Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » Plangerea impotriva netrimiterii in judecata. Competenta de solutionare. Recurs in interesul legii

Plangerea impotriva netrimiterii in judecata. Competenta de solutionare. Recurs in interesul legii

  Publicat: 28 Oct 2008       7651 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii pentru a stabili organul judiciar competent sa solutioneze plangerea persoanei nemultumite in ipoteza in care prim-procurorul a admis-o, a infirmat solutia procurorului si a dat tot o solutie de netrimitere in judecata .

A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Element al laturii subiective a infractiunii si consta in obiectivul urmarit de faptuitor prin savarsirea faptei prevazute de legea penala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Va prezentam in continuare textul integral al recursului


PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În temeiul art. 4142 alin.1 din Codul de procedură penală şi a art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, vă sesizez cu

RECURS ÎN INTERESUL LEGII

pentru a stabili organul judiciar competent să soluţioneze plângerea persoanei nemulţumite în ipoteza în care prim-procurorul a admis-o, a infirmat soluţia procurorului şi a dat tot o soluţie de netrimitere în judecată.

Examenul jurisprudenţei actuale, în materie penală, evidenţiază două orientări cu privire la acest aspect şi, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel :

1) Într-o primă orientare instanţele s-au considerat competente să judece aceste plângeri şi le-au soluţionat pe fond (Anexele 1 – 4) ;

2) Cu privire la acelaşi aspect s-a apreciat că plângerea împotriva soluţiei prim-procurorului prin care a infirmat rezoluţia sau ordonanţa procurorului şi a dat tot o soluţie de netrimitere în judecată se soluţionează de către procurorul ierarhic superior prim-procurorului.

În motivarea soluţiei s-a argumentat în sensul că, potrivit alin.1 al art.2781 din Codul de procedură penală, instanţa de judecată este competentă să soluţioneze plângerea împotriva soluţiei de netrimitere în judecată numai dacă aceasta a fost menţinută de către procurorul ierarhic superior prin respingerea plângerii, conform art.275 – 278 din acelaşi cod (Anexele 5 - 8).

În acelaşi sens s-a pronunţat şi instanţa supremă (Anexa 9).

Apreciez că această ultimă soluţie este cea legală.

*

* *

Principiul subordonării ierarhice ce funcţionează în raporturile dintre procurori în cadrul Ministerului Public este exprimat prin formula „controlul ierarhic” cuprinsă în art.132 alin.1 din Constituţia României (Curtea Constituţională – decizia nr.1058 din 14 noiembrie 2007).

Ministerul Public este structurat prin Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, ca un sistem piramidal de parchete, având la bază parchetele de pe lângă judecătorii, iar la vârf Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Controlul ierarhic se exercită în cadrul aceleiaşi unităţi de către conducătorul parchetului care, la rândul său, este subordonat, din treaptă în treaptă, conducătorului parchetului superior din aceeaşi circumscripţie teritorială, până la nivelul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform art.72 şi 92 alin.3 din Legea nr.304/2004 şi art.3 din Ordinul nr.529/C din 21 februarie 2007 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor.

Mai mult, dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, iar soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca nelegale (art.64 alin.1 şi 3 din Legea nr.304/2004).

În sfârşit, conform alin.41 al art.209 din Codul de procedură penală, procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare, din dispoziţia procurorului ierarhic superior.

În cauzele preluate în condiţiile prevăzute la alin.41, procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot infirma actele şi măsurile procurorului din parchetele ierarhic inferioare, dacă sunt contrare legii, şi pot îndeplini oricare dintre atribuţiile acestora, potrivit art.42 al aceluiaşi articol .

*

Actele procedurale (rezoluţiile sau ordonanţele) prin care procurorul pune capăt conflictului de drept penal, real sau aparent, prin soluţii de netrimitere în judecată reprezintă o înfăptuire a justiţiei în activitatea judiciară desfăşurată în faza de urmărire penală a procesului penal, conform art.131 alin.1 din Constituţie şi deciziei nr.486/1997 a Curţii Constituţionale.

Aceste soluţii ale procurorului sunt supuse controlului ierarhic în cadrul Ministerului Public exercitat, aşa cum am precizat, din oficiu sau la plângerea persoanei interesate în termen de 20 de zile de când i s-a comunicat copia ordonanţei de clasare, scoatere de sub urmărire penală sau încetare a urmăririi penale ori rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale (art.2781 alin.1 din Codul de procedură penală).

Plângerea se adresează şi va fi soluţionată în termen de cel mult 20 de zile de către prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul ierarhic superior acestuia.

