Sporul de confidentialitate de 15 la suta pentru judecatori, procurori si personalul auxiliar

Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii cu privire la acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, in raport de dispozitiile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 19/2006

privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului militar si functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2006, art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, modificata si completata si ale art. 13 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, precum si indemnizatiile si celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr.9/2001.

Textul integral al Recursului:


C ă t r e,

PREŞEDINTELE �NALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

�n temeiul art. 329 din Codul procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art.I pct.130 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.138/2000, aprobată prin Legea nr.219/2005, art.25 lit.a şi art.60 lit.f din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară republicată, formulez prezentul



RECURS �N INTERESUL LEGII



�n practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la acordarea sporului de confidenţialitate judecătorilor, procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe l�ngă acestea, �n raport de dispoziţiile art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.19/2006 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului militar şi funcţionarilor publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu modificări prin Legea nr.444/2006, art.15 din Ordonanţa Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici p�nă la intrarea �n vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilor publici �n anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr.232/2007, art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, modificată şi completată şi ale art.13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr.9/2001.



I. Astfel unele instanţe au admis acţiunile formulate de reclamanţii � judecători, procurori şi personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe l�ngă acestea şi au dispus plata drepturilor salariale solicitate reprezent�nd sporul de confidenţialitate �n cuantum de 15% sau 30% din indemnizaţia de �ncadrare brută lunară sau din salariul de bază brut lunar, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, at�t pentru o perioadă de trei ani, anterioară introducerii acţiunii c�t şi pentru viitor.

�n acest sens, instanţele au reţinut că potrivit dispoziţiilor art.13 din Ordonanţa Guvernului nr.9/2001 pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului CNSAS, pentru păstrarea confidenţialităţii �n legătură cu faptele, informaţiile, documentele de care iau cunoştinţă �n cadrul funcţiei, personalul CNSAS beneficiază de un spor lunar de confidenţialitate �n cuantum de p�nă la 30% calculat din salariul de bază brut.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art.8 din acelaşi act normativ salariile de bază pentru funcţiile de conducere şi de execuţie din cadrul Consiliului sunt asimilate funcţiilor specifice �naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe l�ngă �nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curţii Constituţionale, etc.

�n acelaşi sens sunt şi prevederile art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2006 privind creşterile salariale care se acordă personalului militar şi funcţionarilor publici cu statut special, din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, care prevăd că pentru păstrarea confidenţialităţii �n legătură cu informaţiile clasificate, �n funcţie de certificatul sau avizul de securitate deţinut, cadrele militare �n activitate, funcţionarii publici cu statut special, militarii angajaţi pe bază de contract şi personalul civil din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, beneficiază de un spor lunar �n cuantum de p�nă la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.

Totodată, prin dispoziţiile art.15 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici s-a prevăzut acordarea sporului de confidenţialitate �n cuantum de p�nă la 15% şi altor categorii de funcţionari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administraţiei Preşedinţiale, Consiliul Naţional pentru studierea Arhivelor Securităţii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei şi Comerţului, Consiliul Legislativ.

Potrivit dispoziţiilor art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, modificată şi completată s-a acordat acest spor de confidenţialitate �n cuantum de p�nă la 15% şi membrilor Plenului, precum şi unor categorii de personal, din cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

�nsăşi Ordonanţa Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare prevede �n dispoziţiile art.30 alin.3 acordarea sporului de confidenţialitate personalului din aparatul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării cu scopul de a asigura un tratament echitabil şi similar tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituţiilor publice, care gestionează informaţii clasificate.

Or, obligaţia profesională de confidenţialitate a fost impusă imperativ reclamanţilor de către legiuitor prin dispoziţiile art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art.15 din Codul deontologic al magistraţilor şi ale art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe l�ngă acestea, modificată şi completată, raportată la art.9 din Codul deontologic al acestora, lacunar fiind numai cuantumul procentual al acestui drept salarial.

