Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » RIL promovat. Schimbarea temeiului de drept in cazul netrimiterii in judecata

RIL promovat. Schimbarea temeiului de drept in cazul netrimiterii in judecata

  Publicat: 15 Jul 2008       4301 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii privind admisibilitatea plangerii formulate in conditiile art. 278 ind. ¹ din Codul de procedura penala, prin care se solicita de catre persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, schimbarea temeiului de drept al solutiei dispusa prin rezolutia sau ordonanta ori dispozitia cuprinsa in rechizitoriu. Solutia pronuntata potrivit art. 278 ind. ¹ alin. 8 din Codul de procedura penala.

Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Legatura intre doua sau mai multe infractiuni ori dintre dintre doua sau mai multe cauze aflate inaintea unuia sau mai multor organe jurisdictionale.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, tinuta sa indeplineasca fata de subiectul activ o prestatie determinata,
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Orientarile jurisprudentei:

1. Unele instante au admis, prin sentinta, plangerea prin care se solicita de catre persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, schimbarea temeiului de drept al solutiei, si sub acest aspect au desfiintat rezolutia sau ordonanta ori dispozitia cuprinsa in rechizitoriu.

2. Alte instante, in baza art. 278¹ alin. 8 lit. c din Codul de procedura penala, au admis, prin incheiere plangerea prin care se solicita de catre persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata, schimbarea temeiului de drept al solutiei, au desfiintat rezolutia sau ordonanta atacata, si considerand probele existente la dosar suficiente, au retinut cauza spre judecare, pronuntand solutii de achitare a inculpatilor.

Opinia Procurorului General este in sensul ultimei orientari.

C ă t r e



PREŞEDINTELE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE



Īn baza art.414² alin.1 din Codul de procedură penală şi a art.25 lit.a din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, vă sesizez cu



RECURS ĪN INTERESUL LEGII



privind admisibilitatea plāngerii formulate īn condiţiile art.278¹ din Codul de procedură penală, prin care se solicită de către persoana faţă de care s-a dispus netrimiterea īn judecată, schimbarea temeiului de drept al soluţiei dispusă prin rezoluţia sau ordonanţa ori dispoziţia cuprinsă īn rechizitoriu. Soluţia pronunţată potrivit art.278¹ alin.8 din Codul de procedură penală.



Examenul jurisprudenţei actuale, īn materie penală, evidenţiază două orientări cu privire la acest aspect şi, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel:



1. Īntr-o primă orientare, īn baza art.278¹ alin.8 lit.b din Codul de procedură penală, instanţele au admis, prin sentinţă, plāngerea prin care se solicita de către persoana faţă de care s-a dispus netrimiterea īn judecată, schimbarea temeiului de drept al soluţiei, şi sub acest aspect au desfiinţat rezoluţia sau ordonanţa ori dispoziţia cuprinsă īn rechizitoriu.



Deşi instanţele nu au examinat īn mod expres admisibilitatea plāngerii formulate īn condiţiile art.278¹ din Codul de procedură penală, prin care se solicita de către persoana faţă de care s-a dispus netrimiterea īn judecată, schimbarea temeiului de drept al soluţiei dispusă prin rezoluţia sau ordonanţa ori dispoziţia cuprinsă īn rechizitoriu, din considerentele hotărārilor rezultă, implicit, că o astfel de plāngere este admisibilă (anexele nr.1 - 10).

Instanţele, īn baza art.278¹ alin.8 lit.a din Codul de procedură penală, au pronunţat şi soluţii de respingere a unor plāngeri ca tardive sau inadmisibile ori nefondate (anexele nr.11 - 16).

Īn acest sens, s-a pronunţat şi instanţa supremă (anexele nr.17 - 18).

2. Cu privire la acelaşi aspect, alte instanţe, īn baza art.278¹ alin.8 lit.c din Codul de procedură penală, au admis, prin īncheiere plāngerea prin care se solicita de către persoana faţă de care s-a dispus netrimiterea īn judecată, schimbarea temeiului de drept al soluţiei, au desfiinţat rezoluţia sau ordonanţa atacată, şi considerānd probele existente la dosar suficiente, au reţinut cauza spre judecare, pronunţānd soluţii de achitare a inculpaţilor.



Īn astfel de cauze, reţināndu-se cauza spre judecare, instanţele au aplicat dispoziţiile privind judecata īn primă instanţă şi, pe cale de consecinţă, au pronunţat soluţii de achitare a inculpaţilor īn baza art.11 pct.2 lit.a din Codul de procedură penală (anexele nr.19 - 24).



