Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » Calificarea gresita a caii de atac. Recurs in interseul legii promovat

Calificarea gresita a caii de atac. Recurs in interseul legii promovat

  Publicat: 19 Nov 2008       18850 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
A fost promulgat la 11.09.1865
Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 299 raportate la prevederile art. 377 din Codul de procedura civila, referitor la admisibilitatea recursului impotriva unei decizii pronuntate de tribunal, in recurs, daca aceasta este rezultatul unei gresite calificari a caii de atac exercitate de parte.

A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act adoptat de organele de stat,
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act adoptat de organele de stat,
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Va prezentam in continuare textul integral al RIL-ului:

C a t r e,
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE


In temeiul art. 329 din Codul procedura civila, astfel cum a fost modificat prin art.I pct.130 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.138/2000, aprobata prin Legea nr.219/2005, art.25 lit.a si art.63 lit.f din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara republicata, formulez prezentul
RECURS IN INTERESUL LEGII

In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.299 raportate la prevederile art.377 din Codul de procedura civila, referitor la admisibilitatea recursului impotriva unei decizii pronuntate de tribunal, in recurs, daca aceasta este rezultatul unei gresite calificari a caii de atac exercitate de parte.
Problema de drept anterior precizata s-a conturat in situatia litigiilor supuse dublului grad de jurisdictie, respectiv a hotararilor pronuntate de judecatorie in fond ce puteau fi atacate cu apel la tribunal si ulterior cu recurs la curtea de apel.
In acest caz, desi legea prevedea existenta a doua cai de atac, prima instanta sesizata cu judecarea unei pricini a pronuntat o hotarare susceptibila a fi atacata cu apel, iar tribunalul, ca instanta de control judiciar a calificat calea de atac exercitata de parte ca fiind recurs si a pronuntat o hotarare irevocabila.
Ulterior, prevalandu-se de dispozitiile legale care-i confereau dreptul la doua cai de atac, partea a exercitat recurs la curtea de apel impotriva hotararii pronuntate de tribunal, iar cu privire la admisibilitatea unui astfel de recurs instantele au adoptat solutii diferite.
I. Astfel, unele instante au apreciat ca recursul este admisibil, cu motivarea ca in toate cazurile, calea de atac impotriva hotararilor judecatoresti este prevazuta de lege, iar calificarea gresita a caii de atac de catre instanta care a exercitat controlul judiciar asupra hotararii pronuntate in fond nu poate avea drept consecinta inlaturarea dreptului partii de a exercita toate mijloacele procesuale stabilite de lege pentru a obtine protectia dreptului sau cu respectarea normelor de procedura specifice fiecarei cai de atac.
S-a aratat ca aceasta masura se impune, fiind contrar principiului legalitatii si scopului urmarit prin promovarea caii de atac, a mentine o hotarare pronuntata cu incalcarea normelor imperative de organizare judiciara referitoare la compunerea completelor de judecata si a celor procedurale privitoare la competenta instantelor judecatoresti.
A considera in sens contrar, inseamna a priva partile de un grad de jurisdictie, iar calificarea data de instanta, desi gresita, sa nu poata fi supusa controlului judecatoresc.
Ar insemna, totodata, crearea unui regim discriminatoriu. Astfel, ar exista parti care beneficiaza de trei grade de jurisdictie, in cauze similare si parti care, in urma calificarii gresite a caii de atac, ar beneficia doar de doua grade de jurisdictie si ar fi lipsite nejustificat de orice posibilitate de a critica masura calificarii.
Nu in ultimul rand, ar reprezenta o incalcare a dispozitiilor art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil (Anexa I).
II. Alte instante au considerat ca este inadmisibil recursul exercitat impotriva unei decizii pronuntate de o instanta de recurs, urmare recalificarii de catre instanta a caii de atac exercitata de parte.
