Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza fondurile acumulate intr-o perioada de mai multi ani din contributiile participantilor la fond, capitalizate si administrate privat, in scopul platii unor pensii altele decat cele din sistemul public de stat.
Intrucat, conform art.252 alin.3 C.proc.civ. perimarea cererii in judecata nu poate fi ridicata pentru prima data in calea de atac, rezulta ca aceasta sanctiune procedurala se acopera daca nu a fost discutata la
instanta de
fond .
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Acele masuri care au ca scop sprijinirea persoanelor in cautarea unui loc de munca si, in mod deosebit, a somerilor, pentru a dobandi statutul de persoana ocupata.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Desemneaza fondurile acumulate intr-o perioada de mai multi ani din contributiile participantilor la fond, capitalizate si administrate privat, in scopul platii unor pensii altele decat cele din sistemul public de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Desfiintare, pentru viitor, a unui contract legal incheiat, care se efectueaza, de regula, prin
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
In materie civila, desistarea este renuntarea reclamantului fie la judecata, fie renuntarea la insusi dreptull pretins.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Desemneaza fondurile acumulate intr-o perioada de mai multi ani din contributiile participantilor la fond, capitalizate si administrate privat, in scopul platii unor pensii altele decat cele din sistemul public de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza fondurile acumulate intr-o perioada de mai multi ani din contributiile participantilor la fond, capitalizate si administrate privat, in scopul platii unor pensii altele decat cele din sistemul public de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza fondurile acumulate intr-o perioada de mai multi ani din contributiile participantilor la fond, capitalizate si administrate privat, in scopul platii unor pensii altele decat cele din sistemul public de stat.
-----------------
F.G. a chemat in judecata Camera de Comert,
Industrie si Agricultura Mures solicitand
anularea deciziei nr.100/14.01.1998 emisa de parata prin care i s-a desfacut disciplinar contractul de munca in temeiul art.130 lit.i din
codul muncii pe motiv ca a absentat nemotivat de la serviciu in zilele de 8, 9 si 10 septembrie 1997. Contestatoarea a cerut si repunerea in drepturile anterioare masurii desfacerii contractului de
munca .
Prin incheierea din 23.IX.1998 Judecatoria Tg. Mures, in temeiul art.242 pct.2 c.pr.civ. a dispus suspendarea judecarii cauzei pentru lipsa partilor carea aveau termenul in cunostinta.
La 1.X.1999 contestatoarea a solicitat repunerea pe rol a dosarului.
Prin
sentinta civila nr.1004/3.II.2000 Judecatoria Tg. Mures a admis contestatia formulata de si-a dispus
anularea deciziei nr.100/14.I.1998 a Camerei de
Comert si Agricultura Mures si respectiv reintegrarea contestatoarei pe postul detinut anterior luarii acestei
masuri .
A fost obligata intimata sa plateasca contestatoarei toate drepturile salariale cuvenite cu incepere de la 14.I.1998.
Tribunalul Mures, sectia civila, prin decizia nr.980/18.06.2001 a admis
recursul declarat de Camera de Comert,
Industrie si Agricultura Mures.
In motivarea solutiei, tribunalului a retinut ca, la
instanta de fond, judecata pricinii a fost suspendata pentru lipsa partilor la 23.IX.1998 iar contestatoarea a cerut repunerea pe rol abia la 1.X.1999, dupa expirarea termenului de 1 an prev.de art.248 alin.1 c.pr.civ., ceea ce avea
drept consecinta perimarea contestatiei.
Cum perimarea opereaza de drept, sanctionand
neglijenta manifestata prin abandonarea procesului
tribunalul a considerat intemeiata exceptia invocata de intimata CCIA Mures privind perimarea contestatiei si, pe cale de consecinta, admitand
recursul intimatei, a casat hotararea atacata si in fond a respins contestatia petentei ca urmare a intervenirii perimarii.
Impotriva acestei decizii in temeiul art.330 pct.2 c.pr.civ. Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de
Justitie a declarat recurs in anulare pe motiv ca a fost pronuntata cu incalcarea esentiala a legii, respectiv a art.253 alin.3 C.proc.civ. potrivit caruia perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara in
apel respectiv recurs daca nu a fost propusa in fata primei instante.
Or, in speta, exceptia perimarii contestatiei nu a fost invocata nici de intimata si nici de
judecatorie pe parcursul solutionarii contestatiei in fata instantei de fond si nici nu a constituit unul din motivele de recurs declarate de intimata, astfel ca
tribunalul nu putea primi exceptia perimarii contestatiei.
Pe cale de consecinta s-a solicitat admiterea recursului in anulare,
casarea deciziei criticate si trimiterea cauzei la tribunal pentru solutionarea recursului pe
fond .
Recursul in anulare este intemeiat.
Potrivit art.248 c.pr.civ. orice
cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta
cerere de reformare sau
revocare se perima de
drept chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an.
Din textul mentionat rezulta ca ramanerea cauzei in nelucrare si
culpa partii sunt doua elemente esentiale care definesc perimarea ca pe o sanctiune procedurala dar si o
prezumtie de
desistare de la
judecata .
Este adevarat ca in speta judecata contestatiei a fost suspendata pentru lipsa partilor la 23.IX.1998 de catre Judecatoria Tg. Mures si ca petenta a solicitat repunerea pe rol la 1.X.1999 dupa expirarea termenului de 1 an prev. de art.248 (1) c.pr.civ., ceea ce era de natura a conduce la perimarea contestatiei chiar din oficiu de catre
judecatorie.
Exceptia perimarii nu a fost insa invocata nici de intimata CCIA Mures si nici de
judecatorie pe parcursul solutionarii contestatiei.
Or, potrivit art.252 (3) C.proc.civ. perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima data in calea de atac fie ca aceasta este
apel sau recurs.
Prin urmare, in toate cazurile, perimarea trebuie sa fie constatata de
instanta sesizata cu cererea principala sau investita cu o
cale de atac potrivit principiului ca „judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei”.
Asadar,
instanta de recurs nu poate sa constate perimarea actiunii cu care a fost sesizata o alta
instanta.
Astfel fiind,
tribunalul nu putea constata perimarea contestatiei la
judecatorie cat timp aceasta exceptie nu a fost ridicata si discutata in fata instantei de
fond . Cu alte cuvinte, perimarea se acopera daca nu a fost discutata la
instanta de
fond .
Fata de cele ce preced
recursul in anulare a fost admis, s-a casat decizia atacata si s-a trimis
cauza aceluiasi tribunal pentru solutionarea recursurilor pe
fond .
Interesant