Apreciez că soluţia legală este aceea potrivit căreia īn ipoteza īn care se solicită de către persoana faţă de care s-a dispus netrimiterea īn judecată, schimbarea temeiului de drept al soluţiei dispusă prin rezoluţia sau ordonanţa ori dispoziţia cuprinsă īn rechizitoriu, īn cazul īn care plāngerea este īntemeiată, soluţia pronunţată este cea prevăzută de art.278¹ alin.8 lit.b din Codul de procedură penală.



*

* *




Premisele legale ale practicii neunitare ce fac obiectul prezentului recurs īn interesul legii sunt următoarele:

Prin plāngerea īn faţa judecătorului īmpotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere īn judecată ori a dispoziţiei de netrimitere īn judecată cuprinsă īn rechizitoriu, reglementată prin dispoziţiile art.278¹ din Codul de procedură penală, este asigurat, īn actuala reglementare, controlul legalităţii şi temeiniciei actelor procurorului.

Īn ipoteza plāngerii prin care se solicită de către persoana faţă de care s-a dispus netrimiterea īn judecată, schimbarea temeiului de drept al soluţiei dispusă prin rezoluţia sau ordonanţa ori dispoziţia cuprinsă īn rechizitoriu, identificarea soluţiei pronunţate potrivit art.278¹ alin.8 din Codul de procedură penală, implică pe de o parte, analiza admisibilităţii unei astfel de plāngeri prin stabilirea obiectului şi a titularului, iar pe de altă parte, examinarea limitelor controlului judiciar īn procedura de soluţionare.

Din cuprinsul dispoziţiilor art.278¹ din Codul de procedură penală, rezultă, īn mod expres, că obiectul plāngerii formulate īn condiţiile acestui text de lege īl constituie rezoluţia de neīncepere a urmăririi penale sau ordonanţa ori, după caz, rezoluţia de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de īncetare a urmăririi penale, date de procuror, precum şi dispoziţia de netrimitere īn judecată cuprinsă īn rechizitoriu.

Pe de altă parte, atāt caracterul incomplet al urmăririi penale, cāt şi aprecierea eronată a probelor se circumscriu examinării de către judecător a legalităţii şi temeiniciei rezoluţiei sau ordonanţei de netrimitere īn judecată ori a dispoziţiei de netrimitere īn judecată cuprinsă īn rechizitoriu, iar verificarea se efectuează potrivit art.278¹ alin.7 din Codul de procedură penală, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror īnscrisuri noi prezentate, neputānd fi extinsă verificarea faţă de persoane sau fapte cu privire la care procurorul nu s-a pronunţat.

Īn ceea ce priveşte titularul plāngerii formulate īn condiţiile art. 278¹ din Codul de procedură penală, din conţinutul dispoziţiilor legale rezultă că atāt persoana vătămată nemijlocit printr-o faptă de natură penală, cāt şi orice persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate pot dobāndi calitate procesuală activă, īn această ultimă categorie alături de persoana īnvinuitului sau inculpatului intrānd şi persoana faţă de care s-a dispus soluţia neīnceperii urmăririi penale (făptuitorul).

Īn actuala reglementare, art.278¹ din Codul de procedură penală, neprevăzānd īn mod expres vreo limitare īn privinţa persoanelor ale căror interese legitime au fost vătămate sau cu privire la aspecte ce pot constitui obiectul vătămării rezultă că este admisibilă plāngerea prin care se solicită de către persoana care are calitatea de făptuitor, īnvinuit sau inculpat schimbarea temeiului de drept al soluţiei dispuse de procuror.

De altfel, soluţia concordă cu dispoziţiile art.21 din Constituţia Romāniei şi interpretarea dată articolului 6 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dispoziţii care garantează accesul liber la justiţie, īn sensul că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime, şi are dreptul la un proces echitabil.

Această interpretare rezultă şi din analiza comparativă a soluţiilor pe care judecătorul le poate adopta conform art.278¹ alin.8 lit.b şi c din Codul de procedură penală, care permit atāt repararea oricărei vătămări a intereselor legitime ale persoanei faţă de care procurorul a dispus o soluţie de netrimitere īn judecată, inclusiv schimbarea temeiului de drept, cāt şi punerea īn mişcare a acţiunii penale faţă de persoana cercetată.

Pe de altă parte, problematica soluţiei pronunţate potrivit art.278¹ alin.8 din Codul de procedură penală, īn cazul judecării plāngerii prin care se solicită de către persoana faţă de care s-a dispus netrimiterea īn judecată, schimbarea temeiului de drept al soluţiei dispusă prin rezoluţia sau ordonanţa ori dispoziţia cuprinsă īn rechizitoriu, derivă implicit din conţinutul acestor dispoziţii legale.

