Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Abrogarea unei norme de
incriminare nu echivaleaza cu dezincriminarea faptei prevazute in acea norma.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire data monedei unice europene.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este una din trasaturile esentiale ale infractiunii ce priveste latura subiectiva a infractiunii ce consta in atitudinea constiintei subiectului infractiunii fata de fapta si fata de rezultatul faptei sale,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
O operatiune realizata de o persoana fizica sau juridica care are drept scop stingerea totala sau partiala a unei datorii
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Depasire a legalitatii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Depasire a legalitatii,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Infractiuni care fac parte din grupul infractiunilor contra sigurantei statului,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Depasire a legalitatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este operatiunea efectuata de organele de urmarire penala si de instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
In consecinta, in urma abrogarii, prin Legea nr. 69/2007, a normei de incriminare a faptelor de a acorda credite cu incalcarea legii sau a normelor de creditare si de a nu urmari, conform legii sau normelor de creditare, destinatiile contractate ale creditelor, prevazute in art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000, faptele pot fi incadrate in art. 246 C. pen. referitor la abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in acest text de lege .
Prin sentinta penala nr. 131 din 8 aprilie 2004 a Tribunalului Bihor a fost condamnata inculpata C.L. pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 si a doua infractiuni prevazute in art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 1 lit. b) si e) din Legea nr. 78/2000, iar inculpatul M.C. pentru savarsirea infractiunilor prevazute in art. 215 alin. (1), (2), (3) si (4) C. pen. si art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
Instanta a retinut in esenta ca, in perioada aprilie-mai 2003, in calitate de director al sucursalei unei banci, inculpata C.L. a acordat mai multe credite societatii comerciale T., cu incalcarea normelor de creditare si nu a urmarit - conform legii si normelor bancare - destinatia contractata a creditelor, in scopul obtinerii de foloase necuvenite.
Pentru a aproba, in baza atributiilor sale de serviciu, ca director al sucursalei bancii, acordarea a doua credite, cu incalcarea normelor bancare, la 4 aprilie si 30 mai 2003, inculpata a primit de la inculpatul M.C. sumele de 300 de euro si 1.000 de dolari SUA.
In calitatea sa de administrator la societatea comerciala T., inculpatul M.C. a indus in eroare banca, prin folosirea unor documente de plata frauduloase emise pe numele unor societati comerciale dizolvate, cu prilejul incheierii conventiilor de imprumut, cauzand bancii un prejudiciu total de 616.000.000 de lei.
In perioada aprilie-mai 2003, inculpatul a solicitat si a obtinut de la banca credite in valoare totala de 1.430.000.000 de lei pe care, contrar destinatiei lor, le-a folosit pentru rambursarea unor credite anterioare, pentru plati catre societati cu care nu avea relatii comerciale sau pentru ridicari in numerar fara prezentarea de documente justificative.
Impotriva acestei solutii au declarat apel procurorul si inculpata C.L.
Prin decizia penala nr. 3 din 11 ianuarie 2005, Curtea de Apel Oradea a admis apelul procurorului, intre altele, cu privire la individualizarea pedepsei aplicata inculpatei C.L.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia penala nr. 5134 din 13 septembrie 2005, a admis recursul inculpatei, a casat decizia atacata si a trimis cauza la Curtea de Apel Oradea pentru rejudecarea apelurilor procurorului si inculpatei, intrucat instanta de apel nu a aratat motivele pe care si-a intemeiat solutia.
In rejudecarea cauzei, Curtea de Apel Oradea, prin decizia penala nr. 208/A din 19 decembrie 2006, a respins apelul procurorului si a admis apelul inculpatei C.L. impotriva hotararii primei instante, pe care a desfiintat-o, intre altele, in sensul ca a dispus achitarea inculpatei, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., pentru infractiunea prevazuta in art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 si, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., pentru cele doua infractiuni prevazute in art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 1 lit. b) si e) din Legea nr. 78/2000.
La 20 decembrie 2006, impotriva acestei decizii penale privind pe inculpata C.L., procurorul a declarat recurs, solicitand condamnarea inculpatei pentru infractiunile retinute in sarcina sa la o pedeapsa privativa de libertate, considerandu-se ca din probele administrate rezulta vinovatia acesteia.
Temeiul juridic al recursului l-au constituit dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.
La 24 septembrie 2007, procurorul de sedinta a solicitat, in scris, extinderea motivelor de recurs fata de inculpata, cu alte doua motive prevazute in dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 9 si pct. 20 C. proc. pen.
Procurorul a sustinut ca hotararea instantei de apel nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia de achitare a inculpatei sub aspectul infractiunii prevazute in art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000.
Prin al doilea motiv de recurs, s-a solicitat schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta in art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000, in infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in forma continuata prevazuta in art. 246 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Procurorul a aratat ca, dupa pronuntarea deciziei penale nr. 208/A din 19 decembrie 2006, a intrat in vigoare Legea nr. 69/2007 din 26 martie 2007 privind modificarea lit. b) si c) ale art. 10 din Legea nr. 78/2000.
