Excludere asociat. Neintelegerile grave dintre asociati � cauza de excludere a asociatului, nu numai de dizolvare a societatii. Drepturile asociatului exclus din perspectiva art.224 (2) din Legea nr.31/1990 modificata

Instanta de apel a apreciat corect ca instanta de fond a retinut ca neintelegerile dintre asociati sunt grave, iar in temeiul art. 224 alin. 2, din Legea 31/1990, republicata, asociatul exclus are dreptul la o suma de bani care sa reprezinte valoarea partii proportionale din patrimoniul societatii si a considerat ca valoarea trebuie stabilita de comun acord si in caz de conflict de tribunal.

-----------

Din examinarea lucrarilor din dosar constata ca, prin decizia nr. 23 din 15 februarie 2007 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, s-a admis apelul declarat de B.G. impotriva sentintei civile nr.11/11.01.2006 pronuntata de Tribunalul Prahova, in contradictoriu R.C.F. si SC H.I. SRL, a fost schimbata in parte sentinta in sensul ca a fost obligata societatea sa-i acorde apelantului drepturile banesti si au fost mentinute restul dispozitiilor sentintei cu cheltuieli de judecata .
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut ca prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 6413/2005, reclamantul B.G. a chemat in judecata pe paratii R.C.F. si SC H.I. SRL, solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna dizolvarea societatii in temeiul disp. art. 227 alin. 1, lit.e din Legea 31/1990.

In motivare a actiunii, reclamantul a aratat ca incepand cu luna ianuarie 2004 intre cei doi asociati au aparut o serie de neintelegeri grave, care impiedica functionarea societatii.
S-a precizat ca parata, fara sa tina cont ca reclamantul are calitatea de administrator, a blocat accesul sau in sediul societatii prin schimbarea incuietorii de la usa, a incuiat actele societatii in fiset, iar marfa aflata in stoc a fost inchisa in depozit si a fost comercializata prin intermediul altei societati administrata de parata. S-a aratat in actiune ca aceasta asociere nu mai poate sa existe, societatea nu isi mai poate continua activitatea si nu mai poate fi administrata in interesul societatii, deoarece divergentele dintre asociati fac imposibila continuarea activitatii, iar procentele aproximativ egale de parti sociale nu pot conduce la adoptarea unei hotarari valide pentru bunul mers al societatii.
Potrivit disp. art. 115-119 cod procedura civila, parata R.C.F. a formulat intampinare - cerere reconventionala, solicitand pe aceasta cale respingerea actiunii ca neintemeiata.

Parata a precizat ca reclamantul este cel care se face vinovat de actiuni si fapte care tulbura desfasurarea normala a societatii si care au determinat-o sa ia masuri de protejare a acesteia. S-a mai sustinut ca reclamantul se folosea de bunuri si valori apartinand societatii in mod discretionar si numai in interesul sau propriu, fara evidente gestionare si contabile, ceea ce pune in pericol bunul mers al societatii. Pe cale de reconventionala parata a solicitat excluderea reclamantului din societatea SC H.T.I. SRL in temeiul disp. art. 222 lit.c si lit.d din Legea 31/1990 republicata.

Tribunalul Prahova prin sentinta nr. 11 / 11.01.2006 a respins actiunea formulata de reclamant, a admis cererea reconventionala, a dispus excluderea asociatului reclamant din societate, societatea urmand sa functioneze in continuare cu asociat unic R.C.F., care va detine intreaga participare la capitalul social.
Pentru a pronunta aceasta sentinta s-a retinut ca relatiile dintre cei doi asociati s-au deteriorat, acestia acuzandu-se reciproc de ingerinte in bunul mers al societatii si de activitati neconforme cu interesul societar. Affectio societatis este un element, o conditie de fond a contractului de societate, astfel ca lipsa lui nu conduce automat la nulitatea societatii si, in consecinta la dizolvarea acesteia ci, mai degraba, la excluderea sau retragerea asociatului sau asociatilor in cauza. Daca societatea are posibilitatea din punct de vedere financiar de a-si realiza obiectul de societate, asociatul nemultumit se poate retrage sau poate fi exclus din societate, permitand functionarea in continuare a acesteia.

