Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Executare silita pornita in baza unui contract de arenda. Continutul contractului. Obligatiile arendasului.

Executare silita pornita in baza unui contract de arenda. Continutul contractului. Obligatiile arendasului.

  Publicat: 02 Apr 2009       11921 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Contractul de arendare incheiat in scris si inregistrat la consiliul local constituie titlu executoriu pentru plata arendei la termenele si in modalitatile stabilite in contract

1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Un contract individual de munca de tip particular, incheiat pe durata determinata, in temeiul caruia o persoana fizica, denumita ucenic,
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Cel care da in arenda. Potrivit art.2 si 3 alin.1 (fraza finala) din Legea arendarii nr.16/1994, modificata, poate fi arendator orice persoana, fizica sau juridica,
Suma de bani platita periodic de catre persoane care au concesionat anumite bunuri [mine, terenuri etc.] ori au contractat licente prin know-how.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Eliberare de plata a unei datorii, a unei sarcini impuse unei persoane care nu o poate executa din motive straine de vointa sa
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Suma de bani platita periodic de catre persoane care au concesionat anumite bunuri [mine, terenuri etc.] ori au contractat licente prin know-how.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Indatorire a debitorului intr-un raport de obligatie, de a transmite creditorului
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Eliberare de plata a unei datorii, a unei sarcini impuse unei persoane care nu o poate executa din motive straine de vointa sa
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma de bani platita periodic de catre persoane care au concesionat anumite bunuri [mine, terenuri etc.] ori au contractat licente prin know-how.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Parte dintr-un proces
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva, la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Modificarea unilaterala de catre A.D.S. a contractului de arenda cu privire la suprafata arendata, in sensul diminuarii suprafetelor de teren agricol si a cuantumului arendei este legala, fata de continutul contractului, prin raportare la dispozitiile art. 969 C.civ., astfel ca arendasul are obligatia de plata a redeventei cat timp contractul este in fiinta.

Dat fiind si obligatia sa, stabilita prin contract, de asigurare a culturilor infiintate pana la nivelul redeventei datorate, imprejurarea ca prin H.G. nr. 440/2003 s-a declarat stare de calamitate naturala pentru zonele in care culturile agricole au fost afectate de fenomenele naturale, nu are relevanta, intrucat riscul contractului este suportat de arendas, prin neindeplinirea obligatiei de asigurare cel putin pana la nivelul cuvenit arendatorului.


---------------

Prin cererea inregistrata initial pe rolul Judecatoriei Turnu Severin si ulterior pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, urmare a declinarii competentei de solutionare a cauzei, contestatorul F.F. a formulat contestatie la executare impotriva titlului executoriu nr. 186/2002 emis de Agentia Domeniilor Statului si afisat la sediul Primariei Drobeta Turnu Severin la 18 august 2006.

Contestatorul a aratat ca, incepand cu data de 12 decembrie 2001, a incheiat cu intimata 3 contracte de arenda, inregistrate la Primaria comunei Vanjulet, prin care s-a stabilit exploatarea unor suprafete de teren arabil. Din anul 2003, intimata a modificat suprafata arendata in sensul diminuarii acesteia, desi contestatorul efectuase lucrari de investitii pe suprafetele arendate, astfel incat nu a obtinut beneficiul anual estimat.

Se mai arata ca in datele de 26 septembrie 2003, 6 octombrie 2003 si 25 noiembrie 2003 a comunicat intimatei ca doreste sa rezilieze contractul de arenda, aspect confirmat si de adresa A.D.S. Mehedinti nr. 786/2005. Ca urmare a necomunicarii niciunui punct de vedere la aceste cereri, contestatorul a considerat ca intimata a admis cererea si a reziliat contractul .

A precizat ca din anul agricol 2003/2004 mai multe suprafete de teren care fac obiectul altor contracte de arenda incheiate cu intimata, au fost lucrate de catre un alt arendator si anume de catre S.C. A. S.R.L., si ca in anul 2005 i-au fost comunicate facturi de plata pentru redeventa si penalitati, facturi pe care a refuzat sa le plateasca.

