din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1775 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Cauza de reducere a pedepsei. Art. 19 din Legea nr. 682/2002

Cauza de reducere a pedepsei. Art. 19 din Legea nr. 682/2002

  Publicat: 27 Jul 2009       6842 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Persoana care are calitatea de inculpat intr-o alta cauza, conform art. 2 lit. a) pct. 2 teza finala din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, si care a comis o infractiune grava, cum este infractiunea de trafic de droguri de mare risc, iar in timpul judecatii, inclusiv in caile de atac ordinare,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mod de sesizare a organelor de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Substanta cu proprietati curative, utilizata si in medicina,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

denunta sau faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a unei alte persoane care a savarsit o infractiune de trafic de droguri de mare risc, beneficiaza de cauza de reducere a pedepsei prevazuta in art. 19 din Legea nr. 682/2002.



Prin sentinta nr. 1601 din 23 noiembrie 2007 a Tribunalului Bucuresti, Sectia I penala, inculpatul S.R. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri de mare risc prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 10 ani si 6 luni inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. pe o durata de 7 ani, precum si pentru savarsirea infractiunii de detinere de droguri de mare risc in vedere consumului prevazuta in art. 4 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani inchisoare.


In baza art.33 lit. a) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani si 6 luni inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. pe o durata de 7 ani.


S-a facut aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen.


Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca la data de 25 iunie 2007, inculpatul S.R. i-a vandut martorului denuntator F.M. cantitatea de 7,66 g substanta ce continea heroina pentru suma de 1.500 de lei, iar asupra sa mai detinea, pentru consumul propriu, o doza de 0,92 g heroina.


Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I penala, prin decizia nr. 83 din 18 martie 2008, a respins ca nefondat apelul inculpatului.


Impotriva acestei decizii penale, in termen legal, a declarat recurs inculpatul S.R., solicitand admiterea acestuia si casarea hotararii atacate potrivit cazurilor prevazute in art. 3859 alin. (1) pct. 10, 14 si 17 C. proc. pen.


Recurentul inculpat a sustinut ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra cererii sale de a se lua in consideratie faptul ca a formulat denunturi impotriva altor traficanti de droguri.


A solicitat reindividualizarea pedepsei prin aplicarea dispozitiilor art. 74 si art. 76 C. pen., avandu-se in vedere conduita sa sociala si familiala.


Printr-o ultima critica formulata, inculpatul a invederat ca la incadrarea juridica a faptei nu s-au retinut dispozitiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, imprejurare in raport cu care se impune si diminuarea cuantumului pedepsei aplicate.


Examinand recursul, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca acesta este fondat pentru urmatoarele considerente:


Din materialul probator administrat in cauza, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca instantele au retinut in mod corect situatia de fapt si vinovatia inculpatului, dand faptelor savarsite de acesta incadrarea juridica legala si temeinica.


Sub aspectul individualizarii pedepsei aplicate recurentului inculpat, criticile formulate de acesta prin motivele de recurs se dovedesc a fi intemeiate.


La data de 2 iunie 2008, inculpatul S.R. a formulat un denunt cu privire la activitatea de traficanti de droguri desfasurata de mai multe persoane, facilitand tragerea la raspundere penala pentru savarsirea infractiunii prevazuta in art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 a inculpatei A.M.


Denuntul a fost formulat in timpul judecatii cauzei, dupa judecarea apelului, astfel incat critica formulata de recurent in sensul ca instantele nu au luat in consideratie acest fapt si intemeiata pe dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen. este nefondata.


In baza cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie retine, insa, aceasta imprejurare ca un motiv legal de reducere la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege, potrivit dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.


In consecinta, admitand recursul, Inalta Curte de Casatie si Justitie va casa hotararile pronuntate in limita acestui motiv si, facand aplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, va reduce pedeapsa aplicata inculpatului S.R. pentru savarsirea infractiunii prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 alin. (2) C. pen., de la 10 ani si 6 luni inchisoare la 5 ani inchisoare.


In baza art. 65 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. pe o perioada de 2 ani.


Inalta Curte de Casatie si Justitie observa ca aplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 are consecinte numai in planul individualizarii pedepsei, nu si in ceea ce priveste incadrarea juridica a faptei, astfel ca va inlatura ca nefondata critica formulata in recurs potrivit dispozitiilor art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen.


Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca instantele au individualizat in mod gresit si pedeapsa stabilita inculpatului pentru infractiunea prevazuta in art. 4 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 alin. (2) C. pen.


In cauza nu se impune retinerea de circumstante atenuante in favoarea inculpatului, conform art. 74 si art. 76 C. pen., dar datele personale ale acestuia (existenta unei familii, a unor caracterizari din partea comunitatii sociale, posibilitatea executarii unei meserii), precum si imprejurarile concrete ale faptei (cantitatea de drog detinuta pentru consumul propriu), indreptatesc Inalta Curte de Casatie si Justitie sa dispuna reducerea pedepsei stabilita pentru infractiunea aratata mai sus de la 3 ani inchisoare la 2 ani inchisoare.


In consecinta, recursul declarat de inculpatul S.R. a fost admis, decizia penala atacata a fost casata in totalitate si, in parte, sentinta penala nr. 1601 din 23 noiembrie 2007 si, rejudecand, Inalta Curte de Casatie si Justitie a descontopit pedeapsa rezultanta in pedepsele componente, pe care le-a repus in individualitatea lor, a facut aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 si a redus pedeapsa aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 alin. (2) C. pen., de la 10 ani si 6 luni la 5 ani inchisoare, iar in baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. pe o perioada de 2 ani.


A redus pedeapsa aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii prevazuta in art. 4 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 alin. (2) C. pen., de la 3 ani inchisoare la 2 ani inchisoare si, in baza art. 33, art. 34 alin. (1) lit. b) si art. 35 C. pen., a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani inchisoare si 2 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen.





Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - sectia penala, decizia nr. 3150 din 7 octombrie 2008


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...