscut uneia din parti, acesta poate fi exercitat atat timp cat executarea contractului nu a inceput, iar in partea introductiva a considerentelor retine aplicabilitatea vechiului Cod civil. O atare motivare intemeiata pe un text de lege ce nu este incident cauzei nu poate fi calificata decat o motivare contradictorie;


Decizia recurata este nelegala, intrucat instanta de apel a efectuat o gresita aplicare si interpretarea a dispozitiilor art.969 si 970 Cod civil, fiind retinut gresit de instanta de apel imprejurarea ca nu poate fi activata clauza de dezicere, inserata la fila 2 din conventie, deoarece ar fi intervenit o executare a conventiei respective. Aceasta clauza trebuie privita prin prisma art. 969 alin 2 Cod civil care face trimitere la un acord, in sensul existentei unei astfel de clauze, ce deroga de la principiul revocarii unei conventii cu acordul mutual.


Pretinde recurenta ca dispozitiile art. 969 si 970 Cod civil, incidente in cauza, nu conditioneaza, in niciun fel, clauza de dezicere de vreo executare . Existenta si valabilitatea acestei clauze de dezicere nu a fost infirmata prin niciun demers procesual ofensiv initiat de catre partea adversa, fiind evident ca, la momentul contractarii, partile si-au insusit clauza potrivit careia ``subsemnata cumparatoare daca ma razgandesc sa pierd avansul". Apreciaza ca in situatia in care executarea contractului s-ar fi produs in integralitate, respectiv daca s-ar fi produs si comunicat reclamantei actele apte de intabulare, intr-un termen rezonabil si nu dupa mai mult de 6 ani, respectiv daca pretul ar fi fost achitat in intregime, exista perspectiva unei lipse de interes in activarea clauzei de dezicere. In speta, insa, clauza de dezicere a fost prevazuta ca o masura de protectie a reclamantei, partile asumandu-si desfiintarea conventiei, ca efect al razgandirii cumparatoarei. Apreciaza ca nu pot fi primite asertiunile intimatei conform carora nu a avut posibilitatea de a o incunotiinta de existenta actelor apte de intabulare, intrucat a desfasurat o serie de relatii contractuale cu ginerele intimatei, in calitate de administrator al SC C. SRL.


Facultatea reclamantei de denuntare a conventiei nu este conditionata de nicio executare totala sau partiala a conventie, nefiind limitat in timp nici exercitiul acestui drept ca, de altfel, nici incheierea actului autentic. Arata ca o conditie pur potestativa, intervenita in cadrul unui act juridic afectat de modalitati, presupune o clauza, recunoscuta in doctrina juridica de genul ``ma razgandesc daca vreau", fara nicio sanctiune aplicata partii denuntatorului ceea ce, in speta, a fost pretuita conventional la 100% avans (7.000 euro), concomitent cu repunerea in situatia anterioara.


Clauza de dezicere a carei activare a fost solicitata trebuie privita ca parte dintr-o clauza de arvuna, ce apare in situatia in care in contract este stipulat expres dreptul uneia dintre parti de a se dezice de contract, iar cel care denunta contractul pierde arvuna data . Clauza de dezicere reprezinta dreptul potestativ stabilit in favoarea uneia sau fiecareia dintre partile contractante, fiind independenta de orice idee de culpa a partii contractante, reprezentand simpla posibilitate acordata uneia dintre parti de a se razgandi, fiind o veritabila exceptie de la regula instituita de art. 969 Cod civil.


5. Apararile formulate in cauza.


In cauza, intimata B. a depus intampinare, prin care a invocat: exceptia de inadmisibilitate a recursului, intrucat se pun in discutie aspecte de netemeinicie care nu pot fi incadrate in dispozitiile art.488 Cod procedura civila; inadmisibilitatea partiala a caii de atac, pentru motivele noi, invocate pentru prima data in recurs; iar, in fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata .


6. Solutia si considerentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


Examinand decizia recurata, prin prisma criticilor susceptibile de incadrare in art. 488, alin. 1, pct. 6 si 8 Cod procedura civila si a dispozitiilor legale aplicabile, Inalta Curte va constata ca recursul este neintemeiat, pentru considerentele care succed:


Printr-un prim motiv de recurs, susceptibile de incadrare in motivul de recurs regelementat de art. 488, alin.1, pct.6 Cod procedura civila, recurenta-reclamanta a sustinut nelegalitatea deciziei atacate intrucat contine motive contradictorii si straine de natura cauzei, in sensul ca desi, in partea introductiva, a considerentelor instanta de apel retine aplicabilitatea vechiului Cod civil, in cuprinsul acestora Curtea de Apel face referire la ipoteza reglementata de art. 1276 alin. 1 din noul Cod civil. In acceptiunea recurentei, o atare motivare, intemeiata pe un text de lege neincident, coroborat cu retinerea aplicabilitatii dispozitiilor din vechiul Cod civil, este contradictorie sau straina de natura privinii si atrage incidenta cazului de casare evocat.


Motivul de nelegalitate inscris in art. 488 alin. 1 pct. 6 Cod procedura reglementeaza situatia in care ``hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai straine de natura pricinii``.


Motivarea contradictorie sau straina de natura pricinii (ca ipoteze ale cazului de casare evocat) presupune, pe de o parte, situatia ca, fie considerentele sa nu sprijine solutia din dispozitiv, in sensul ca rationamentul instantei ar determina o rezolvare contrara decat cea regasita in partea finala a hotararii, fie argumentele sa fie opuse intre ele, in sensul ca unele conduc la admitere, iar altele la respingere, astfel incat, neputandu-se opta pentru corectitudinea unora sau altora dintre acestea, nu se poate deduce daca solutia din dispozitiv este, la randul sau, justa . Pe de alta parte, motivul de casare reglementeaza si situatia in care hotararea cuprinde numai motive straine de natura pricinii, ceea ce echivaleaza, practic, cu o nemotivare.


In litigiul de fata, deducand judecatii critica formulata in aceasta maniera, recurenta-reclamanta ignora faptul ca, relativ la dispozitiile legale aplicabile, instanta de apel a retinut regula aplicarii legii in vigoare la data incheierii actului juridic, facand referire, in privinta dispozitiilor legale aplicabile raportului juridic litigios, la art. 6 alin. 2 si 3 Cod civil, reluate in art. 3 si 4 din Legea nr. 71/2011, ce se impun a fi coroborate cu art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, potrivit caruia ``contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data cand a fost incheiat in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea, executarea si incetarea sa``.


Prin urmare, Curtea de Apel a stabilit, fara echivoc, aplicabilitatea in cauza a dispozitiilor inscrise in Codul civil de la 1864.


In cuprinsul considerentelor deciziei pronuntate, instanta de apel a constatat ca antecontractul de vanzare cumparare, sub semnatura privata, a fost perfectat de parti la 11.04.2008 si, in raport de data incheierii actului juridic, a stabilit (corespunzator principiului privind aplicarea in timp a legii civile) ca normele de drept substantial aplicabile solutionarii litigiului sunt cele inscrise in Codul civil de la 1864. Din aceasta perspectiva, instanta de apel a apreciat a fi corecte si sustinerile apelantei Ploscar Corina referitoare la neaplicarea dispozitiilor noului Cod civil.


Tocmai din aceasta perspectiva, Curtea de Apel retine ca exercitarea controlul judiciar a fost realizat din perspectiva modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor cu caracter general, inscrise in art. 969 si art. 970 din vechiul Cod civil, atat timp cat vechiul Cod civil nu continea dispozitii exprese care sa reglementeze institutia juridica a denuntarii unilaterale a contractului, cu o serie de exceptii, expres si limitativ prevazute de lege, cand anumite contracte pot fi revocate pe cale unilaterala, prin vointa uneia dintre partile contractante, situatii pe care instanta de apel le exemplifica, dar care nu se identifica cu situatia semnalata in cauza de fata.