Mai arata ca pentru anul agricol 2002, desi nu a putut folosi terenul decat cu anul agricol urmator, a platit redeventa, iar pentru anul agricol 2002 – 2003, judetul Mehedinti a fost considerat calamitat 100%, asa incat nu poate fi obligat la plata redeventei, in conditiile in care a instiintat reprezentantii A.D.S. Mehedinti.

Curtea de Apel Bucuresti, prin sentinta civila nr. 45/2007 a respins exceptia inadmisibilitatii ca neintemeiata, iar pe fond a admis contestatia la executare si a anulat formele de executare silita efectuate in baza contractului de arenda nr. 186/2002.

Instanta a retinut ca exceptia de procedura invocata este neintemeiata, intrucat dispozitiile art. 137 C.proc.civ. au un caracter dispozitiv, protejand interesul privat al paratei creditoare, constand in cunoasterea cererii si a tuturor actelor, inca inainte de declansarea cauzei.

Or, parata a intrat in posesia acestor inscrisuri, inainte de a se proceda la judecarea cauzei, in urma dispozitiei instantei.

In consecinta, necomunicarea cererii si a actelor in sprijinul ei, anterior primirii cererii de catre instanta de judecata, nu a produs vreo vatamare paratei, cat timp i-au fost comunicate anterior dezbaterilor in cauza, motiv pentru care exceptia formulata a fost respinsa ca neintemeiata.

Pe fondul cauzei, instanta de apel a retinut urmatoarele:

La data de 24 iulie 2006, in temeiul art. 58 din O.U.G. nr. 51/1998, A.D.S. a emis somatia nr. 79368, prin care s-a solicitat contestatorului achitarea creantei scadente potrivit contractului de arenda nr. 186/2002, in valoare de 4.248,28 lei reprezentand arenda neachitata – penalitati.

Potrivit art.6.1 lit.a din contractul de arenda ce reprezinta titlu executoriu, contestatorul avea obligatia de a plati arendatorului contravaloarea cantitatii de 315 kg grau stas 813/68/ha/an agricol. Potrivit art. 6.3 din acelasi contract, plata arendei urma sa se faca in 4 transe, respectiv 10% pana la 30 iunie, 15% pana la 31 august, 50% pana la 31 octombrie si 25% pana la 27 decembrie.

In contract, insa, nu se precizeaza pentru care an agricol se face plata redeventei potrivit art. 6.3 din contract .

Pe de alta parte, desi la data de 27 august 2003 s-a diminuat suprafata de teren arendata cu 1,93 ha, iar mai apoi cu 8 ha, contractul de arenda nu a fost renegociat proportional cu aceasta diminuare.

Se constata ca potrivit art. 2.4 din contractul de arenda doar in situatia reconstituirii dreptului de proprietate in baza legilor speciale sau a hotararilor judecatoresti, arenda se diminua de drept, corespunzator suprafetei de teren ramase. Or, in situatia incheierii contractului de concesiune de A.D.S. cu S.C. A. S.R.L., care a afectat 8 ha, din obiectul contractului de arenda in litigiu, nu mai intervenea aceasta reducere de drept, contractul trebuind a fi renegociat proportional cu aceasta diminuare.

Avandu-se in vedere si lipsa mentiunii anului agricol pentru care trebuia

efectuata plata redeventei, se apreciaza incertitudinea creantei prevazuta in actul de executare .

In acelasi sens, se constata ca, potrivit art.9.1 din contractul de arenda, forta majora este prevazuta ca o clauza de exonerare a raspunderii pentru neexecutarea obligatiei contractuale. In continuare, in art. 9.2 se prevede ca in cazul calamitatilor naturale declarate prin act normativ, pentru suprafetele arendate, cuantumul arendei va fi renegociat in raport cu cota stabilita in actul normativ.