Totodată, s-a constatat că reclamanţii nu �ndeplinesc o funcţie de demnitate publică (numită sau aleasă), astfel �nc�t se află �n situaţie identică nu doar comparabilă cu personalul mai sus amintit, din unităţile bugetare privind acordarea dreptului la o contraprestaţie salarială sinalagmatică pentru �ndeplinirea obligaţiei de confidenţialitate.

Aceştia desfăşoară o activitate judiciară ce implică administrarea sau cel puţin contactul cu informaţii confidenţiale (unele chiar clasificate) const�nd �n date privind arestări, interceptări ale convorbirilor telefonice, martori sub acoperire, protecţia victimelor, datele cu caracter personal ale justiţiabililor şi colegilor de serviciu, secretul bancar, economic, drepturi de proprietate intelectuală, fapt ce �i �ndreptăţeşte la acordarea sporului de confidenţialitate.

De altfel, o parte din reclamanţi deţin certificate ORNISS prin care se certifică gestionarea informaţiilor clasificate, potrivit dispoziţiilor art.28 din Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, modificată şi completată.

Conform Directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general �n favoarea tratamentului egal privind ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de angajare (aquis-ul comunitar �n domeniul prevenirii şi combaterii discriminării, publicat �n Jurnalul oficial al Comunităţilor Europene nr.303 din 2 decembrie 2000), �n vederea definirii şi constatării discriminării directe, tratamentul diferenţiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate �n situaţii doar comparabile, iar nu neapărat �n situaţii chiar similare.

Or, magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe l�ngă acestea se află �ntr-o situaţie identică şi nu doar comparabilă cu personalul din unităţile bugetare sub aspectul prestării unei munci �n mod continuu sau succesiv cu efectul identic al executării �n mod egal şi nediferenţiat al aceleiaşi obligaţii de confidenţialitate, iar refuzul acordării sporului de confidenţialitate constituie o evidentă discriminare, �n sensul dispoziţiilor art.2 alin.1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000, republicată.

Potrivit art.16 alin.1 şi 2 din Constituţia Rom�niei, cetăţenii sunt egali �n faţa legii şi a autorităţilor, fără privilegii şi discriminări, nimeni nefiind mai presus de lege.

Reclamanţii, �n calitate de reprezentanţi ai sistemului judiciar sunt discriminaţi �n sensul art.2 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000, �ntruc�t le-a fost refuzată plata sporului de confidenţialitate, cu motivarea că aparţin unei anumite categorii socio-profesionale, fapt ce nu constituie o justificare obiectivă şi rezonabilă pentru decăderea acestora dintr-un drept garantat de lege, deoarece nu categoria socio-profesională este resortul, obiectivul şi elementul generator şi fundamental al stabilirii şi acordării sporului salarial pentru confidenţialitate �n sistemul de salarizare.

Singurele obiective şi elemente care conduc la o diferenţiere �n sistemul de salarizare sunt nivelul studiilor, treapta sau gradul profesional, calitatea şi cantitatea muncii, condiţiile de muncă, cu sublinierea că această diferenţiere se reflectă numai �n salariul (indemnizaţia) de bază nu şi �n sporurile salariale, care �ntotdeauna au obiective şi elemente cu totul speciale şi specifice de acordare, precum prestarea muncii peste programul normal, prestarea numai �n timpul nopţii, dob�ndirea unei pregătiri profesionale suplimentare �n domeniul de activitate, cum ar fi doctoratul, dob�ndirea unei vechimi �n muncă, etc.

�n caz contrar, sunt �ncălcate principiile constituţionale privind nediscriminarea, dreptul la plată egală pentru muncă egală, dreptul la salariu pentru munca prestată, care se coroborează cu reglementările internaţionale �n materie, respectiv, dispoziţiile art.7 şi art.23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care garantează dreptul tuturor persoanelor la protecţie egală a legii �mpotriva oricărei discriminări şi dreptul la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare.