Prin Legea nr. 69/2007 s-au abrogat dispozitiile incriminatoare privind acordarea creditelor cu incalcarea legii si a normelor bancare, ramanand in continuare incriminata numai acordarea subventiilor cu incalcarea legii.
Abrogarea dispozitiilor incriminatoare prevazute in art. 10 lit. b) si c) din Legea nr. 78/2000 nu a insemnat dezincriminarea faptelor prevazute in aceste dispozitii, intrucat faptele continua sa fie incriminate prin alte dispozitii cu caracter penal.
In speta, abrogarea dispozitiilor cu caracter special prevazute in art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000, determina ca faptele savarsite de inculpata sa primeasca o alta incadrarea juridica, potrivit legii generale care isi redobandeste eficacitatea, respectiv in infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazuta in art. 246 C. pen.
Procurorul a mai solicitat extinderea efectelor recursului si cu privire la inculpatul M.C., in sensul schimbarii incadrarii juridice in ceea ce-l priveste din infractiunea prevazuta in art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000, in infractiunea prevazuta in art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 privind folosirea cu rea-credinta a bunului sau creditului de care se bucura societatea, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interes direct sau indirect.
Examinand recursul, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca acesta este fondat pentru urmatoarele considerente:
Inculpata C.L. a fost trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000, constand in aceea ca, in calitate de director al sucursalei unei banci, in perioada aprilie-mai 2003, a acordat mai multe credite societatii comerciale T., cu incalcarea legii bancare si a normelor de creditare si nu a urmarit, conform legii si normelor bancare, destinatiile contractate ale creditelor, in scopul obtinerii de foloase necuvenite.
Instantele de judecata s-au pronuntat asupra unei singure infractiuni, cand, in realitate, inculpata a savarsit doua fapte distincte, ale caror elemente materiale si urmari sunt diferite:
- o prima infractiune prevazuta in art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 consta intr-o actiune - aceea de acordare de credite cu incalcarea dispozitiilor legale - si care se consuma instantaneu, la momentul realizarii lui verbum regens;
- o a doua infractiune prevazuta in art. 10 lit. b) din aceeasi lege consta intr-o inactiune - aceea de neurmarire a destinatiei creditelor acordate - si care are un moment de consumare si unul de epuizare, ulterioara savarsirii primei infractiuni .
Faptele au rezolutii infractionale distincte si se afla in concurs real, potrivit dispozitiilor art. 33 lit. a) C. pen.
Abrogarea art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pune problema retroactivitatii legii penale.
Abrogarea unei dispozitii de incriminare nu inseamna intotdeauna si dezincriminarea faptei prevazute in acea dispozitie, fiindca este posibil ca fapta respectiva sa continue sa fie incriminata printr-o alta dispozitie cu caracter penal.
Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca faptele retinute in sarcina inculpatei, astfel cum au fost aratate, se regasesc in continutul infractiunii de abuz in serviciu prevazuta in art. 246 C. pen.
Instanta urmeaza sa se pronunte asupra noii incadrari juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatei, sa stabileasca incadrarea juridica in ceea ce priveste forma continuata a infractiunii si sa-i asigure inculpatei realizarea deplina a dreptului la aparare in raport cu noua situatie juridica stabilita.
Cu privire la infractiunile de luare de mita, prevazute in art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 1 lit. b) si e) din Legea nr. 78/2000, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata necesitatea efectuarii unei cercetari judecatoresti amanuntite, in vederea stabilirii adevarului in cauza si lamuririi neconcordantelor dintre declaratii.
In ceea ce priveste solicitarea procurorului de a se extinde efectele recursului si cu privire la inculpatul M.C., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul procurorului a fost declarat numai cu privire la inculpata C.L.
In conformitate cu dispozitiile art. 4161 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., hotararea instantei de apel 208/A din 19 decembrie 2006 a ramas definitiva fata de acesta la data expirarii termenului de recurs.
Abrogarea dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 a intervenit ulterior ramanerii definitive a hotararii cu privire la inculpatul M.C., astfel ca schimbarea incadrarii juridice a acestei infractiuni in cea prevazuta in art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 si condamnarea inculpatului in conditiile in care caile de atac anterior exercitate de procuror au fost exclusiv in favoarea acestuia, nu este legala. Inculpatul are la dispozitie alte prevederi ale Codului de procedura penala pentru rezolvarea acestei situatii juridice.
In consecinta, recursul declarat de procuror a fost admis, decizia penala sus-mentionata si sentinta penala nr. 131 din 8 aprilie 2004 pronuntata de Tribunalul Bihor au fost casate, in parte, numai in ceea ce priveste solutionarea laturii penale si numai cu privire la inculpata C.L. si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, respectiv Tribunalul Bihor.
Interesant
