Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Obligatii izvorand din cauzarea de prejudicii. Raspunderea statului pentru erori penale judiciare.
Daune materiale si morale.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Persoana invinuita de savarsirea unor fapte penale
Este operatiunea efectuata de organele de urmarire penala si de instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
C. pr.pen.: art. 504 si urmat.
Scopul art. 504 C.pr.pen. este acela de a materializa principiul constitutional potrivit caruia statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savarsite in procesele penale si de a permite repararea prejudiciilor cauzate atat prin
condamnarea pe nedrept, cat si prin nelegala privare sau restrangere de libertate din cursul procesului penal. Astfel legea interna este in concordanta cu prevederile art.5, paragraful 5, din Conventia Europeana a Dreptului Omului.
La martie 2004 reclamantul D.C.C. a chemat in judecata pe paratul Statul Roman reprezentat de Ministerul Finantelor Publice pentru a fi obligat la plata sumelor de :
-1.435.644.962,63 ROL cu titlu de
daune materiale, plus 40% din aceasta suma cu titlu de
impozit pe venit, ambele actualizate in raport cu
rata oficiala a inflatiei pana la achitarea lor integrala;
-1.200.000.000 ROL cu titlu de
daune morale, actualizata, de asemenea, in raport cu
rata inflatiei.
Motivand actiunea, reclamantul a sustinut, in esenta, ca daunele cerute reprezinta reparatia prejudiciului cauzat printr-un proces penal pornit impotriva sa si incetat ulterior, in cadrul caruia a fost supus unei perchezitii si arestului preventiv.
Actiunea civila aratata a fost respinsa ca inadmisibila prin
sentinta civila nr.893 din 15 iulie 2004 pronuntata de
Tribunalul Constanta, sectia civila, iar apelul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat prin
decizia civila nr.673/C din 8 iunie 2005 pronuntata de Curtea de
Apel Constanta, sectia civila.
Ca situatie de fapt instantele au retinut ca reclamantul a fost trimis in judecata penala fiind
acuzat de savarsirea infractiunii prevazute de art.19 teza a II din Legea nr.51/1991, ca in perioada 11 martie 1998 – 10 aprilie 1998 a fost arestat preventiv, ca procesul penal a parcurs mai multe grade de jurisdictie, pe parcursul carora a fost schimbata
incadrarea juridica a faptei imputate reclamantului in
infractiunea prevazuta de art.195 din
Codul penal, si s-a finalizat prin incetare la data de 10 septembrie 2003 ca urmare a lipsei plangerii prealabile a partii vatamate C.C.E, fara ca prin hotararea de incetare a procesului penal
instanta sa fi dispus revocarea masurii privative de libertate.
In raport cu starea de fapt retinuta, instantele au statuat in
drept ca dispozitiile art.504 alin.2 Cod procedura penala, invocate de reclamant ca temei al actiunii civile, nu sunt incidente cauzei, intrucat beneficiul daunelor materiale si morale reglementat prin acest text de
lege este acordat numai in cazul in care incetarea procesului penal este dispusa pentru
cauza prevazuta de art.10 alin.1 lit.j din
Codul de procedura penala, iar nu atunci cand – asa cum este cazul reclamantului – s-a datorat lipsei plangerii prealabile a partii vatamate, caz de incetare a procesului penal in baza art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.f Cod procedura penala.
Reclamantul a declarat recurs atat impotriva deciziei pronuntata de
instanta de apel, cat si impotriva incheierii interlocutorii din 6 mai 2005, prin care aceeasi
instanta de
apel a respins o exceptie invocata de reclamant.
Recursul este amplu dezvoltat, in esenta insa reclamantul combatand solutia de respingerea actiunii ca inadmisibila, sustinand admisibilitatea acesteia si cerand
casarea hotararilor date in prima
instanta si in
apel.
Recursul este intemeiat.
Indiferent de modificarea in timp a continutului art.504 alin.2 Cod
procedura penala examinat cronologic si restrictiv de catre instantele care s-au pronuntat in
cauza de fata, scopul urmarit constant prin acest text de
lege a fost si este acela de materializare a principiului constitutional potrivit caruia statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savarsite in procesele penale.
Scopul legii este, asadar, de a permite repararea prejudiciilor cauzate atat prin
condamnarea pe nedrept, cat si prin nelegala privare sau restrangere de libertate din cursul procesului penal finalizat fie prin achitarea inculpatului, fie prin incetarea procesului penal, numai astfel legea interna fiind in concordanta cu prevederile art.5, paragraful 5, din Conventia Europeana a Dreptului Omului, in conformitate cu care trebuie interpretate legile interne potrivit art.20 din
Constitutie .
Prin prisma acestor considerente este admisibila actiunea reclamantului, solutiile contrare in
cauza fiind date cu incalcarea esentiala a legii, ceea ce constituie motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila, astfel ca, impunandu-se judecarea fondului pricinii in prima instanta, in temeiul dispozitiilor art.312 alin(1), (2) si (5) Cod
procedura civila recursul de fata va fi admis, hotararile pronuntate vor fi casate, iar
cauza va fi trimisa spre rejudecare la
Tribunalul Constanta.
Efectul casarii hotararilor se extinde si asupra incheierii interlocutorii din 6 mai 2005, astfel ca
recursul declarat impotriva acesteia a ramas fara obiect, urmand a fi respins ca atare.
In fine, urmare admiterii recursului pentru cele aratate, nu se mai impune cercetarea celorlalte cazuri de recurs invocate, care vor fi examinate de catre
instanta de trimitere ca sustineri de fond in masura in care sunt utile judecatii.
Interesant