În concepţia legiuitorului (art.2781 alin.1 din Codul de procedură penală), împotriva soluţiilor procurorului de netrimitere în judecată se poate face plângere la procurorul ierarhic superior, iar în cazul în care acesta o respinge au dreptul de a sesiza instanţa de judecată, nu doar persoanele care participă în calitate de parte în procesul penal, ci orice alte persoane ale căror interese legitime au fost vătămate.

Legea condiţionează, aşadar, introducerea plângerii de existenţa unei vătămări legitime, spre a preîntâmpina plângerile neîntemeiate sau neserioase.

Aşa cum a statuat şi instanţa supremă prin decizia nr.XIII din 21 noiembrie 2005 a Secţiilor Unite, plângerea în faţa instanţei împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată, date de procuror, poate fi făcută şi este admisibilă numai după parcurgerea controlului ierarhic din cadrul intern al Ministerului Public.

*

În exercitarea dreptului de control, procurorul ierarhic superior (circumstanţiat în continuare numai la prim-procuror) este obligat să verifice sub toate aspectele legalitatea şi temeinicia soluţiei procurorului de netrimitere în judecată, nefiind limitat de obiecţiunile invocate în plângerea prin care a fost sesizat de către persoana ale cărei interese legitime au fost vătămate.

În acest cadru, prim-procurorul poate, printre altele, să admită plângerea şi să infirme (desfiinţeze) rezoluţia sau ordonanţa procurorului de netrimitere în judecată şi să dea aceeaşi sau altă soluţie de netrimitere în judecată pentru alte motive sau numai pentru unele dintre motivele invocate de petent.

Acest mod de soluţionare a plângerii de către prim-procuror nu se înscrie în dispoziţiile art.2781 alin.1 din Codul de procedură penală, ci reprezintă „acte şi măsuri” ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau al procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ca atare, după primirea copiei de pe această nouă ordonanţă sau rezoluţie de netrimitere în judecată, persoanele interesate pot face plângere la procurorul ierarhic superior celui care a emis-o, în condiţiile art.278 alin.2 din Codul de procedură penală.

Numai în situaţia în care, la rândul său, procurorul ierarhic superior, astfel sesizat, a respins plângerea şi a menţinut soluţia prim-procurorului, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate se pot adresa cu plângere instanţei de judecată, deoarece calea procedurală a acţiunii în justiţie este condiţionată potrivit art.2781 alin.1 din Codul de procedură penală, aşa cum am precizat, de parcurgerea etapei obligatorii a controlului ierarhic în cadrul Ministerului Public, finalizat prin respingerea plângerii făcute art.275-278 împotriva soluţiei de netrimitere în judecată date de procuror.

Precizăm că, prin infirmarea sa totală de către prim-procuror, soluţia iniţială a procurorului ierarhic inferior de netrimitere în judecată nu mai există.

Pe de altă parte, conform art.2781 alin.2 teza a II-a din Codul de procedură penală, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul legal, termenul prevăzut în alin.1 al aceluiaşi articol , în care va putea fi formulată calea de atac în justiţie va „curge de la data expirării termenului iniţial”, ce va corespunde celui de 20 de zile de la primirea noii ordonanţe sau rezoluţii de netrimitere în judecată dată de prim-procurorul ori de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru alte motive decât cele invocate de petent.

Ca atare, în ipoteza menţionată, dacă persoana vătămată sau orice altă persoană ale căror interese legitime sunt vătămate nu parcurge etapele obligatorii şi se adresează cu plângere direct instanţei, soluţia ce se impune este dată de prevederile art.2781 alin.13 din acelaşi cod, potrivit cărora plângerea greşit îndreptată se trimite organului judiciar competent, în scopul evitării încălcării normelor privind condiţiile accesului la instanţă.

În consecinţă, a interpreta altfel dispoziţiile legale în ipoteza luată în discuţie înseamnă a eluda voinţa legiuitorului de a se supune controlului intern al Ministerului Public şi soluţiile de netrimitere în judecată date de însuşi procurorul ierarhic superior indicat în alin.1 al art.278 din Codul de procedură penală.


*

* *

Având în vedere cele expuse, vă solicit să constataţi că această problemă de drept a primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti şi, printr-o decizie obligatorie, să stabiliţi modul unitar de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale.



PROCUROR GENERAL,
Laura Codruţa Kövesi

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , Sectiile unite


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Plangerea impotriva netrimiterii in judecata. Competenta de solutionare. Recurs in interesul legii
Articole Juridice

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea 153/2017 (+Anexele), privind salarizarea personalului platit din fonduri publice
LEGEA-CADRU nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice Cuprinde si An ...

Legea 50/2017 privind modificarea Legii-cadru salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice
Legea nr. 50/2017 privind modificarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a persona ...

Legea 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata
Legea nr. 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata Publicata in ...