Legea 36/1995 (republicata 2013) a notarilor publici si a activitatii notariale

Art. 119. -
(1) Cei care se considera vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti anularea acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii. Pana la anularea sa prin hotarare judecatoreasca, certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala, in cota care se cuvine fiecaruia
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) se pot adresa si notarului public in scopul incheierii unui act autentic care sa ateste solutionarea pe cale amiabila a diferendului. In aceasta situatie se elibereaza un nou certificat . Aceasta procedura nu se aplica cu privire la certificatul de vacanta succesorala
(3) Pana la solutionarea diferendului pe cale amiabila prin incheierea actului notarial sau pana la anularea certificatului de mostenitor prin hotarare judecatoreasca, acesta face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala, in cota care se cuvine fiecaruia
(4) In cazul anularii certificatului de mostenitor total sau partial, notarul public va elibera un nou certificat pe baza hotararii judecatoresti definitive. In acest scop, instantele judecatoresti au obligatia sa trimita la biroul notarului public competent in solutionarea cauzei o copie de pe hotararea ramasa definitiva si irevocabila, impreuna cu dosarul notarial, daca acesta a fost cerut in timpul judecatii.

SECTIUNEA a 4-a Procedura lichidarii pasivului succesoral

Art. 120. - In cadrul procedurii succesorale notariale, notarul public va putea proceda la lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor mostenitorilor.

Art. 121. - Procedura de lichidare consta in:
a) recuperarea tuturor creantelor defunctului;
b) plata tuturor datoriilor aferente succesiunii, respectiv a pasivului succesoral, indiferent daca acestea sunt datorii ale defunctului sau datorii generate pentru dezbaterea procedurii succesorale;
c) executarea legatelor particulare;
d) valorificarea bunurilor mobile/imobile ale defunctului, in vederea acoperirii stingerii pasivului succesoral, in cazul in care in activul succesoral nu exista lichiditati care sa acopere pasivul succesiunii sau in cazul in care mostenitorii nu inteleg sa incheie cu creditorii succesiunii o conventie prin care sa se stabileasca modalitatea de stingere amiabila a pasivului.

Art. 122. -
(1) Lichidarea se face de catre notarul public investit cu dezbaterea procedurii succesorale sau sub supravegherea acestuia, ori de cate ori in masa succesorala este dovedit un pasiv exigibil
(2) Pentru stabilirea pasivului, notarul public va intocmi inventarul si va solicita mostenitorilor declaratii autentice sau orice alte probe despre existenta pasivului si caracterul cert, lichid si exigibil al acestuia, va verifica Registrul national notarial de evidenta a creditorilor persoanelor fizice si a opozitiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), prevazut la art. 163, si va primi cereri de la creditorii defunctului in vederea recuperarii creantelor acestora, intocmind tabloul creditorilor. Tabloul creditorilor se definitiveaza in 3 luni de la deschiderea procedurii succesorale notariale, prioritate avand creantele bugetare.

Art. 123. -
(1) Notarul public investit cu solutionarea cauzei succesorale va elibera in faza premergatoare obligatorie un certificat succesoral de lichidare, care cuprinde, pe langa masa succesorala compusa din activ si pasiv, mostenitorii si cotele ce revin acestora si acordul lor cu privire la modul de lichidare a pasivului succesoral, numirea lichidatorului si termenul de finalizare a procedurii
(2) Notarul public se va ingriji de publicitatea certificatului succesoral de lichidare in registrele publice.

Art. 124. -
(1) Lichidarea pasivului succesoral va fi facuta de catre unul sau mai multi lichidatori care vor actiona separat ori impreuna, dupa caz
(2) In cazul decesului lichidatorului sau in cazul in care acesta nu mai doreste ori este impiedicat sa-si mai exercite functia, acesta va putea fi inlocuit, respectandu-se aceeasi procedura ca in cazul numirii acestuia
(3) Pana la numirea noului lichidator, toate operatiunile demarate in cadrul procedurii de lichidare a patrimoniului succesoral de catre lichidatorul care nu-si mai poate indeplini atributiile vor fi suspendate.

