Functionar public. Litigiu privind drepturi de natura salariala. Corecta delimitare a calitatii procesual pasive.

In litigiul avand ca obiect solicitarea unor drepturi de natura salariala, calitatea procesuala pasiva este detinuta exclusiv de catre institutia cu care functionarul public are stabilit raportul de serviciu .

Faptul ca ministerul in interiorul caruia institutia publica este organizata si functioneaza, in calitatea acestuia de ordinator principal de credite repartizeaza institutiilor subordonate creditele bugetare aprobate, nu constituie un temei suficient pentru atragerea acestuia in litigiu, motivatia invocata de reclamant privind garantia ca obligatia baneasca a institutiei publice va fi astfel executata, neavand suport in dispozitiile procedurale privitoare la conditiile de exercitiu ale actiunii civile.

-------------

Prin cererea de interventie inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti la data de 13.09.2007, reclamantii D.C, G.F, s.a. au solicitat sa intervina in dosarul nr. 3920/2/2007, urmand ca instanta sa oblige Ministerul Internelor si Reformei Administrative si Ministerul Economiei si Finantelor la plata sporului de fidelitate pentru anul 2005, actualizat.

In motivarea cererii, reclamantii au aratat ca obligatia de plata a sporului de fidelitate se intemeiaza pe dispozitiile art. 6 din OG nr. 38/2003, iar faptul ca acest act normativ a fost suspendat succesiv nu prezinta relevanta in cauza, intrucat pe calea suspendarii nu se poate ajunge la anularea unui drept legal acordat.
Paratul Ministerul Internelor si Reformei Administrative a formulat cerere de chemare in garantie a Ministerului Economiei si Finantelor.
Avandu-se in vedere ca reclamantii au invocat drepturi proprii, distincte de ale reclamantilor din dosarul nr.3920/2/2007, cererea acestora a fost calificata ca actiune principala.

Prin Sentinta Civila nr. 521 din 19 februarie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII a Contencios Administrativ si Fiscal, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Ministerul Internelor si Reformei Administrative si Ministerul Economiei si Finantelor, exceptie invocata din oficiu si a respins actiunea ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate . Totodata, prima instanta a respins si cererea de chemare in garantie a Ministerului Economiei si Finantelor ca fiind ramasa fara obiect .

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca reclamantii sunt functionari in cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, astfel incat Ministerului Internelor si Reformei Administrative, ordonator principal de credite, nu ii incumba obligatia principala, respectiv cea de plata efectiva a acestor drepturi .

Totodata, judecatorul fondului a apreciat ca plata sporului de fidelitate trebuie sa se faca, in masura in care se stabileste ca este datorat, de catre institutia publica la care este incadrat functionarul public.

Impotriva acestei sentinte au formulat recurs atat reclamantii si intervenientii.
Recurentii considera ca in mod gresit instanta de fond a ridicat din oficiu si a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Ministerul Internelor si Reformei Administrative are calitate de ordonator principal de credite, iar in conformitate cu dispozitiile art.21 din Legea nr.500/2002, ordonatorii principali de credite sunt cei care repartizeaza creditele bugetare, aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare.

Bugetul se aloca M.I.R.A. si nu Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti care este ordonator tertiar de credite si nu poate dispune de sumele alocate de catre minister pentru alte plati decat pentru cele care au fost repartizate.
Directiile generale ale unui minister pot fi oricand restructurate, iar salariatii pot trece de la o directie la cealalta, atata timp cat sunt angajatii ministerului .

Recursul este nefondat.

Calitatea procesuala este definita ca fiind existenta unei identitati intre reclamant si cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecatii (cu referire la reclamant), precum si intre parat si cel obligat in acelasi raport juridic (cu referire la parat).
In speta, s-a pus problema lipsei calitatii procesuale pasive a paratului chemat in judecata si anume a Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Reclamantii si intervenientii si-au desfasurat activitatea in cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, iar obiectul actiunii il reprezinta plata unor drepturi salariale.

Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti este ordonator tertiar de credite si este obligata in virtutea raporturilor de serviciu incheiate cu reclamantii si intervenientii sa achite drepturile salariale.
Numai aceasta institutie publica poate fi chemata in judecata pentru neplata salariului sau a altor pretentii banesti.

Ceea ce invoca recurentii nu are legatura cu calitatea procesuala pasiva.

Recurentii nu au chemat in judecata M.I.R.A. in calitate de obligat in cadrul unui raport juridic (plata salariului), ci pentru calitatea acestuia de ordonator principal de credite.

Este adevarat ca M.I.R.A. are aceasta calitate si repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, conform art.21 din Legea nr.500/2002.

Recurentii considera ca atragerea M.I.R.A. in proces reprezinta o garantie ca obligatia baneasca a Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti va fi executata.
Aceasta interpretare a recurentilor se opune conditiilor de exercitiu ale actiunii civile stabilite de codul de procedura civila si in mod corect nu a fost primita de instanta de fond si nici de prezenta instanta care este investita cu solutionarea recursului.

Recursul a fost respins ca nefondat.