Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un
beneficiu financiar sau alt
beneficiu material,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Printre altele este vorba despre:
• dreptul la viata,
• dreptul la un proces echitabil in materie
civila sau penala,
• dreptul de a respecta viata privata si de
familie,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Infractiuni care fac parte din grupul infractiunilor contra sigurantei statului,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este inscrisul constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandantului si cuprinde puterile conferite mandatarului,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este activitatea procesuala exercitata de organele de urmarire penala sau de instanta de judecata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri care se afla ascunse, si care, daca ar fi descoperite ar contribui la aflarea adevarului intr-o cauza penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
O operatiune realizata de o persoana fizica sau juridica care are drept scop stingerea totala sau partiala a unei datorii
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
O operatiune realizata de o persoana fizica sau juridica care are drept scop stingerea totala sau partiala a unei datorii
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este operatiunea efectuata de organele de urmarire penala si de instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare!
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Infractiuni care fac parte din grupul infractiunilor contra sigurantei statului,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
iar in conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din aceeasi lege, initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepseste cu
inchisoare de la 5 la 20 de ani si
interzicerea unor
drepturi .
In raport cu aceste prevederi, daca din ansamblul probelor administrate in
cauza nu rezulta existenta unei structuri organizate, care actioneaza coordonat, dupa reguli bine stabilite, initiata sau constituita de inculpati ori la care acestia sa fi aderat sau pe care sa o fi sprijinit si in cadrul careia fiecare
inculpat sa aiba un rol prestabilit, in sarcina inculpatilor judecati pentru comiterea infractiunilor privind traficul de droguri nu se poate retine si savarsirea infractiunii prevazute in art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Daca inculpatii, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, savarsesc, la diferite intervale de timp, actiuni care prezinta, fiecare in parte,
continutul infractiunii de trafic de droguri, unele actiuni avand ca obiect droguri de risc, iar altele droguri de mare risc, exista o unica infractiune de trafic de droguri in forma continuata, prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar nu un concurs de
infractiuni .
Judecarea unei cauze in complet de divergenta nu exclude posibilitatea pronuntarii hotararii in unanimitate, conform art. 308 alin. (1) C. proc. pen., intrucat, potrivit art. 257 alin. (4) C. proc. civ. - aplicabil conform art. 721 din acelasi cod in lipsa unor dispozitii contrare in legea de
procedura penala - judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.
-----------
Prin
sentinta nr. 234/PI din 30 aprilie 2007 a Tribunalului Timis, Sectia penala, au fost condamnati urmatorii inculpati:
1. C.J., in baza art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 16 din Legea nr. 143/2000, la 6 ani inchisoare; in baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, la 5 ani
inchisoare si, in baza art. 4 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, la un an
inchisoare.
In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele in
pedeapsa cea mai grea, ce a fost sporita cu 6 luni inchisoare, urmand ca
inculpatul sa execute
pedeapsa de 6 ani si 6 luni
inchisoare.
2. G.D., in baza art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) si art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la 5 ani
inchisoare si, in baza art. 4 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la un an
inchisoare.
In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele in
pedeapsa cea mai grea si s-a dispus ca
inculpatul sa execute
pedeapsa de 5 ani
inchisoare.
3. N.R., in baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din acelasi act normativ, la un an
inchisoare.
4. S.F., in baza art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) si art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la 7 ani
inchisoare.
5. C.M., in baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la 6 ani
inchisoare si, in baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la un an
inchisoare.
In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele in
pedeapsa cea mai grea si s-a dispus ca
inculpatul sa execute
pedeapsa de 6 ani
inchisoare.
6. P.B., in baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la 6 ani
inchisoare si, in baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., la 10 luni
inchisoare.
In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele in
pedeapsa cea mai grea si s-a dispus ca
inculpatul sa execute
pedeapsa de 6 ani
inchisoare.
Prin aceiasi
sentinta s-a dispus, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpatilor C.J., G.D., N.R., S.F., C.M. si P.B. pentru
infractiunea prevazuta in art. 7 din Legea nr. 39/2003 si a inculpatului N.R. pentru
infractiunea prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Prima
instanta a retinut, in fapt, ca in urma unor informatii obtinute prin actiuni specifice pe linia combaterii traficului
ilicit si detinerii pentru
consum propriu de droguri, in luna martie 2005, Directia de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Timisoara, a decis autorizarea folosirii investigatorului acoperit R.S. si a colaboratorului acoperit G.D., fiind emise autorizatiile 34, 35 si 36 din 3 martie 2005.
La 3 martie 2005, colaboratorul acoperit s-a intalnit cu
inculpatul C.J. care i-a oferit spre vanzare comprimate ecstasy. In aceiasi zi,
inculpatul C.J. i-a vandut, cu suma de 20 de euro, colaboratorului sub
acoperire doua pastile ecstasy. Comprimatele au fost predate organelor de ancheta si au fost supuse analizelor de laborator, constatandu-se ca acestea contin ca substanta activa 3,4 g methylenedioxymetamfetamine (MDMA), substanta care face parte din tabelul nr. I
anexa la Legea nr. 143/2000.