Prin urmare, contrar sustinerilor recurentei, referirea instantei de apel la dispozitiile noului Cod civil, respectiv la cele inscrise in art. 1276 si art. 1277, in contextul rationamentului expus, nu a fost realizata din perspectiva aplicabilitatii in cauza a acestor norme legale, de vreme ce Curtea deja concluzionase asupra legii civile aplicabile si a impartasit punctul de vedere al apelantei relativ la neaplicarea dispozitiilor noului Cod civil.


In circumstantele refritoare la contextul normativ aplicabil, care nu permite exercitarea dreptului de a denunta unilateral antecontractul, in maniera pretinsa de recurenta, se constata fara lipsa de echivoc ca trimiterea instantei de apel la dispozitiile noului Cod civil a fost realizata doar in scopul de a evidentia, din perspectiva evolutiei legislative, ca institutia denuntarii unilaterale prin dezicere a fost reglementata prin noile dispozitii de drept substantial, reglementari legale care au stabilit si conditiile in care dreptul de dezicere poate fi exercitat.


In consecinta, din perspectiva cazului de casare inscris in art. 488, alin. 1, pct. 6 Cod procedura civila, critica recurentei se vadeste a fi nefondata.


2. Sustinand lipsa de temei legal a deciziei atacate si astfel, a motivului de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedura civila, recurenta-reclamanta pretinde nesocotirea dispozitiilor art 969 si 970 din vechiul Cod civil, care ii permite exercitarea dreptului de dezicere, inscris in antecontractul perfectat la 11.04.2018.


Astfel, potrivit situatiei de fapt retinute in cauza relativ la raporturile juridice stabilite intre parti in baza antecontractului de vanzare-cumparare, incheiat sub semnatura privata, la 11.04.2008, parata B. a promis sa instraineze recurentei-reclamante A. imobilul-teren, in suprafata de 10.400 mp, situat in Luna de Sus, dobandit de aceasta in temeiul Legii nr. 18/1991, conform adeverintei nr. x/03.03.1991, eliberata de catre Primaria comunei Floresti si tabelului anexa nr. 3-19, pozitia 242-656 pentru pretul de 100.000 euro. Partile au convenit ca plata pretului sa se faca de urmatoarea maniera: 7000 euro cu titlu de avans, la momentul semnarii actului, 50% din suma s-a stipulat ca se va achita la eliberarea titlului de proprietate, iar restul sumei la finalizarea actelor notariale.


In finalul antecontractului de vanzare-cumparare, partile au inserat clauza potrivit careia daca vanzatoarea nu respecta acest contract, este de acord cu notarea cumparatorului, ca proprietar, in cartea funciara, iar daca cumparatoarea se razgandeste, aceasta va pierde avansul dat.


Fiind contestata natura juridica a clauzei si a efectelor pe care aceasta le-ar putea produce, instanta de apel a stabilit corect in privinta clauzei potrivit careia ``subsemnata cumparatoare daca ma rasgandesc pierd avansul`` ca aceasta are natura unei clauze de arvuna si nu de dezicere, cum eronat se sustine in memoriul de recurs.


Spre deosebire de clauza de arvuna care are rol de a acoperi prejudiciile rezultate din neexecutare si de a garanta, astfel, executarea obligatiilor contractuale, clauza de dezicere presupune stabilirea unui pret al dezicerii sau al denuntarii unilaterale, care nu este parte a pretului din contract .


Astfel cum a fost subliniat si in cuprinsul deciziei recurate, in doctrina s-a apreciat ca, in virtutea libertatii contractuale, partile ar putea sa atribuie arvunei si sensul unei caluze de dezicere, caz in care conventia ce o contine poate fi desfiintata unilateral, prin dezicere, in virtutea exercitarii unui drept potestativ, care si-ar avea izvorul in acordul initial de vointe al partilor, astfel incat nu mai depinde, in niciun fel, de vointa celeilalte parti.