Astfel, reţinānd ca premisă că plāngerea formulată īn condiţiile art. 278¹ din Codul de procedură penală, are natura juridică a unei căi de atac, iar soluţiile prin care această procedură specifică poate fi finalizată, reglementate distinct īn cuprinsul alin.8 al aceluiaşi text de lege, sunt de respingere sau admitere a plāngerii, īn contextul problematicii abordate se impune identificarea sferei de incidenţă a acestora.

Īn condiţiile īn care pronunţarea unei soluţii de respingere a plāngerii formulată īn condiţiile art.278¹ din Codul de procedură penală, este condiţionată de stabilirea caracterului tardiv sau inadmisibil ori nefondat al acesteia, soluţia de admitere a unei astfel de plāngeri se află īn raport de conexitate cu stabilirea existenţei sau inexistenţei caracterului incomplet al urmăririi penale sau al aprecierii eronate a probelor de către organul de urmărire penală.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art.278¹ alin.8 lit.b şi c din Codul de procedură penală, atunci cānd judecătorul constată că plāngerea īmpotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere īn judecată este īntemeiată, o admite, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată, procedānd, după caz, īn două modalităţi normative.

Īn cazul prevăzut la lit.b, judecătorul trimite cauza procurorului, īn vederea īnceperii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz, fiind, īnsă, obligat să arate motivele şi să indice totodată faptele şi īmprejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă.

Rezultă, deci, că judecătorul adoptă această soluţie īn ipoteza unei urmăriri penale inexistente sau incomplete.

Īn schimb, īn cazul prevăzut la lit.c, dacă judecătorul constată că probele existente la dosar sunt suficiente, va reţine cauza spre judecare.

Prin urmare, s-a realizat faza urmăririi penale, īnsă a avut loc o apreciere eronată a probelor, aspect care conduce la concluzia că sfera de aplicare a acestor dispoziţii legale cuprinde numai soluţiile de scoatere de sub urmărire penală şi de īncetare a urmăririi penale.

Īn concluzie, judecătorul admite plāngerea şi procedează conform art.278¹ alin.1 lit.b din Codul de procedură penală, īn cazul cānd constată că urmărirea penală nu există sau este incompletă, iar īn ipoteza unei aprecieri eronate a probelor admiterea plāngerii este condiţionată de adoptarea soluţiei prevăzute de art.278¹ alin.1 lit.c din acelaşi cod.

Īn ceea ce priveşte, ipoteza reglementată de art.278¹ alin.8 lit.c din Codul de procedură penală, din conţinutul dispoziţiei legale se evidenţiază inaplicabilitatea acesteia īn cazul rezoluţiei de neīncepere a urmăririi penale, īntrucāt nu este posibilă constatarea că probele existente la dosar sunt suficiente pentru reţinerea cauzei spre judecare deoarece nu s-a īnceput urmărirea penală.

Pe de altă parte, īncheierea de admitere a plāngerii dată de judecător se constituie ca act de punere īn mişcare a acţiunii penale, īn condiţiile īn care actul de sesizare a instanţei īl constituie plāngerea persoanei vătămate sau a oricărei alte persoane ale cărei interese legitime au fost vătămate.

Totodată, deşi art.278¹ alin.9 din Codul de procedură penală, nu distinge, īn cazul prevăzut la art.278¹ alin.8 lit.c din acelaşi cod, pentru a constitui act de sesizare a instanţei plāngerea nu poate proveni decāt de la persoana vătămată nemijlocit printr-o faptă de natură penală.

Acest argument rezidă şi din cazul particular al ipotezei unei plāngeri formulate de către persoana faţă de care s-a dispus o soluţie de netrimitere īn judecată, caz īn care punerea īn mişcare a acţiunii penale ar fi determinată de plāngerea unei persoane īmpotriva căreia s-ar porni procesul penal, cu consecinţa agravării propriei situaţii, deci o īncălcare a principiului non reformatio in pejus.

Avānd īn vedere aceste limite ale controlului judiciar īn procedura reglementată de art.278¹ alin.8 din Codul de procedură penală, īn ipoteza īn care se solicită de către persoana faţă de care s-a dispus netrimiterea īn judecată, schimbarea temeiului de drept al soluţiei de netrimitere īn judecată dispusă prin rezoluţia sau ordonanţa ori dispoziţia cuprinsă īn rechizitoriu, invocāndu-se caracterul inexistent sau incomplet al urmăririi penale, īn cazul īn care se apreciază că plāngerea este īntemeiată, soluţia legală pronunţată de judecător este cea prevăzută la lit.b a aceluiaşi text de lege.