S-a considerat ca aprecierea realizata de catre o instanta de recurs asupra naturii caii de atac cu care a fost investita, chiar gresita fiind, nu mai poate fi rediscutata in fata unei instante superioare, in raport de caracterul irevocabil al deciziei pronuntate si de puterea lucrului judecat de care aceasta se bucura, caracter care include si toate celelalte aspecte dezbatute in procesul respectiv.
Totodata, s-au invocat si dispozitiile art.377 alin.2 pct.4 si art.299 alin.1 din Codul de procedura civila, in raport de care hotararea instantei de recurs este irevocabila si nu poate fi atacata cu recurs.
Posibila greseala de calificare a caii de atac, din apel, in recurs, este asumata de instanta care a solutionat acea cale de atac in complet de recurs, constienta fiind ca hotararea sa este irevocabila si nu poate fi indreptata de alta instanta, decat in caile de atac extraordinare prevazute de lege impotriva unor astfel de hotarari (Anexa II).
Apreciem primul punct de vedere ca fiind in conformitate cu litera si spiritul legii
In conformitate cu prevederile art.299 din Codul de procedura civila:
„Hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului. Dispozitiile art. 282 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator.
Recursul se solutioneaza de catre instanta imediat superioara celei care a pronuntat hotararea in apel.”
Totodata, dispozitiile art.2821 din acelasi cod, instituie o exceptie de la regula conform careia, hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel, stabilind ca: „Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, litigii al caror obiect are o valoare de pana la 100.000 lei inclusiv, atat in materie civila, cat si in materie comerciala, actiunile posesorii, precum si cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, luarea masurilor asiguratorii si in alte cazuri prevazute de lege.
Hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, daca legea nu prevede altfel”.
Din analiza acestor norme legale rezulta ca obiectul recursului, cale extraordinara de atac, este reglementat in mod expres, fie in legea de procedura civila, fie in legi speciale.
In acest context, exercitarea cailor de atac este guvernata de principiul legalitatii, potrivit caruia caile de atac sunt instituite prin lege, ceea ce inseamna ca o hotarare judecatoreasca nu poate fi atacata pe alte cai decat cele expres prevazute de lege.
Legalitatea cailor de atac este totodata si o regula cu valoare de principiu constitutional, consacrat in art.129 din legea fundamentala, conform caruia: „Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii”.
Prin urmare, proclamand dreptul partilor interesate si al Ministerului Public de a ataca hotararile judecatoresti, textul constitutional arata insa, ca aceasta se poate face numai „in conditiile legii”, evocand astfel nu numai faptul ca mijloacele procesuale de atac a hotararilor judecatoresti sunt cele prevazute de lege, dar si ca exercitarea insasi a acestora trebuie sa se realizeze in conditiile legii.
Legalitatea cailor de atac implica totodata si consecinta ca mentiunea gresita facuta in dispozitivul hotararii care se ataca nu acorda partii o cale de atac pe care legea insasi n-a prevazut-o sau, dimpotriva, nu-i rapeste partii calea de atac pe care legea i-a conferit-o.
In acest sens, calificarea gresita de catre instanta a cererii introductive ori a caii de atac exercitate si, pe cale de consecinta, pronuntarea unei hotarari judecatoresti corespunzatoare acestei calificari, nu poate rapi dreptul partii la respectiva cale de atac, intrucat caile de atac nu sunt cele mentionate in hotararea atacata, ci acelea prevazute de lege.
Prin urmare, in situatia litigiilor analizate, partea nu poate fi sanctionata pentru eroarea facuta de instanta de control judiciar in calificarea caii de atac cu care a fost investita.
Astfel, daca prima instanta a pronuntat o hotarare judecatoreasca susceptibila a fi atacata cu apel, iar tribunalul, calificand in mod gresit calea de atac ca fiind recurs, a pronuntat in complet de trei judecatori, o hotarare irevocabila, partea poate exercita recurs impotriva acesteia.