Art. 125. - Lichidatorul care isi indeplineste atributiile sub supravegherea notarului public poate fi desemnat:
a) de catre defunct, prin testament sau prin inscris autentic, fie ca executor testamentar, fie ca lichidator;
b) de catre mostenitorii defunctului, fie dintre acestia, fie un tert;
c) de catre instanta de judecata, in cazul in care apar neintelegeri intre mostenitori cu privire la desemnarea lichidatorului sau in cazul imposibilitatii desemnarii ori inlocuirii lui de catre acestia.

Art. 126. - Lichidatorul are dreptul la remuneratie stabilita de catre mostenitori la momentul desemnarii sale si la rambursarea cheltuielilor efectuate in cadrul procedurii de lichidare. In limita remuneratiei stabilite si a cheltuielilor efectuate, creanta lichidatorului este privilegiata fata de toate celelalte creante .

Art. 127. - In exercitarea atributiilor sale, lichidatorul indeplineste urmatoarele proceduri:
a) realizeaza creantele succesiunii;
b) plateste datoriile succesiunii, utilizand in acest scop sumele existente in activul succesoral, precum si pe cele provenite din realizarea creantelor;
c) valorifica bunurile mobile/imobile ale defunctului. Valorificarea acestor bunuri va putea fi facuta fie prin vanzarea bunurilor la licitatie publica, fie prin incheierea unor acte de dare in plata cu creditorii succesiunii, in conditiile legii.

Art. 128. -
(1) Modalitatea de valorificare a bunurilor va fi propusa de catre lichidator mostenitorilor defunctului, care vor aproba propunerea lichidatorului printr-un inscris autentic
(2) Inscrisul autentic prin care mostenitorii vor incuviinta modalitatea de valorificare a bunurilor defunctului propusa de catre lichidator are valoarea unui mandat special
(3) In cazul in care lichidatorul succesiunii este notarul public numit cu acordul tuturor mostenitorilor, iar mostenitorii sunt de acord cu vanzarea bunurilor prin licitatie publica, notarul public va proceda la valorificarea acestor bunuri .

Art. 129. - Procedura de organizare a licitatiei publice in cadrul careia vor fi valorificate bunurile mobile si imobile ale defunctului va fi stabilita si detaliata in regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 130. -
(1) Durata procedurii de lichidare a pasivului succesoral nu poate depasi un an calendaristic; aceasta poate fi prelungita prin acordul tuturor mostenitorilor
(2) Notarul public poate cere instantei de judecata inlocuirea lichidatorului care se afla in imposibilitate de a-si executa sarcina, o neglijeaza sau nu o respecta.

Art. 131. - La finalizarea procedurii de lichidare a pasivului succesoral, lichidatorul va prezenta notarului public instrumentator o dare de seama in care se vor detalia toate operatiunile indeplinite in vederea recuperarii creantelor si modalitatea de stingere a pasivului succesoral. In cazul in care lichidatorul este chiar notarul public, darea de seama va fi cuprinsa in incheiere .

Art. 132. - Dupa finalizarea procedurii de lichidare, notarul public va elibera certificatul de mostenitor, in masa succesorala urmand a fi evidentiat produsul net al lichidarii.

Art. 133. - Partajul succesoral intre mostenitori se poate face numai dupa emiterea certificatului de mostenitor eliberat dupa lichidare.

SECTIUNEA a 5-a Procedura medierii si arbitrajului pentru solutionarea litigiilor interprofesionale

Art. 134. -
(1) Litigiile dintre notarii publici cu privire la exercitarea profesiei, relatiile profesionale, cele dintre asociati sau care privesc conlucrarea dintre diferitele forme de exercitiu a profesiei sunt supuse, anterior oricarei alte proceduri judiciare, medierii sau, dupa caz, arbitrajului efectuate de catre Colegiul director al Camerei in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarii publici
(2) Litigiile dintre notarii publici din Camere diferite, cele dintre notarii publici si Camere, cele dintre Camere, cele dintre Camere, notarii publici si Uniune, precum si cele dintre Camere si Uniune sunt supuse, anterior oricarei alte proceduri judiciare, medierii sau, dupa caz, arbitrajului efectuate de catre Consiliul Uniunii
(3) Petentul va sesiza presedintele Colegiului director al Camerei sau, dupa caz, presedintele Consiliului Uniunii printr-o cerere in care va expune obiectul litigiului si procedura aleasa
(4) Cererea va fi comunicata partii reclamate, care va fi invitata sa isi precizeze, in scris, punctul de vedere