Recunoscand, astfel, stipularea unei clauze de dezicere si intr-o promisiune de vanzare-cumparare, nu numai intr-un contract propriu-zis de vanzare-cumparare, este necesar a se observa ca notiunile de vanzare/promisiune cu clauza de arvuna si cea cu clauza de dezicere nu se suprapun, de vreme ce arvuna este intotdeauna varsata inca de la incheierea conventiei ce o contine, pe cand dezicerea, ce semnifica pretul denuntarii unilaterale, nu este parte a pretului stabilit, fiind datorata doar daca si in momentul cand beneficiarul clauzei se prevaleaza de acesta.


Semaland diferenta intre cele doua notiuni juridice, arvuna ar putea avea rol de dezicere doar in ipoteza in care aceasta ar rezulta neechivoc si neindoielnic din conventia partilor, in cuprinsul careia acestea stabilesc care este pretul acestei deziceri, intrucat, fara o atare precizare, acea arvuna va avea, conform art. 1298 Cod civil, un rol confirmatoriu, de proba a contractului. Aceasta semnifica faptul ca, in caz de nerealizare a vanzarii din culpa uneia dintre parti, cealalta parte va avea alegerea intre a cere executarea silita a vanzarii sau a pune in functiune clauza de arvuna, in acest din urma caz, arvuna dobandind un rol de clauza penala, adica de estimare anticipata conventionala a prejudiciului decurgand din neexecutarea contractului.


In speta, transpunand consideratiile de ordin teoretic sus mentionat, clauza la care face referire recurenta, din cuprinsul antecontractului de vanzare-cumparare, nu stipuleaza expres si in termeni neindoielnici care ar fi pretul convenit de ambele parti litigante pentru ipoteza in care recurenta-reclamanta s-ar razgandi in privinta perfectarii contractului in forma autentica, astfel incat mentiunea inserata in cuprinsul acestei clauze referitoare la pierderea, de catre aceasta, a avansului nu poate avea decat semnificatia stipularii unei clauze de arvuna confirmatorie, dat fiind faptul ca avansul de 7000 de euro a fost platit la momentul semnarii actului, fiind prevazuta, astfel, modalitatea in care partile au convenit a fi realizata plata pretului stabilit.


In contextul in care parata si-a indeplinit obligatiile si a efectuat demersuri pentru indeplinirea obligatiilor esentiale din antecontract, care vizau eliberarea titlului de proprietate si intabularea in cartea funciara a imobilului, iar reclamanta a achitat alte transe de bani din pretul convenit, la scurt timp dupa incheierea antecontractului si achitarii avansului, respectiv suma de 25.000 euro si suma de 500 euro in data de 25.04.2008 in scopul definitivarii contractului de vanzare-cumparare, precum si suma de 18.000 euro, diferenta pana la 50.000 euro, conform aceluiasi contract, adica in total 50.500 euro, recurenta nu poate sustine cu temei, in pofida indeplinirii reciproce a acestor obligatii, posibilitatea exercitarii unui pretins drept potestativ, solicitat in temeiul clauzei supusa examinarii.


De altfel, aceasta atitudine a recurentei este una contrara principiului bunei credinte cu care trebuie sa actioneze partile atat la incheierea contractului, cat si pe tot timpul executarii acestuia, neputand produce efecte juridice in sensul pretins de parte, respectiv acela de a-i fi conferit un drept unilateral de denuntare. Dupa cum deja s-a aratat, depunerea diligentelor pentru perfectarea contractului la care partile s-au angajat, intr-un interval relativ scurt de timp de la data incheierii antecontractului, dovedeste intentia acestora de finalizare a contractului in forma autentica, iar faptul ca scopul urmarit nu a fost atins intr-un interval considerabil de timp, de la momentul incheierii promisiunii de vanzare, nu poate conferi recurentei un drept discretionar de a se dezice, in lipsa stipularii de catre parti, intr-un mod explicit, clar si neechivoce, a unui drept de natura celui de care recurenta se prevaleaza.