Totodată, argumente de natură logico - juridică conduc la concluzia că sfera de incidenţă a prevederilor art.278¹ alin.8 lit.b din Codul de procedură penală, se extinde şi la ipoteza de fapt a unui probatoriu complet, cānd nu se impune trimiterea cauzei la procuror īn vederea īnceperii sau redeschiderii urmăririi penale, judecătorul avānd posibilitatea să schimbe temeiul de drept al soluţiei dispuse de procuror.

Subzistă, īnsă, problematica soluţiei pronunţate potrivit art.278¹ alin.8 din Codul de procedură penală, īn cazul cānd titular al plāngerii prin care se solicită schimbarea temeiului de drept al soluţiei de netrimitere īn judecată dispusă prin ordonanţa ori dispoziţia cuprinsă īn rechizitoriu este inculpatul, justificat de natura juridică a īncheierii de admitere a plāngerii īn baza lit.c a aceluiaşi text de lege.

Astfel, faţă de calitatea inculpatului ca subiect pasiv al acţiunii penale, de persoană īmpotriva căreia s-a pus īn mişcare acţiunea penală, fiind parte īn procesul penal, īn condiţiile īn care īncheierea de admitere a plāngerii dată de judecător conform art.278¹ alin.8 lit.c din Codul de procedură penală, se

constituie ca act de punere īn mişcare a acţiunii penale, nu poate fi operabil raţionamentul īn sensul că, īn situaţia īn care inculpatul, faţă de care urmărirea penală s-a desfăşurat cu acţiunea penală pusă īn mişcare, solicită schimbarea temeiului de drept al soluţiei de netrimitere īn judecată, soluţia legală este cea prevăzută īn acest text de lege, respectiv reţinerea cauzei spre judecare, cānd probele existente la dosar sunt suficiente.

Raportat la dispoziţiile art.278¹ alin.8 lit.b din Codul de procedură penală, care permit soluţia desfiinţării ordonanţei atacate şi trimiterea cauzei procurorului īn vederea redeschiderii urmăririi penale, urmează a se reţine că terminarea urmăririi penale se poate realiza atāt fără punerea īn mişcare a acţiunii penale, cāt şi cu acţiunea penală pusă īn mişcare īn cazul inculpatului, măsură determinată de necesitatea luării măsurii arestării preventive sau de obţinerea unor date ce nu pot fi comunicate, potrivit legii, dacă nu este pusă īn mişcare acţiunea penală.

Or, īn condiţiile īn care conform art.278¹ alin.9 din Codul de procedură penală, actul de sesizare a instanţei l-ar constitui plāngerea inculpatului, iar instanţa ar aprecia că este īntemeiată, socotindu-se īnvestită să judece cauza īn primă instanţă, soluţionarea pe fond a raportului de drept penal substanţial ar fi determinată de plāngerea inculpatului īmpotriva căreia s-ar porni procesul penal, cu consecinţa agravării propriei situaţii, īn cazul reţinerii cauzei spre rejudecare dispoziţiile privind judecata īn primă instanţă şi căile de atac aplicāndu-se īn mod corespunzător.



Īn contextul problematicii abordate, opinăm īn sensul că īn ipoteza īn care se solicită de către persoana faţă de care s-a dispus netrimiterea īn judecată, schimbarea temeiului de drept al soluţiei dispusă prin rezoluţia sau ordonanţa ori dispoziţia cuprinsă īn rechizitoriu, soluţia pronunţată este cea prevăzută de art.278¹ alin.8 lit.b din Codul de procedură penală.

*

* *



Avānd īn vedere cele expuse, vă solicit să constataţi că această problemă de drept a primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti şi, printr-o decizie obligatorie, să stabiliţi modul unitar de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale.

PROCUROR GENERAL,

Laura Codruţa Kövesi

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: RIL promovat. Schimbarea temeiului de drept in cazul netrimiterii in judecata
Articole Juridice

CCR: prevederile NCPC cu privire la termenul de decadere pentru depunerea cererii reconventionale sunt constitutionale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea Legii darii in plata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu



Ştiri Juridice

RIL admis: Lipsa autorizatiei de construire si/sau a procesului-verbal de receptie constituie impediment la dobandirea dreptului de proprietate
09 Apr 2019 | 435

Legislaţie

Legea nr. 307/2006 REPUBLICATA privind apararea impotriva incendiilor
Publicata in Monitorul Oficial nr. 297 din 17.04.2019 ...

Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulara
Publicata in Monitorul Oficial nr. 299 din 18.04.2019 ...

Legea nr. 60/2019 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 - Codul fiscal
Publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 17.04.2019 ...