Legea 36/1995, Actualizata 2016, a notarilor publici si a activitatii notariale

c) din cauza unei deficiente psihice sau fizice nu este apta;
d) este nestiutoare de carte sau, din orice motiv, nu poate semna.
Art. 97
(1) Actele autentice notariale se intocmesc intr-un singur exemplar original, care se pastreaza in arhiva notarului public.
(2) Exemplarul original al inscrisului autentificat, impreuna cu anexele care fac parte integranta din acest inscris, se semneaza in fata notarului public de catre parti sau de catre reprezentantii lor si, dupa caz, de cei chemati a incuviinta actele pe care partile le intocmesc, de martorii-asistenti, atunci cand este ceruta prezenta lor, si, dupa caz, de cel care a redactat inscrisul, in conditiile prezentei legi.
(3) Prin anexa care face parte integranta din inscris se intelege orice inscris atasat inscrisului principal, care detaliaza sau completeaza continutul acestuia din urma si a fost declarat ca atare de catre parti. Inscrisurile care constituie documentatia necesara autentificarii se retin la dosarul actului si nu se considera anexe .
(4) Partile vor primi un duplicat de pe actul original. Duplicatul actului notarial are forta probanta prevazuta de lege ca si originalul actului.
Art. 98
Incheierea care constata autentificarea unui inscris va cuprinde, sub sanctiunea anularii, pe langa datele prevazute la art. 83, si urmatoarele mentiuni:
a) constatarea ca s-a luat consimtamantul partilor;
b) constatarea ca inscrisul a fost semnat in fata notarului de toti cei tinuti sa il semneze. Mentiunea notarului public ca una dintre parti nu a putut semna tine loc de semnatura pentru aceasta;
c) dispozitia de investire cu forma autentica, care se exprima prin cuvintele: "Se declara autentic prezentul inscris".
Art. 99
(1) Inscrisul autentic notarial face deplina dovada, fata de orice persoana, pana la declararea sa ca fals, cu privire la constatarile facute personal de catre cel care a autentificat inscrisul, in conditiile legii.
(2) Reprezinta constatari personale ale notarului cele facute prin propriile simturi:
a) faptul prezentarii partilor si a tuturor persoanelor participante la procedura de autentificare, precum si identificarea acestora;
b) locul si data incheierii actului;
c) exteriorizarea consimtamantului.
(3) Declaratiile partilor cuprinse in inscrisul autentic notarial fac dovada, pana la proba contrara, atat intre parti, cat si fata de oricare alte persoane .
Art. 100
Inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. In lipsa inscrisului original poate constitui titlu executoriu duplicatul sau copia legalizata de pe exemplarul din arhiva notarului public.
SECTIUNEA 3: Procedura succesorala
Art. 101
(1) Procedura succesorala notariala se deschide la cererea oricarei persoane interesate, precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii mostenirii.
(2) Notarul public sesizat are obligatia de a-si verifica in prealabil competenta teritoriala, iar in cazul in care constata ca succesiunea este de competenta altui notar public, se desesizeaza, fara a mai cita partile, informandu-l pe solicitant cu privire la notarul competent sa indeplineasca procedura succesorala.
(3) In cazul in care in circumscriptia unei judecatorii sunt mai multi notari publici, competenta de indeplinire a procedurii succesorale apartine primului notar public sesizat. Notarul public va verifica daca procedura succesorala nu s-a deschis la un alt notar public din circumscriptia aceleiasi judecatorii, cercetand in acest scop registrul de evidenta a succesiunilor, potrivit regulamentului.
(4) In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul Romaniei, competenta apartine notarului public cel dintai sesizat, cu conditia ca in circumscriptia sa sa existe cel putin un bun imobil.
(5) In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este in Romania, iar in patrimoniul succesoral nu se regasesc bunuri imobile pe teritoriul Romaniei, competent este notarul public cel dintai sesizat, cu conditia ca in circumscriptia sa sa existe bunuri mobile.