Relevante �n acest sens sunt şi prevederile art.7 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi ale art.14 din Convenţia Europeană privind apărarea drepturilor omului şi art.4 din Carta socială revizuită şi ratificată prin Legea nr.74/1999, care garantează dreptul la o salarizare echitabilă şi stabilesc faptul că exerciţiul drepturilor şi libertăţilor este supus unor limitări numai �n situaţia apărării securităţii naţionale şi ordinii publice, fapt nejustificat, �ntruc�t, acordarea sporului de confidenţialitate tuturor magistraţilor judecători şi procurori şi personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe l�ngă acestea nu afectează �n nici un mod securitatea naţională, ci constituie o garanţie a realizării acestui obiectiv.

Totodată, acordarea acestor despăgubiri salariale reclamanţilor nu reprezintă un adaos la lege, ci o aplicare a dispoziţiilor art.269 Codul muncii, ce garantează dreptul la despăgubiri, inclusiv pentru discriminări �n muncă (Anexa I).



II. Alte instanţe au respins acţiunile reclamanţilor, magistraţi şi personal auxiliar de specialitate, privind acordarea sporului de confidenţialitate cu motivarea că aceştia nu fac parte din categoria personalului militar şi a funcţionarilor publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, personalului CNSAS, cel al Consiliului Naţional privind discriminarea, etc.

Situaţia acestui personal nu este considerată comparabilă cu cea a magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate din sistemul judiciar, al căror statut şi sistem de salarizare este reglementat prin legi de sine stătătoare, motiv pentru care nu se poate reţine o discriminare �n acest sens.

De altfel, faţă de prevederile Ordonanţei Guvernului nr.137/2000 nu orice diferenţă de tratament semnifică discriminare, iar pentru a fi reţinut tratamentul diferenţiat, injust, este necesar să se stabilească că persoane aflate �n situaţii analoage sau comparabile �n materie, beneficiază de un tratament diferenţiat.

Or, Statutul personalului din sistemul autorităţii judecătoreşti beneficiază de o diferenţiere de tratament, care are o justificare obiectivă prin raportare la deosebirile dintre aceste grupuri socio-profesionale, �n considerarea condiţiilor de numire, funcţionare şi eliberare din funcţie.

�n acest sens, Curtea Constituţională, �n acord cu practica constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului a statuat că principiul egalităţii �n drepturi şi al nediscriminării se aplică doar situaţiilor egale ori analoage. De asemenea, s-a reţinut că sporurile, premiile şi stimulentele acordate demnitarilor şi altor categorii de salariaţi prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de constituţie.

Diferenţierea indemnizaţiilor şi a salariilor de bază pentru demnitari şi alţi salariaţi din sistemul bugetar reprezintă opţiunea liberă a legiuitorului, ţin�nd seama de importanţa şi complexitatea diferitor funcţii. Legiuitorul este �n drept totodată să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le diferenţiază �n funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica �n diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.

Or, nereglementarea de către legiuitor a anumitor aspecte care ţin de statutul profesional al unei categorii, nu reprezintă o problemă din punctul de vedere al discriminării, fiind depăşit, astfel, cadrul legal al dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr.137/2000.

Astfel, pentru instituirea acestui spor legiuitorul a avut �n vedere numai anumite categorii de personal şi a limitat strict sfera acestora, la cel deţinător de informaţii clasificate, conform prevederilor Legii nr.182/2002 şi HG nr.585/2002

Prin urmare, situaţiile de discriminare invocate de reclamanţi nu sunt comparabile, �ntruc�t prin acordarea sporului de confidenţialitate numai unei anumite categorii de personal nu se realizează un tratament diferenţiat care are ca efect restr�ngerea ori �nlăturarea recunoaşterii unor drepturi ale reclamanţilor, iar recunoaşterea unui astfel de spor salarial nereglementat expres ar echivala cu o modificare ori adăugare la lege, atribut exclusiv al puterii legiuitoare (Anexa II).