Or, prin H.G. nr. 440/2003 s-a declarat stare de calamitate naturala pentru zonele in care culturile agricole au fost afectate de fenomenele naturale din iarna anilor 2002 - 2003, judetul Mehedinti figurand in anexa acestei hotarari de guvern. Nici in aceasta situatie nu s-a procedat la o renegociere a contractului de arenda, titlul executoriu cuprinzand si sumele datorate cu titlu de redeventa pentru aceasta perioada .

Nu se poate invoca nici neasigurarea corespunzatoare a arendasului, atat timp cat potrivit H.G. nr. 400/2003, culturile au fost afectate total. Doar in situatia in care cota nu ar fi fost de 100%, s-ar fi pus problema aplicarii art. 9.2 si art. 4.2 privind renegocierea arendei in functie de masurile de prevenire, sau de asigurarea proportiei cuvenite arendatorului. Forta majora, in speta calamitatea naturala, nu este imputabila arendasului.

Curtea a apreciat ca in cauza nu s-a facut dovada unei creante certe, astfel incat, executarea silita pornita pentru o creanta al carei cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine, atrage nulitatea actelor de executare, potrivit art. 379 C.proc.civ., care arata imperativ ca numai o creanta certa, lichida si exigibila poate fi executata silit.

Impotriva hotararii a formulat recurs Agentia Domeniilor Statului, criticand-o pentru nelegalitate din prisma dispozitiilor art. 3041 C.proc.civ. pentru motivele ce succed:

Contestatia la executare este inadmisibila fata de dispozitiile art. 46 din O.U.G. nr. 51/1998, intrucat nu s-a facut dovada comunicarii cererii si a actelor pe care se intemeiaza inainte de depunerea acestora in instanta.

Actele de executare savarsite sunt intemeiate pe prevederile O.U.G. nr. 64/2005 si O.U.G. nr. 51/1998, astfel incat acestea sunt legale intrucat contestatorul nu si-a indeplinit obligatiile de plata a arendei.

Contractul de arenda stipuleaza ca plata arendei se datoreaza de la data semnarii procesului-verbal de predare-primire a suprafetei de teren arendate, astfel ca aprecierea instantei de fond referitoare la lipsa mentiunii anului agricol pentru care se face plata arendei este nefondata.

Conform art. 4.2 lit. h din contract, arendasul avea obligatia sa asigure culturile cel putin in proportia cuvenita arendatorului la o societate de asigurari specializate, astfel ca invocarea calamitatilor naturale este nefondata.

Cu privire la forta majora, se arata ca in cazul contractelor de arenda riscul este suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat. Obligatia de a plati o suma de bani asumata prin contract este o obligatie de a da bunuri de gen si nicio obligatie contractuala nu leaga plata pretului arendei de obtinerea unei anumite productii sau intr-o cantitate care sa asigure plata arendei.

Potrivit H.G. nr. 440/2003 privind declararea starii de calamitate naturala in anul 2002 – 2003, arendasul a beneficiat de despagubiri pentru culturile afectate din partea statului. O exonerare de raspundere privind plata arendei ar insemna o dubla despagubire .

S-a aratat totodata ca actele de executare efectuate sunt legale deoarece creanta este certa, lichida si exigibila.

Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, a probatoriilor administrate in toate etapele procesuale si a textelor de lege incidente in cauza, Inalta Curte a retinut ca recursul este fondat in limitele si pentru considerentele urmatoare :

Potrivit art. 6 alin.(5) din Legea arendarii nr. 16/1994, modificata prin Legea nr. 58/1995, Legea nr. 65/1998, O.U.G. nr. 157/2002, Legea nr. 350/2003, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 276/2005 si Legea nr. 223/2006, contractele de arendare incheiate in scris si inregistrate la consiliul local constituie titluri executorii pentru plata arendei la termenele si in modalitatile stabilite in contract .