(6) in cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este in Romania, iar in patrimoniul succesoral nu se regasesc bunuri pe teritoriul Romaniei, competent este notarul public cel dintai sesizat. Regulile de mai sus se aplica in mod corespunzator si in cazul persoanelor decedate al caror ultim domiciliu nu este cunoscut.
(7) De asemenea, in cazul in care in certificatul de deces se precizeaza doar statul pe al carui teritoriu defunctul a avut ultimul domiciliu, se aplica in mod corespunzator prevederile de mai sus.
Art. 102
(1) In cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi mentionate datele de stare civila ale defunctului, numele, prenumele si domiciliul mostenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu mentionarea valorii acestora, precum si a pasivului succesoral.
(2) Cererea va fi inscrisa in registrul succesoral al notarului public, dupa inregistrarea in evidentele succesorale tinute la nivelul Camerelor.
(3) Cererea de deschidere a procedurii succesorale poate fi facuta de oricare dintre succesibili, de catre creditorii succesiunii sau ai succesibililor, precum si de orice alta persoana care justifica un interes legitim .
Art. 103
(1) La cererea persoanelor interesate, se va proceda la inventarierea bunurilor succesorale, in conditiile prevazute de lege. Daca nu exista cerere anterioara pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventariere tine loc si de cerere de deschidere a acestei proceduri.
(2) Inventarul poate fi facut si de catre o alta persoana desemnata de notarul public in baza unei imputerniciri date in acest sens.
(3) In situatia in care bunurile mostenirii se afla in circumscriptii judecatoresti diferite, notarul public sesizat va solicita efectuarea inventarului prin comisie rogatorie.
(4) Cererea de inventariere poate fi facuta de orice succesibil, de executorul testamentar, de creditorii defunctului sau ai mostenitorilor ori de alta persoana care justifica un interes .
(5) La intocmirea inventarului pot participa succesibilii sau, dupa caz, executorul testamentar, creditorii si 2 martori . In cazul in care succesibilii, executorul testamentar sau creditorii refuza sa semneze procesul-verbal, semnatura martorilor este suficienta pentru indeplinirea procedurii.
(6) La primirea cererii de efectuare a inventarului, notarul va anunta succesibilii despre efectuarea inventarului.
(7) In cazul in care unul dintre succesibili sau alta persoana care are in posesie bunuri din patrimoniul defunctului se opune la efectuarea inventarului, notarul va intocmi un proces-verbal in care va face mentiune despre opunere si va indica persoanelor care insista la inventariere sa solicite instantei competente sa dispuna efectuarea inventarului.
(8) In cazul in care instanta a dispus efectuarea inventarului, notarul il va efectua, fara sa mai tina seama de vreo opozitie, iar in procesul-verbal de inventariere va mentiona ca inventarierea se face in baza hotararii judecatoresti.
Art. 104
(1) Dupa ce constata ca este legal sesizat, notarul public inregistreaza cauza si dispune citarea celor care au vocatie la mostenire, iar daca exista testament, citeaza si pe legatari si executorul testamentar instituit.
(2) Citatia trebuie sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii acesteia, pe langa elementele prevazute de Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, si precizarea ca, daca succesibilul nu isi exercita dreptul de a accepta in termenul prevazut la art. 1.103 din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare, va fi prezumat ca renunta la mostenire. In cazul in care, astfel cum rezulta din informatiile existente la dosar, domiciliul actual al succesibilului nu este cunoscut, se poate proceda la citarea sa, in mod cumulativ, prin afisare la ultimul domiciliu al defunctului, afisare la ultimul domiciliu cunoscut al succesibilului, publicare intr-un ziar cu raspandire nationala.
(3) Daca printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal, se citeaza, in lipsa de mostenitori rezervatari, numai legatarul; daca testamentul este olograf sau mistic, se citeaza si mostenitorii legali. In ambele cazuri se va cita si executorul testamentar, daca a fost desemnat prin testament.
(4) In succesiunea ce urmeaza a fi declarata vacanta, notarul public citeaza autoritatea administratiei publice competenta a prelua bunurile.
(5) In cazul mostenitorului incapabil, se citeaza reprezentantul sau legal si autoritatea tutelara.
Art. 105