Legea 36/1995 (republicata 2013) a notarilor publici si a activitatii notariale

Art. 95. -
(1) In cazul in care testatorul, din cauza unei infirmitati, a bolii sau a altor cauze, nu poate semna actul, va dicta notarului public continutul testamentului, va preciza ca este actul sau de ultima vointa, notarul urmand sa redacteze si sa editeze testamentul. La indeplinirea acestei proceduri vor fi prezenti 2 martori
(2) Daca testatorul declara ca nu stie sa semneze sau nu poate sa semneze, notarul public va face in incheierea de autentificare mentiunea expresa a declaratiei sale, precum si cauza care l-a impiedicat sa semneze. Mentiunea facuta de notar si citirea acesteia testatorului impreuna cu semnaturile martorilor suplinesc semnatura testatorului
(3) Testamentul va fi semnat si de catre martori
(4) Ori de cate ori testatorul nu va putea semna, la intocmirea si autentificarea testamentului vor fi prezenti 2 martori-asistenti, stiutori de carte . Martorii vor semna inscrisul alaturi de testator si vor fi identificati in incheierea de autentificare, cu mentiunea justificarii prezentei lor si a faptului ca sunt martori-asistenti
(5) Martorii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, si de prezenta lege
(6) In situatiile speciale, cand notarul public ia declaratia de vointa surdului, mutului sau surdomutului in imposibilitate de a scrie, aceasta se face prin interpret, dar tot in prezenta a 2 martori
(7) In cazul persoanei nevazatoare, notarul public ii va citi actul inainte de a-i lua consimtamantul
(8) Autentificarea testamentului in conditiile alin. (1) se face in mod obligatoriu in prezenta martorilor
(9) Dupa dictare, notarul public se ingrijeste de redactarea testamentului utilizand terminologia juridica corespunzatoare.

Art. 96. -
(1) Declaratia de vointa a surdului, mutului sau surdomutului, stiutori de carte, se va da in scris in fata notarului public, prin inscrierea de catre parte, inaintea semnaturii, a mentiunii ``consimt la prezentul act, pe care l-am citit``
(2) Daca surdul, mutul sau surdomutul se gasesc din orice motiv in imposibilitate de a scrie, declaratia de vointa se va lua prin interpret
(3) Pentru a lua consimtamantul unui nevazator, notarul public va intreba daca a auzit bine cand i s-a citit inscrisul si daca cele auzite reprezinta vointa sa, consemnand acestea in incheierea de autentificare.

Art. 97. -
(1) In cazul acelora care, din pricina infirmitatii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, indeplinind actul, va lua consimtamantul numai in prezenta a 2 martori-asistenti, aceasta formalitate suplinind absenta semnaturii partii
(2) Martorii-asistenti vor fi identificati si vor semna actul, iar in incheierea de autentificare se va face mentiunea ca acestia au fost prezenti la citirea actului de catre parti sau, dupa caz, de catre notarul public si la luarea consimtamantului
(3) Nu poate fi martor-asistent persoana care:
a) nu a implinit 18 ani;
b) figureaza in act ca parte sau ca beneficiar;
c) din cauza unei deficiente psihice sau fizice nu este apta;
d) este nestiutoare de carte sau, din orice motiv, nu poate semna.

Art. 98. -
(1) Actele autentice notariale se intocmesc intr-un singur exemplar original, care se pastreaza in arhiva notarului public
(2) Exemplarul original al inscrisului autentificat, impreuna cu anexele care fac parte integranta din acest inscris, se semneaza in fata notarului public de catre parti sau de catre reprezentantii lor si, dupa caz, de cei chemati a incuviinta actele pe care partile le intocmesc, de martorii-asistenti, atunci cand este ceruta prezenta lor, si, dupa caz, de cel care a redactat inscrisul, in conditiile prezentei legi
(3) Prin anexa care face parte integranta din inscris se intelege orice inscris atasat inscrisului principal, care detaliaza sau completeaza continutul acestuia din urma si a fost declarat ca atare de catre parti. Inscrisurile care constituie documentatia necesara autentificarii se retin la dosarul actului si nu se considera anexe
(4) Partile vor primi un duplicat de pe actul original. Duplicatul actului notarial are forta probanta prevazuta de lege ca si originalul actului.

Art. 99. - Incheierea care constata autentificarea unui inscris va cuprinde, sub sanctiunea anularii, pe langa datele prevazute la art. 84, si urmatoarele mentiuni:
a) constatarea ca s-a luat consimtamantul partilor;
b) constatarea ca inscrisul a fost semnat in fata notarului de toti cei tinuti sa il semneze. Mentiunea notarului public ca una dintre parti nu a putut semna tine loc de semnatura pentru aceasta;
c) dispozitia de investire cu forma autentica, care se exprima prin cuvintele: ``Se declara autentic prezentul inscris.``

Art. 100. -
(1) Inscrisul autentic notarial face deplina dovada, fata de orice persoana, pana la declararea sa ca fals, cu privire la constatarile facute personal de catre cel care a autentificat inscrisul, in conditiile legii
(2) Reprezinta constatari personale ale notarului cele facute prin propriile simturi:
a) faptul prezentarii partilor si a tuturor persoanelor participante la procedura de autentificare, precum si identificarea acestora;
b) locul si data incheierii actului;
c) exteriorizarea consimtamantului
(3) Declaratiile partilor cuprinse in inscrisul autentic notarial fac dovada, pana la proba contrara, atat intre parti, cat si fata de oricare alte persoane .

Art. 101. - Inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. In lipsa inscrisului original poate constitui titlu executoriu duplicatul sau copia legalizata de pe exemplarul din arhiva notarului public.

SECTIUNEA a 3-a Procedura succesorala

Art. 102. -
(1) Procedura succesorala notariala se deschide la cererea oricarei persoane interesate, precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii mostenirii
(2) Notarul public sesizat are obligatia de a-si verifica in prealabil competenta teritoriala, iar in cazul in care constata ca succesiunea este de competenta altui notar public, se desesizeaza, fara a mai cita partile, informandu-l pe solicitant cu privire la notarul competent sa indeplineasca procedura succesorala
(3) In cazul in care in circumscriptia unei judecatorii sunt mai multi notari publici, competenta de indeplinire a procedurii succesorale apartine primului notar public sesizat. Notarul public va verifica daca procedura succesorala nu s-a deschis la un alt notar public din circumscriptia aceleiasi judecatorii, cercetand in acest scop registrul de evidenta a succesiunilor, potrivit regulamentului
(4) In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul Romaniei, competenta apartine notarului public celui dintai sesizat, cu conditia ca in circumscriptia sa sa existe cel putin un bun imobil
(5) In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este in Romania, iar in patrimoniul succesoral nu se regasesc bunuri imobile pe teritoriul Romaniei, competent este notarul public cel dintai sesizat, cu conditia ca in circumscriptia sa sa existe bunuri mobile
(6) In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este in Romania, iar in patrimoniul succesoral nu se regasesc bunuri pe teritoriul Romaniei, competent este notarul public cel dintai sesizat. Regulile de mai sus se aplica in mod corespunzator si in cazul persoanelor decedate al caror ultim domiciliu nu este cunoscut
(7) De asemenea, in cazul in care in certificatul de deces se precizeaza doar statul pe al carui teritoriu defunctul a avut ultimul domiciliu, se aplica in mod corespunzator prevederile de mai sus.