Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen. Cerere privind efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice

Cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen. Cerere privind efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice

  Publicat: 25 May 2007       2719 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Judecata . Caile de atac ordinare. Recursul
- cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen.
- cerere privind efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Facultatea de a discerne, de a judeca si aprecia lucruruile la justa lor valoare.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Masura de siguranta prevazuta in cap. II, t. VI, art. 113, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
C. proc. pen., art. 3859 alin. (1) pct. 10


Respingerea cererii inculpatului de a se efectua o expertiza medico-legala psihiatrica nu atrage incidenta cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen., daca atat prima instanta, cat si instanta de apel s-au pronuntat motivat asupra respingerii probei solicitate, intrucat aceasta proba a fost administrata in cursul urmaririi penale, concluziile raportului de expertiza sunt certe, clare si neechivoce, iar intre actele medico-legale existente la dosar nu exista contradictii.

Prin sentinta penala nr. 416 din 19 octombrie 2005, Tribunalul Vaslui a condamnat pe inculpatul T.C. pentru savarsirea infractiunii de omor calificat prevazuta in art. 174 raportat la art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) din acelasi cod.
Instanta a retinut ca, la 16 martie 2005, inculpatul a avut un conflict spontan cu victima R.V., avand ca motiv remiterea unei sume de bani, iar in acea imprejurare victima a lovit cu pumnul pe inculpat. La 17 martie 2005, in fata unui local, victima R.V. a lovit pe inculpat cu un bici peste mana, iar inculpatul a scos un cutit si a aplicat acesteia o lovitura in partea stanga a umarului. Victima a fugit de la locul altercatiei, insa fiind ajunsa din urma de inculpat, care i-a aplicat o lovitura cu acelasi cutit in zona spatelui, a decedat.
Impotriva acestei sentinte inculpatul a declarat apel, intre altele, cu privire la necesitatea efectuarii unei expertize psihiatrice care sa-i stabileasca discernamantul la momentul comiterii faptei .
Prin decizia penala nr. 3 din 5 ianuarie 2006 a Curtii de Apel Iasi, apelul inculpatului a fost respins ca nefondat, intrucat in cauza a fost administrata proba cu o expertiza medico-legala psihiatrica in cursul urmaririi penale, stabilindu-se, in urma examinarii inculpatului, ca acesta prezinta tulburare de personalitate mixta emotional-instabila cu elemente antisociale si paranoide si ca a comis fapta cu discernamant .
Expertiza psihiatrica s-a efectuat in conditiile reglementate prin O. G. nr. 1/2000 de Serviciul de medicina legala judetean competent potrivit legii, iar concluziile raportului sunt certe, clare si fara echivoc in sensul stabilirii raspunderii penale a inculpatului care are discernamantul faptelor sale.
In cursul judecatii cauzei in prima instanta, la solicitarea instantei, acelasi serviciu de medicina legala a stabilit ca inculpatul nu este in situatia care sa impuna luarea masurii obligarii la tratament medical conform art. 113 C. pen., iar recomandarea formulata prin expertiza vizand supravegherea medicala cu eventual tratament de specialitate a avut ca scop atentionarea cadrelor medicale din penitenciar privind tendinta inculpatului de a actiona impulsiv. Acest act medico-legal nu este in contradictie cu raportul de expertiza psihiatrica, concluziile lor fiind practic identice, astfel incat nu au impus efectuarea unei noi expertize.
Recursul declarat de inculpat prin care a invocat, intre altele, cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen., solicitand casarea hotararilor si trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice, este nefondat.
Critica referitoare la efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice nu poate fi avuta in vedere, intrucat in cauza, pe de o parte, ambele instante s-au pronuntat asupra acestei probe, iar pe de alta parte, aceasta nu este necesara.
Astfel, in cursul urmaririi penale a fost dispusa si efectuata, de catre Serviciul de medicina legala judetean Vaslui, expertiza medico-legala psihiatrica a inculpatului T.C., al carei raport concluzioneaza, intre altele, ca inculpatul prezinta tulburare de personalitate mixta emotional instabila cu elemente antisociale si paranoide si a comis fapta de care este invinuit cu discernamant, recomandandu-se supravegherea medicala cu eventual tratament de specialitate prin colaborare cu laboratorul de sanatate mintala teritorial.
Prin incheierea din 24 august 2005, Tribunalul Vaslui a respins proba solicitata de inculpat privind efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice de catre Institutul de medicina legala Iasi, cu motivarea ca in raportul de expertiza medico-legala psihiatrica efectuat de Serviciul de medicina legala judetean Vaslui nu exista elemente contradictorii care sa justifice efectuarea unei noi expertize.
Tribunalul a dispus, insa, efectuarea unei adrese la Serviciul de medicina legala judetean Vaslui prin care sa se precizeze daca se impune luarea masurii obligarii la tratament medical prevazuta in art. 113 C. pen. Prin adresa nr. 55/PA din 2 septembrie 2005 a Serviciului de medicina legala judetean Vaslui se arata ca nu se impune luarea de masuri obligatorii de tratament, precum cele prevazute in art. 113 C. pen. si ca inculpatul a comis fapta de care este invinuit cu discernamant, iar recomandarile din concluziile raportului de expertiza medico-legala au avut ca scop atentionarea cadrelor medicale din penitenciar privind tendinta inculpatului de a actiona impulsiv.
In partea introductiva a sentintei pronuntate de prima instanta au fost consemnate solicitarile inculpatului privind efectuarea unei expertize de catre Institutul de medicina legala Iasi, concluziile reprezentantului parchetului asupra acesteia, precum si pozitia instantei in sensul ca respinge cererea formulata de inculpat, cu motivarea ca nu exista contraziceri intre concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica si precizarile cu privire la supravegherea si tratamentul inculpatului, aratandu-se ca situatia in care se afla inculpatul nu-l pune pe acesta in conditiile prevazute in art. 113 C. pen., iar obligarea la tratament medical nu este obligatorie.
Totodata, in partea introductiva a deciziei instantei de apel au fost consemnate solicitarea inculpatului in apel de a se efectua o expertiza, concluziile reprezentantului parchetului si pozitia aparatorului inculpatului, instanta de apel pronuntandu-se in sensul ca avand in vedere concluziile primului raport de expertiza medico-legala in care se stabileste discernamantul inculpatului si precizarile Serviciului de medicina legala judetean Vaslui si ca nu sunt alte acte medicale ulterioare efectuarii expertizei, respinge proba cu expertiza medico-legala.
In ceea ce priveste cazul de casare invocat de recurentul inculpat, prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen., fata de critica adusa instantei de apel, in sensul solicitarii efectuarii unei noi expertize psihiatrice si al nepronuntarii cu privire la aceasta proba, Inalta Curte de Casatie si Justitie considera ca examinarea acestei critici poate avea loc numai cu privire la obligatiile ce incumba instantei de fond .
Astfel, in continutul dispozitiilor art. 3859 C. proc. pen., legiuitorul a prevazut 21 de cazuri in care hotararile sunt supuse casarii, cel reglementat la pct. 10 referindu-se la mai multe ipoteze, si anume instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esentiale pentru parti, de natura sa garanteze drepturile lor si sa influenteze solutia procesului.
Asa cum a fost reglementat, acest caz de casare vizeaza omisiuni ale instantei de fond, constand in nepronuntarea asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare, a unei probe administrate sau a unei cereri esentiale pentru parti, care sunt de esenta judecatii in prima instanta, chiar daca legiuitorul nu a prevazut expres acest lucru.
De asemenea, pentru a opera acest caz de casare, legiuitorul mai impune si conditia privind in ce masura nepronuntarea influenteaza solutia procesului, astfel ca apararile formulate de catre inculpat trebuie sa demonstreze daca proba sau cererea solicitata a fost admisa sau respinsa, ori daca in cazul administrarii probei, prin simpla ei mentionare, fara o evaluare, a dus la o solutie contrara celei care s-ar fi putut pronunta daca proba ar fi fost valorificata prin analiza si interpretare.
In cauza, Inalta Curte de Casatie si justitie, examinand critica recurentului inculpat referitoare la omisiunile instantei de fond cu privire la efectuarea expertizei psihiatrice, constata ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece ambele instante s-au pronuntat motivat asupra respingerii probei solicitate, in conditiile in care nu exista contradictii intre concluziile actelor medicale, iar completarea solicitata de instanta vizeaza numai lamurirea necesitatii sau nu a dispunerii masurii prevazute in art. 113 C. pen., in cauza nedepunandu-se acte medicale noi ulterioare expertizei psihiatrice, asa incat nu este incident cazul de casare invocat, prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen.
Fata de considerentele ce preced, recursul a fost respins.