Apreciez acest ultim punct de vedere ca fiind �n litera şi spiritul legii.



�n conformitate cu prevederile art.3 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.19/2006 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului militar şi funcţionarilor publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională �Pentru păstrarea confidenţialităţii �n legătură cu informaţiile clasificate �n funcţie de certificatul/avizul de securitate deţinut, cadrele militare �n activitate, militarii angajaţi pe bază de contract şi personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale beneficiază de un spor lunar de p�nă la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază�.

Odată cu intrarea �n vigoare a Legii nr.444/2006, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2006 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului militar şi funcţionarilor publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, art.3 s-a modificat �n sensul că: �Pentru păstrarea confidenţialităţii �n legătură cu informaţiile clasificate, �n funcţie de certificatul/avizul de securitate deţinut, cadrele militare �n activitate, funcţionarii publici cu statut special, militarii angajaţi pe bază de contract şi personalul civil din instituţiile publice de apărare naţională beneficiază de un spor lunar de p�nă la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu �ncadrarea �n limitele bugetelor aprobate�.

De asemenea, prin dispoziţiile art.15 din Ordonanţa Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici p�nă la intrarea �n vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilor publici �n anul 2007, modificată şi completată, se stabileşte că: �Sporul de confidenţialitate se acordă funcţionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului �n cuantum de p�nă la 15% din salariul de bază, precum şi funcţionarilor publici din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcţiilor subordonate ministrului delegat pentru comerţ din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, Consiliului Legislativ.

Categoriile de funcţionari publici, cuantumurile sporului de confidenţialitate şi condiţiile de acordare se stabilesc, �n limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu �ncadrarea �n cheltuielile de personal prevăzute �n bugetul aprobat�.

Aşa cum se statuează �n art.2 din ordonanţă aceste dispoziţii legale se aplică �nsă numai �funcţionarilor publici numiţi �n temeiul Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare�.

�n acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, modificată şi completată care stabilesc că: �Persoanele care, potrivit legii, gestionează informaţii clasificate beneficiază de un spor de 15% acordat pentru gestionarea datelor şi informaţiilor clasificate�.

Prin sintagma �persoanele care, potrivit legii gestionează informaţii clasificate�, legiuitorul a avut �n vedere personalul angajat al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, care are ca atribuţii principale gestionarea şi prelucrarea informaţiilor clasificate.

Totodată, se constată că informaţiile deţinute de o instituţie ori autoritate publică se clasifică prin dispoziţia conducătorului, cu respectarea prevederilor Legii nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, modificată şi completată şi ale Hotăr�rii Guvernului nr.585/2002 pentru aprobarea standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate �n Rom�nia.

Toate prevederile legale anterior menţionate sunt clare şi nu comportă nicio dificultate de interpretare, stabilind �n mod expres şi limitativ categoriile de persoane care sunt beneficiare ale sporului de confidenţialitate �n legătură cu gestionarea şi prelucrarea informaţiilor clasificate, respectiv, cadrele militare �n activitate, militarii angajaţi pe bază de contract sau personalul civil din cadrul instituţiilor publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, funcţionarii publici din cadrul Guvernului, Administraţiei Prezidenţiale, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcţiilor subordonate ministrului delegat pentru comerţ din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, Consiliului Legislativ şi personalul angajat al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Or, reclamanţii au calitatea de magistraţi şi personal auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, ce compun autoritatea judecătorească şi nu fac parte din categoriile socio-profesionale mai sus enunţate.

Instituţiile ce compun organele autorităţii judecătoreşti, �n mod evident, nu fac parte din categoria instituţiilor şi autorităţilor publice de apărare naţională, ordine publică, siguranţă naţională şi nici din aparatul central al Guvernului ori din r�ndul categoriilor de ministere şi instituţii publice debitoare ale obligaţiei de acordare a sporului de confidenţialitate �n sensul normelor legale anterior precizate.