La 4 martie 2005, colaboratorul G.D. si investigatorul sub
acoperire R.S. s-au intalnit cu
inculpatul C.J., care a predat colaboratorului doua pastile ecstasy contra sumei de 20 de
euro.
Investigatiile efectuate in continuare au stabilit ca si
inculpatul S.F. desfasoara activitati de distribuire a drogurilor, astfel incat s-a autorizat folosirea investigatorilor acoperiti G.C. si S.E. si a colaboratorilor H.G. si N.S.
In baza autorizatiilor emise, cei doi colaboratori s-au intalnit la 7 aprilie 2005 cu
inculpatul S.F., care le-a vandut cu 150 RON trei bucati de substanta de culoare verde oliv. Analizele de laborator au stabilit ca substanta vanduta de inculpat, in greutate de 2,35 g, este rezina de cannabis, fiind prevazuta in tabelul nr. III
anexa la Legea nr. 143/2000.
La 12 aprilie 2005, colaboratorii H.G. si N.S. s-au intalnit din nou cu
inculpatul S.F., care le-a vandut 2 pastile ecstasy cu suma de 100 RON.
La 5 mai 2005, colaboratorul sub
acoperire H.G. s-a intalnit cu
inculpatul S.F. si au negociat cumpararea a trei pastile ecstasy.
Inculpatul a cerut, in avans, suma de 220 RON, iar la 6 mai 2005 s-a intalnit cu cei doi colaboratori sub
acoperire carora le-a dat trei comprimate, care au fost ulterior supuse testarii stabilindu-se ca acestea contin MDMA si cofeina.
De asemenea, la 12 mai 2005, colaboratorul N.S. a fost contactat telefonic de
inculpatul S.F., care i-a spus ca poate sa-i vanda ecstasy.
Inculpatul l-a contactat telefonic pe
inculpatul C.J. si s-a intalnit cu acesta, dupa care S.F. a revenit la locul de intalnire cu cei doi colaboratori carora le-a dat trei pastile ecstasy, primind de la acestia 180 RON. Analizele de laborator au confirmat ca cele trei comprimate contin MDMA ca substanta activa.
La 23 mai 2005,
inculpatul S.F. s-a intalnit cu investigatorul S.E. caruia i-a dat un plic continand 9 pastile de ecstasy si o substanta vegetala. Analizele de laborator au stabilit ca cele 9 comprimate contin MDMA si cofeina ca substante active, iar substanta vegetala contine tetrahydrocannabinol (THC), substanta biosintetizata de planta cannabis care face parte din tabelul nr. III
anexa la Legea nr. 143/2000.
Instanta a mai retinut ca, in urma unei intelegeri prealabile cu
inculpatul C.J., inculpatii C.M. si P.B. au parasit tara, cu destinatia Spania, pentru a
procura droguri. Intrucat autoritatile spaniole nu le-au permis accesul, din
cauza unor nereguli constatate in documentele de calatorie, inculpatii au fost nevoiti sa ramana in Franta, de unde au cumparat 500 g rezina de cannabis.
Cei doi inculpati au revenit in tara la 16 iunie 2005 cu o cursa a firmei E. si au fost asteptati de
inculpatul C.J. Ofiterii de
politie care monitorizasera cursele internationale ale firmei E., avand informatii ca urmau sa fie aduse droguri in tara, au procedat la
retinerea inculpatilor C.M., P.B. si C.J.
La
perchezitia corporala efectuata asupra inculpatului C.M. si asupra bagajelor acestuia au fost gasite doua placi de substanta solida de culoare bruna, stabilindu-se ca este vorba de cantitatea de 462,28 g rezina de cannabis.
Instanta a mai retinut ca, incepand cu luna martie 2005,
inculpatul G.D. a distribuit droguri de risc si de mare risc si acelasi inculpat, precum si inculpatii C.M., P.B., N.R. si C.J. au detinut si au consumat stupefiante.
Curtea de
Apel Timisoara, prin
decizia penala nr. 178/A din 25 septembrie 2007, in complet de divergenta, a respins ca nefondate apelurile procurorului si inculpatilor C.J., S.F., C.M., P.B. si G.D.
Impotriva deciziei au declarat recurs procurorul si inculpatii C.J., S.F., C.M., P.B. si G.D.
Din examinarea cauzei in raport cu motivele de recurs invocate, dar si din oficiu in conditiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si
Justitie retine urmatoarele:
1. Motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 3 C. proc. pen., invocat de
procuror si de
inculpatul G.D., nu este fondat.
Din actele dosarului rezulta ca, la 20 septembrie 2007,
instanta de
apel a dispus, conform art. 308 alin. (5) C. proc. pen., reluarea judecatii in complet de divergenta, iar dezbaterile au avut loc in fata acestui complet, legal constituit din trei judecatori.
Conform dispozitiilor art. 307 si art. 308 C. proc. pen., hotararea se pronunta de membrii completului in fata caruia au avut loc dezbaterile.