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , sectia penala, decizia nr. 1878 din 23 martie 2006


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen. Cerere privind efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice
Articole Juridice

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Dreptul la sinucidere asistata medical. Granita dintre solutie si dezastru
Sursa: Irina Maria Diculescu

Optiunile unui formator pe piata muncii. Contractele de mecenat, sponsorizare si internship. Avantaje si dezavantaje
Sursa: Irina Maria Diculescu



Ştiri Juridice

Romania, Finlanda si Croatia: Declaratie comuna privind egalitatea de sanse intre femei si barbati
16 Mar 2019 | 398

Stadiul discutiilor privind Fondul European de Ajustare la Globalizare
16 Mar 2019 | 351

Ministerul Justitiei a declansat procesul de selectie a adjunctului membrului national la EUROJUST
15 Mar 2019 | 361

Legislaţie

Legea 44/2019 de punere in aplicare a Rgulamentului UE privind comisioanele interbancare pentru tranzactiile de plata cu cardul
Legea nr. 44/2019 privind stabilirea unor masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2015/75 ...

OUG 12/209 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei (Modificare a OUG 7/2019)
Ordonanta de urgenta nr. 12/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul j ...

Normele metodologice privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului National pentru Achizitii Centralizate (ONAC)
Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 46/2018 privi ...