Cum plata avansului de 7000 de euro, efectuata la data incheierii promisiunii, nu poate fi considerata decat o clauza anticipatorie, referitoare la parte din pretul vanzarii ce urma a fi perfectata, rezulta ca natura clauzei din finalul antecontractului, incheiat la 11.04.2008, conform careia daca vanzatoarea nu respecta acest contract, este de acord ca cumparatorul sa se noteze ca proprietar in CF, iar daca cumparatoarea se rasgandeste, acesta va pierde avansul dat nu poate avea decat valoarea unei clauze de arvuna.


In ceea ce priveste sustinerea recurentei potrivit careia nu a fost informata in legatura cu eliberarea actelor necesare perfectarii contractului in forma autentica, desi a existat o asemenea posibilitate, intrucat ar fi avut o serie de relatii contractuale cu ginerele intimatei, nu pot face obiect al controlului judiciar deoarece chestiunile de fapt semnalate nu au relevanta sub aspectul determinarii naturii juridice a clauzei contractuale de care se prevaleaza recurenta-reclamanta in demersul sau judiciar si nici nu se circumscriu unor critici susceptibile de incadrare in cazurile de nelegalitate reglementate de art. 488 Cod procedura civila, care sa fie apte de a forma obiect al controlului judiciar in recurs.


Asafiind, retinand interpretarea si aplicarea corecta a dispozitiilor legale incidente in cauza, critica de nelegalitate, formulata in temeiul art. 488, alin. 1, pct. 8 Cod procedura civila, se vadeste a fi nefondata.


In consecinta, pentru considerentele expuse, retinand netemeinicia criticilor formulate, in baza art. 496 raportat la art. 488, alin.1, pct.6 si 8 Cod procedura civila, Inalta Curte a respins, ca nefondat, recursul declarat reclamanta A.




Pronuntata de: I.C.CJ., Sectia I civila, decizia nr. 2589 din 8 decembrie 2020


Citeşte mai multe despre:    antecontract de vanzare-cumparare    clauza de dezicere    clauza de arvuna    denuntare unilatrala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Promisiune de vanzare-cumparare. Neincheierea actului in termenul stipulat in clauzele conventionale. Prescriptie extinctiva. Incetarea efectelor antecontractului
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 203 din 29 ianuarie 2020

Deghizare partiala a pretului prin simulatie. Contract de vanzare-cumparare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 80 din 26 ianuarie 2016

Actiune in rezolutiunea unui antecontract de vanzare-cumparare formulata de promitentul-cumparator
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 311 din 11 februarie 2016

Suspendarea judecarii apelului in baza dispozitiilor CPC din 1865. Perimarea apelului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 467 din 3 martie 2016

Respingerea actiunii principale si a cererii de chemare in garantie formulata de parat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 526 din 10 martie 2016

Consecinte neformularii unei cereri de repunere in situatia anterioara in cadrul unei actiuni privind rezolutiunea unui antecontract de vanzare-cumparare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 224 din 28 ianuarie 2015

Cerere de pronuntare a unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare in cazul in care exista un refuz nejustificat al promitentului vanzator de a incheia actul autentic
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 835 din 20 martie 2015

Promisiune de vanzare-cumparare. Instrainarea bunului catre alta persoana
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2668 din 24 septembrie 2014

Uzucapiune de scurta durata. Lipsa justului titlu. Respingere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj, Sectia I-a civila, decizia nr. 461 din 7 februarie 2014



Articole Juridice

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Clauza de inalienabilitate in Noul Cod civil (art. 627-629)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Ce modificari aduce legea 277/2009 in procedura insolventei
Sursa: EuroAvocatura.ro

Verificarea aptitudinilor si pregatirii profesionale. Concursul si termenul de incercare
Sursa: EuroAvocatura