In conformitate cu disp. art. 224 alin 2 din Legea 31/1990 republicata, asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia, valoare ce urmeaza a fi stabilita de comun acord de parti, iar in caz de conflict de tribunal.
Impotriva deciziei mai sus mentionate au formulat recurs reclamantul B.G. si paratele R.C.F. si SC H.I. SRL.

Recurentul reclamant a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. pr. civ. solicitand admiterea recursului, dizolvarea societatii, inceperea procedurilor de lichidare fiind indeplinite conditiile prev. de art. 227 alin. 1 lit. e din Legea nr. 31/1990 si in subsidiar obligarea paratelor la plata valorii corecte a drepturilor acestuia cu incepere de la 31.12.2003.
Recurentele parate au invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. pr. civ. solicitand admiterea recursului, modificarea in parte a deciziei atacate in sensul inlaturarii obligatiei de plata a sumei in litigiu. Recurentele parate au criticat solutia prin prisma gresitei aplicari a art. 224 alin. 1 din Legea 31/1990 si au fost nemultumite de validarea de catre instanta a variante II a raportului de expertiza, favorizand asociatul exclus.

Inalta Curte, analizand decizia atacata prin prisma motivelor de recurs invocate si a criticilor formulate, si raspunzand printr-un considerent comun, va respinge ambele recursuri deoarece nu rezulta ca instanta de apel a recurs la incalcarea unor texte de lege aplicabile spetei sau ca a aplicat gresit dispozitii legale, interpretandu-le prea extins sau prea restrans ori cu totul eronat.

Dimpotriva, instanta de control judiciar a retinut in mod corect ca asocierea nu mai poate continua, martorii ambelor parti confirmand imposibilitatea continuarii activitatii societatii din cauza neintelegerilor grave.
Sustinerea recurentului reclamant ca ar fi trebuit sa se dispuna dizolvarea societatii este nefondata, avand in vedere ca recurenta intimata R.F., care a fost asociat fondator, doreste continuarea activitatii societatii si a luat masuri pentru buna realizare a obiectului de activitate prin achitarea din surse proprii, a unor datorii ale societatii. Conduita recurentului reclamant a fost cea care a impiedicat societatea sa-si desfasoare activitatea in bune conditii, prin folosirea in interes propriu a autoturismului achizitionat de firma, dar si prin impiedicarea intrunirii asociatilor in adunare generala, conform declaratiilor martorilor.

In consecinta instanta de apel a apreciat in mod corect ca nu se impune dizolvarea societatii, ci doar excluderea reclamantului.

Instanta de apel a apreciat corect ca instanta de fond a retinut ca neintelegerile dintre asociati sunt grave, iar in temeiul art. 224 alin. 2, din Legea 31/1990, republicata, asociatul exclus are dreptul la o suma de bani care sa reprezinte valoarea partii proportionale din patrimoniul societatii si a considerat ca valoarea trebuie stabilita de comun acord si in caz de conflict de tribunal.

Ori, in mod evident intre parti neintelegerile sunt grave, chiar reclamantul solicitand prin intampinarea formulata la cererea reconventionala ca in cazul in care se va dispune excluderea sa din societate sa se stabileasca drepturile la care are dreptul si societatea sa fie obligata sa-l despagubeasca.

De asemenea parata reclamanta in cererea reconventionala a solicitat sa fie exclus reclamantul din societate, cu consecintele legale.
Ca atare, dispunand excluderea reclamantului din societate instanta trebuia sa stabileasca si drepturile acestuia, avand in vedere ca ambele parti au solicitat acest lucru.

Acesta este motivul pentru care instanta de apel, in mod corect, a dispus efectuarea unei expertize contabile.