De asemenea, situaţia magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe l�ngă acestea nu este comparabilă cu cea a cadrelor militare �n activitate, a militarilor angajaţi pe bază de contract sau a personalului civil din cadrul instituţiilor publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, a funcţionarilor publici demnitari şi a altor salariaţi pentru a beneficia de prevederile legale mai sus enunţate privind acordarea sporului de confidenţialitate..

Conţinutul concret diferit al atribuţiilor de serviciu ale magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate, astfel cum sunt reglementate prin dispoziţiile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe l�ngă acestea, modificată şi completată, faţă de cel al categoriilor profesionale care beneficiază de acordarea sporului de confidenţialitate reprezintă o justificare obiectivă pentru aplicarea unui tratament juridic diferit.

Neexist�nd deci o situaţie identică şi nici măcar comparabilă �ntre aceste categorii profesionale, nu se poate reţine existenţa unei discriminări, �n sensul dispoziţiilor art.2 alin.1 şi3 din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000.

De altfel, inexistenţa discriminării a fost confirmată şi prin Hotăr�rea nr.232 din 29 august 2007 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării care a constatat că nu există un tratament diferenţiat, discriminatoriu, referitor la plata sporului de confidenţialitate deoarece, magistraţii beneficiază de drepturi clar stabilite prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, iar �ntre aceste drepturi nu figurează acordarea acestui spor.

Pe de altă parte, se poate constata că nu există nici un act normativ care să prevadă acordarea sporului de confidenţialitate magistraţilor sau personalului auxiliar de specialitate.

Astfel, acest spor nu era prevăzut nici �n dispoziţiile Legii nr.50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată (act normativ aplicabil �n perioada de referinţă), care a stabilit un sistem unic de salarizare al magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchete şi nu este reglementat nici de dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe l�ngă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei sau ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.45/2007.

Conform acestor acte normative, la stabilirea indemnizaţiei, salariului şi celorlalte drepturi ale magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe l�ngă acestea s-au avut �n vedere răspunderea, complexitatea şi riscurile funcţiei, precum şi incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.

Faptul că legiuitorul nu a acordat sporul de confidenţialitate magistraţilor şi personalului auxiliar nu contravine principiului egalităţii �n drepturi consacrat de art.16 alin.1 din Constituţie şi nici nu instituie privilegii sau discriminări, �ntruc�t se aplică �n mod egal tuturor categoriile de persoane aflate �n situaţia respectivă.

De altfel, principiul egalităţii de tratament nu exclude, ci dimpotrivă presupune soluţii diferite pentru situaţii juridice diferite, justificate pe baza unor criterii raţionale şi obiective.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului �n jurisprudenţa sa constantă, legată de aplicarea garanţiei instituită de art.14 din Convenţie, a subliniat că o diferenţă de tratament are natură discriminatorie, doar dacă nu se bazează pe o justificare rezonabilă şi obiectivă, adică nu urmăreşte un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporţionalitate, �ntre mijloacele folosite şi scopul urmărit.

De asemenea, Curtea a statuat că statele dispun de o anumită marjă de apreciere, pentru a determina dacă, şi �n ce măsură, diferenţele dintre situaţii analoage sunt de natură să justifice un tratament diferit, iar autorităţile naţionale competente răm�n libere să aleagă măsurile pe care le socotesc potrivite pentru atingerea unui scop legitim, exist�nd aşadar, o marjă de apreciere a statelor, �n materie (Moldovan şi alţii �mpotriva Rom�niei, Hotăr�rea din 12.07.2005, Cazul �Lingvistica Belgiană�, Hotăr�rea din 9.02.1967, Marckx contra Belgiei, Hotăr�rea din 23.11.1983, Rassmunssen contra Danemarcei, Hotăr�rea din 28.11.1984, Cameră, seria A, nr.87).