Aceeasi solutie se impune si in situatia in care prima instanta a pronuntat o hotarare judecatoreasca susceptibila de a fi atacata cu apel, insa, in mod eronat mentioneaza in dispozitiv calea de atac a recursului pe care partea o exercita, investind in acest sens tribunalul care o solutioneaza ca atare. Aceasta, deoarece instanta de control judiciar, in exercitiul rolului activ, facand aplicarea dispozitiilor art. 84 din Codul de procedura civila trebuia sa dea calificarea exacta a caii de atac, in functie de prevederile legii.
In ambele cazuri, tribunalul, ca prima instanta de control judiciar, a rapit partii o cale de atac prevazuta de lege, iar aceasta greseala poate si trebuie sa fie remediata tocmai prin admiterea recursului de catre curtea de apel.
De altfel, este evident ca decizia pronuntata de catre tribunal in aceste circumstante incalca normele legale imperative privind compunerea instantei fiind incident motivul de casare prevazut de dispozitiile art. 304 pct.1 din Codul de procedura civila.
In caz contrar, solutia inadmisibilitatii recursului nu intruneste exigentele impuse de art.6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului, referitor la garantiile unui proces echitabil.
Instanta europeana a decis in mod constant ca limitarile dreptului de acces la un tribunal – componenta a garantiilor mentionate – cuprinse in marja de apreciere, lasata de prevederile Conventiei si de jurisprudenta organelor sale la dispozitia statelor, cuprinde si conditiile in care poate fi atacata o hotarare a unei instante de fond .
In masura in care neindeplinirea unei asemenea conditii nu se datoreaza culpei titularului exercitiului caii de atac, el nu poate fi decazut din posibilitatea de a o pune in realizare.
De asemenea, desi art.6 paragraful 1 din Conventia europeana nu obliga statele ca, in materie extrapenala, sa asigure accesul la dublul grad de jurisdictie, totusi, daca asemenea jurisdictii exista, garantiile instituite de acest text trebuie respectate, in vederea asigurarii dreptului de acces efectiv la un tribunal.
De altfel, o interpretare extrem de riguroasa facuta de jurisdictiile interne unei reguli procedurale ce poate avea drept consecinta privarea partilor de punerea in valoare a dreptului lor de acces la un tribunal, sub forma imposibilitatii intentarii unei cai de atac impotriva unei hotarari a unei instante inferioare, reprezinta o incalcare a dispozitiilor art.6 paragraful 1 din Conventie .
Pe de alta parte, consideram ca solutia contrara ar insemna si crearea unui regim discriminatoriu intre partea care beneficiaza de trei grade de jurisdictie, in cauze similare si cea care, in urma calificarii gresite a caii de atac, beneficiaza doar de doua grade, fiind lipsita nejustificat de orice posibilitate de a critica masura calificarii.
Pentru aceste considerente in temeiul prevederilor art.329 din Codul de procedura civila, solicit admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art.299 raportate la prevederile art.377 din Codul de procedura civila, in sensul in care este admisibila exercitarea caii de atac a recursului impotriva unei decizii pronuntate de tribunal in recurs, daca aceasta din urma este rezultatul unei gresite calificari a caii de atac.

PROCUROR GENERAL
Laura Codruta Kövesi


Pronuntata de: Parchetul General


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Calificarea gresita a caii de atac. Recurs in interseul legii promovat
Articole Juridice

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

(P) Avocat Dreptul Muncii Brasov. Asistenta si Reprezentare Juridica
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice

Monitorul Oficial din data de 15 iunie 2017
15 Jun 2017 | 800

Monitorul Oficial din data de 14 iunie 2017
14 Jun 2017 | 334

Legislaţie

Legea 50/2017 privind modificarea Legii-cadru salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice
Legea nr. 50/2017 privind modificarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a persona ...

Legea 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata
Legea nr. 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata Publicata in ...

Legea 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi
Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi Publicata Mo ...