Executarea silita pornita de A.D.S. in temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de arenda nr. 186/2002 este supusa dispozitiilor O.U.G. nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, fata de continutul O.U.G. nr. 64/2005 pentru accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate A.D.S. de catre partenerii contractuali.

Dispozitiile art. 46 din O.U.G. nr. 51/1998 obliga contestatorul sa comunice creditorului cererea, actele pe care se intemeiaza si, dupa caz, interogatoriul scris, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, inainte de depunerea acestora in instanta. Nerespectarea acestor dispozitii impiedica pe judecator sa primeasca cererea de chemare in judecata fara dovada privind indeplinirea obligatiei de comunicare .

Dispozitiile speciale de procedura mentionate protejeaza interesele creditorului constand in cunoasterea cererii si a tuturor actelor, inainte de declansarea litigiului.

Cererea de chemare in judecata a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Turnu Severin cu incalcarea dispozitiilor mentionate, dar, prin grija instantei competente a solutiona litigiul, Curtea de Apel Bucuresti, lipsurile au fost complinite.

De altfel recurenta, dupa comunicarea cererii de chemare in judecata si a inscrisurilor doveditoare, a formulat intampinare precum si inscrisuri in dovedirea apararilor invocate.

In consecinta, necomunicarea cererii de chemare in judecata si a

actelor anterior inregistrarii litigiului pe rolul instantei de judecata, nu au produs recurentei nicio vatamare in drepturile sale.

Rezulta astfel ca exceptia inadmisibilitatii actiunii a fost corect solutionata de prima instanta.

Sustine recurenta ca cererea formulata nu putea fi admisa fata de dispozitiile art. 399 alin.(1) C.proc.civ., deoarece nu au fost invocate vicii si nelegalitati ale actelor de executare ulterioare hotararii ce se executa.

Critica este neintemeiata intrucat, fiind in prezenta unui titlu executoriu prevazut de Legea nr. 16/1994, in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 399 alin.(3) C.proc.civ. si nu art. 399 alin.(1) C.proc.civ., conform carora, in atare situatie, in contestatia la executare se pot invoca si aparari de fond impotriva titlului executoriu.

Se sustine de asemenea ca prima instanta a considerat caracterul incert al creantei, deoarece in contract nu se precizeaza pentru ce an agricol se face plata redeventei.

Intr-adevar, potrivit dispozitiilor art. 6.2. din contract plata arendei se datoreaza de la data semnarii procesului-verbal de primire a suprafetei de teren arendate si corespunzator suprafetei cuprinsa in procesul-verbal, respectiv 18 iulie 2002.

De asemenea, din clauzele contractuale rezulta ca plata arendei este

prevazuta pe ani calendaristici, primul an de plata fiind 2002 fata de continutul art. 6.2 din contract .

Retine instanta de fond ca desi suprafetele arendate s-au diminuat, initial cu 1,93 ha, iar ulterior cu 8 ha, redeventa nu a fost diminuata corespunzator.

Sub acest aspect Inalta Curte retine cele ce succed:

Intre parti a intervenit contractul de arenda nr. 186 din 11 februarie 2006, prin care s-a transmis contestatorului dreptul si obligatia de exploatare

a unui teren cu destinatie agricola in suprafata de 12 ha.

Recurenta a diminuat initial suprafata arendata cu 1,93 ha si ulterior, in 2004, cu inca 8 ha, astfel cum rezulta din adresa nr. 786/2005.

Conform dispozitiilor art. 6.1 din contractul de arenda, arendasul avea obligatia de plata anuala a unei arende reprezentand echivalentul in lei a 315 kg grau stas 813/68/ha.

Recurenta a diminuat arenda datorata corespunzator suprafetei ramase in 2002, respectiv pentru 10.07 ha, situatie ce rezulta din fisele de calcul aferente debitului din anul 2002.

Din fisele aferente anului 2004 rezulta ca la 22 aprilie 2004 suprafata arendata a fost diminuata, asa cum s-a aratat, cu inca 8 ha, arenda diminuandu-se corespunzator suprafetei de teren ramase.