Or, �n cauză, nu se poate vorbi de un tratament preferenţial sau de existenţa discriminării �n cadrul aceleiaşi categorii profesionale, �ntruc�t nu ne aflăm ��n situaţii analoage sau comparabile�, astfel cum a reţinut Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a statuat, �n repetate r�nduri, că sporurile, premiile şi alte stimulente acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Diferenţierea indemnizaţiilor şi a salariilor de bază pentru demnitari şi alţi salariaţi din sectorul bugetar, reprezintă opţiunea liberă a legiuitorului, ţin�nd seama de importanţa şi complexitatea diferitelor funcţii. Legiuitorul este �n drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente pe care le poate diferenţia �n funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica �n diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.

�n considerarea condiţiilor specifice de numire, funcţionare şi eliberare din funcţie, dar mai ales a atribuţiilor profund diferite pe care le au anumite categorii de persoane, legiuitorul poate stabili drepturi diferite, drepturi care sunt indisolubil legate de rolul, răspunderea, complexitatea, privaţiunile inerente fiecărei funcţii �n parte, fără ca prin acestea să se aducă vreo atingere principiului egalităţii reglementat de art.16 din Constituţie şi de reglementările internaţionale (Decizia 239 din 5 iunie 2003 a Curţii Constituţionale � publicată �n Monitorul Oficial nr.551 din 31 iulie 2003).

�n concluzie, reglementarea modalităţii de salarizare a diferitelor categorii de personal din instituţiile publice constituie opţiunea legiuitorului, neput�nd fi extrapolată şi la alte categorii socio-profesionale, dacă legea nu prevede �n mod neechivoc acest lucru.

Actele normative enunţate �n considerarea acestui spor nu sunt aplicabile cadrului de reglementare al salarizării judecătorilor, procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, fiind emise �n considerarea calităţii diferitelor categorii de personal cărora li se adresează aceste texte de lege, respectiv, cea de cadre militare �n activitate, funcţionari publici cu statut special din instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, funcţionari publici din cadrul Guvernului, Administraţiei Prezidenţiale, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcţiilor subordonate ministrului delegat pentru comerţ din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, Consiliului Legislativ.

De altfel, chiar şi pentru aceste categorii de persoane care gestionează şi prelucrează categoriile de informaţii clasificate legea nu stabileşte de plano acordarea acestui spor.

Astfel, prin art.3 alin.3 din Ordonanţa Guvernului nr.19/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr.444/2006 se statuează că: �Unităţile, categoriile de personal, condiţiile de acordare şi cuantumul sporului de confidenţialitate se stabilesc prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituţiei centrale din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională� iar conform art.15 alin.2 din Ordonanţa Guvernului nr.6/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr.232/2007: �Categoriile de funcţionari publici, cuantumurile sporului de confidenţialitate şi condiţiile de acordare se stabilesc, �n limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu �ncadrarea �n cheltuielile de personal prevăzute �n bugetul aprobat�.

�n consecinţă, voinţa legiuitorului a fost aceea de a acorda sporul de confidenţialitate numai la anumite categorii de persoane, stabilite �n mod expres prin lege, iar magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate nu se �ncadrează �n aceste categorii, motiv pentru care nu sunt �ndreptăţiţi la acordarea acestuia.

Pentru aceste considerente, �n temeiul dispoziţiilor art.329 din Codul de procedură civilă solicit admiterea recursului �n interesul legii şi pronunţarea unei decizii �n sensul că, judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe l�ngă acestea, nu beneficiază de sporul de confidenţialitate, acestora nefiindu-le aplicabile dispoziţiile art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.19/2006 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului militar şi funcţionarilor publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu modificări prin Legea nr.444/2006, art.15 din Ordonanţa Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici p�nă la intrarea �n vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilor publici �n anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr.232/2007, art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, modificată şi completată şi ale art.13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr.9/2001.

PROCUROR GENERAL

Laura Codruţa K�vesi