Judecarea unei cauze in complet de divergenta nu exclude posibilitatea pronuntarii hotararii in unanimitate, conform art. 308 alin. (1) C. proc. pen., atata timp cat potrivit art. 257 alin. (4) C. proc. civ., aplicabil conform art. 721 din acelasi cod in lipsa unor dispozitii contrare in legea de procedura penala, judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.
Asa fiind, o
hotarare pronuntata in complet de divergenta poate fi rezultatul acordului tuturor membrilor completului si, numai daca nu este intrunita unanimitatea, hotararea se ia cu majoritate si este obligatorie motivarea opiniei separate.
Cum in
cauza decizia recurata a fost pronuntata de membrii completului de divergenta, constituit potrivit legii din trei judecatori, se constata ca nu au fost incalcate dispozitiile legale imperative privind compunerea instantei de
apel.
2. Inalta Curte de Casatie si
Justitie constata ca nu este fondat nici motivul, intemeiat pe dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., invocat in
recursul declarat de procuror, prin care s-a aratat, intre altele, ca este gresita solutia de
achitare a inculpatilor pentru
infractiunea prevazuta in art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Astfel, din ansamblul probelor administrate in
cauza nu rezulta cu certitudine existenta unui grup infractional organizat in intelesul dat acestei notiuni de dispozitiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, de „grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un
beneficiu financiar sau alt
beneficiu material”, cu precizarea expresa ca „nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului.”
Acuzarea inculpatilor pentru comiterea infractiunii prevazute in art. 7 din Legea nr. 39/2003 se sprijina exclusiv pe interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpati intre ei sau cu alte
persoane . Acestea nu releva, insa, existenta unei structuri organizate, care actioneaza coordonat, dupa reguli bine stabilite, constituita de inculpati sau la care acestia sa fi aderat ori pe care sa o fi sprijinit, in cadrul careia fiecare
inculpat sa aiba un rol prestabilit.
Se constata ca nu exista nicio dovada certa care sa ateste, in concret, existenta unui grup infractional organizat.
Simplul fapt ca, in cadrul convorbirilor telefonice purtate de unii dintre inculpati, i se spunea inculpatului C.J. „cel mare” nu este in masura sa dovedeasca existenta grupului infractional si calitatea de conducator a acestui inculpat, atata timp cat nici macar din aceste discutii nu rezulta o activitate efectiva de coordonare, organizare sau control desfasurata de
inculpat asupra activitatii infractionale a celorlalti.
Nefiind dovedit in
cauza ca inculpatii au actionat in cadrul unui grup infractional organizat se constata ca este legala si temeinica solutia de
achitare a acestora pentru
infractiunea prevazuta in art. 7 din Legea nr. 39/2003.
3. Nu este intemeiat nici motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., invocat de
procuror.
Se constata ca este corecta
incadrarea juridica a faptelor comise de inculpatii C.J., S.F. si G.D. intr-o infractiune unica prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., si nu in
infractiunea prevazuta in art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. in concurs cu
infractiunea prevazuta in art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Art. 2 din Legea nr. 143/2000 incrimineaza in alin. (1) forma tip a infractiunii de trafic de droguri si in alin. (2) o forma agravata a aceleiasi infractiuni, in situatia in care obiectul traficului il constituie droguri de mare
risc .
Cum inculpatii, actionand cu aceeasi
rezolutie infractionala, au savarsit la diferite intervale de timp actiuni care, fiecare in parte, intrunesc
continutul infractiunii de trafic de droguri, unele avand ca obiect droguri de risc, iar altele droguri de mare risc, corect a retinut
instanta de
apel ca inculpatii au savarsit o unica infractiune de trafic de droguri in forma continuata prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., si nu un concurs de
infractiuni .
4. Se constata ca este fondat motivul de
casare cu privire la nelegalitatea pedepsei aplicate inculpatului P.B.
Astfel,
inculpatul a fost condamnat la o
pedeapsa de 10 luni
inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen.
Infractiunea prevazuta in art. 4 alin. (1) din Legea nr.143/2000 este sanctionata cu
pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 2 ani sau
amenda.
Intrucat s-au retinut in favoarea inculpatului
circumstante atenuante, conform art. 74 alin. (1) lit. a) si alin. ultim C. pen., era obligatorie coborarea pedepsei sub minimul special.
Cum la stabilirea pedepsei nu s-a facut aplicarea art. 76 C. pen., se constata existenta cazului de
casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
Fata de considerentele expuse, au fost admise recursurile declarate de
procuror si de
inculpatul P.B. si, conform art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., au fost casate
decizia penala atacata si
sentinta penala nr. 234/PI din 30 aprilie 2007, numai cu privire la
pedeapsa aplicata inculpatului pentru
infractiunea prevazuta in art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Rejudecand, Inalta Curte de Casatie si
Justitie a stabilit pentru aceasta infractiune, in conditiile art. 76 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., o
pedeapsa coborata sub minimul special prevazut de lege, de 5 luni
inchisoare. Celelalte recursuri declarate in
cauza au fost respinse.
Interesant