Operatiunea de diminuare a suprafetelor de teren era previzibila si acceptata de intimat fata de continutul dispozitiilor art. 2.4 din contract conform carora „in situatia in care suprafata de teren, proprietate privata a statului ce face obiectul contractului de arenda, va fi diminuata ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului agricol … prevederile contractului se modifica de drept, prin scaderea suprafetei de teren ce face obiectul retrocedarii si, in mod corespunzator, a arendei datorate”.

Rezulta astfel ca modificarea unilaterala de catre A.D.S. a contractului

de arenda nr. 186 din 11 iunie 2002 cu privire la suprafata arendata si a cuantumului arendei este legala, fata de continutul contractului, prin raportare la dispozitiile art. 969 C.civ.

Intimatul sustine ca a intervenit rezilierea contractului prin acordul partilor urmare a faptului ca la 3 iulie 2003 a adus la cunostinta reprezentantilor in teritoriu si recurentei intentia sa de a rezilia contractul, apreciind ca tacerea a insemnat acordul tacit al recurentei la rezilierea contractului.

Apararea este neintemeiata.

Fiind in prezenta unui contract sinalagmatic, lipsa raspunsului arendatorului la solicitarea arendasului de reziliere a contractului nu poate valora acord tacit la rezilierea prin acordul partilor.

De altfel, procedura aprobarii tacite stabilite prin O.U.G. nr. 27/2003 aprobat cu modificari prin Legea nr. 486/2003 priveste o modalitate alternativa de emitere sau reinnoire a autorizatiilor de catre autoritatile administratiei publice si nu are incidenta in cauza.

Intimatul, in lipsa acordului arendatorului, avea posibilitatea conform art.24 alin.(2) din Legea nr. 16/1994 sa ceara in justitie rezilierea contractului.

Drept urmare, intimatul are obligatia de plata a redeventei cat timp contractul este in fiinta.

Potrivit art. 8.2 din contract, arendasul are obligatia de a asigura culturile infiintate cel putin pana la nivelul redeventei cuvenit arendatorului.

Intimatul a facut dovada indeplinirii acestei obligatii doar pentru perioada 18 decembrie 2002 – 1 august 2003.

Dat fiind obligatia sa de asigurare pana la nivelul redeventei datorate, imprejurarea ca prin H.G. nr. 440/2003 s-a declarat stare de calamitate naturala pentru zonele in care culturile agricole au fost afectate de fenomenele naturale din iarna anilor 2002 – 2003 , este lipsita de relevanta.

Riscul contractului (soarta obligatiei arendasului de a plati arenda stabilita in bani) este suportat de arendas, prin neindeplinirea obligatiei de asigurare cel putin pana la nivelul cuvenit arendatorului.

Pentru considerentele aratate, Inalta Curte, retinand incidenta dispozitiilor art. 304 pct. 9 C.proc.civ., in temeiul dispozitiilor art.312 alin.(1), alin.(2) si alin.(3) C.proc.civ. a admis recursul si a modificat in parte sentinta, in sensul ca a respins contestatia la executare ca nefondata. Au fost mentinute dispozitiile privitor la respingerea exceptiei inadmisibilitatii.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia civila nr. 5329 din 30 septembrie 2008


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Diferenta de tratament bazata indirect pe religie. Refuzul unui tratament medical
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Studiu de caz
Sursa: Dobre Ion

Particularitati privind procedura concilierii in litigiile de munca
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea nr. 234/2020 pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Legea nr. 234/2020 pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat ...

Legea nr. 231/2020 pentru completarea Legii asistentei sociale nr. 292/2011
Legea nr. 231/2020 pentru completarea Legii asistentei sociale nr. 292/2011 Monitorul Oficial, Pa ...

Legea nr. 230/2020 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Legea nr. 230/2020 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Monitorul Oficial, ...