Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Legislaţie » Codurile Esentiale » Normele privind accesul in profesia de psiholog cu drept de libera practica, din 09.11.2018

Normele privind accesul in profesia de psiholog cu drept de libera practica, din 09.11.2018

  Publicat: 08 Jan 2019       1235 citiri        Secţiunea: Codurile Esentiale  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Potrivit Hotararii Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania,de la data intrarii in vigoare, aceste norme reprezinta procedura unica de acces in profesia de psiholog cu drept de libera practica.

Prezentul set de norme a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 19/08.01.2019.

Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Numirea in functia de reprezentant diplomatic permanent intr-un stat strain
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.

Art. 17. - (1) Candidatii declarati promovati la evaluarea capacitatii profesionale pot ridica de la secretariatul Comitetului director sau de la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale atestatele de libera practica autonoma in specialitatea in care au promovat examenul de capacitate profesionala.
(2) Eliberarea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog practicant se realizeaza potrivit hotararii Comitetului director, detaliata si pusa in aplicare prin dispozitie a presedintelui Colegiului.
(3) In cazul neexercitarii profesiei, psihologii autonomi au obligatia confirmarii titlului de calificare profesionala, precum si a treptei de specializare obtinute, dupa o perioada de maximum cinci ani de la data obtinerii treptei de specializare.
(4) Confirmarea titlului profesional, precum si a treptei de specializare obtinute se realizeaza cu respectarea dispozitiilor art. 10 si 11 din normele metodologice.
(5) Psihologii care nu obtin confirmarea titlului profesional obtinut au dreptul la contestarea rezultatelor in conditiile art. 29 si 30 din normele metodologice, care se aplica in mod corespunzator.
(6) Neconfirmarea titlului profesional suspenda dreptul de exercitare a profesiei pana la data confirmarii titlului profesional.

CAPITOLUL VI Obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog specialist

Art. 18. - (1) Persoanele care au obtinut atestatul de libera practica autonoma in specialitate si care fac dovada exercitarii profesiei pentru o perioada de minimum cinci ani, in specialitatea de competenta, pot solicita obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog specialist.
(2) Solicitantii atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog specialist depun la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale documentele prevazute la art. 11 lit. a), g), h) si k) din normele metodologice, dupa caz, precum si a dovezii privind obtinerea titlului de master in specialitate si a dovezii privind formarea profesionala continua, respectiv obtinerea creditelor minime anuale de formare profesionala continua.
(3) Obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog specialist presupune parcurgerea etapelor prevazute de art. 10 din normele metodologice.
(4) In cazul neexercitarii profesiei, psihologii specialisti au obligatia confirmarii titlului de calificare profesionala, precum si a treptei de specializare obtinute, dupa o perioada de maximum cinci ani de la data obtinerii treptei de specializare psiholog specialist.
(5) Confirmarea titlului profesional, precum si a treptei de specializare obtinute se realizeaza cu respectarea dispozitiilor art. 10 si 11 din normele metodologice.
(6) Psihologii care nu obtin confirmarea titlului profesional obtinut au dreptul la contestarea rezultatelor in conditiile art. 29 si 30 din normele metodologice, care se aplica in mod corespunzator.
(7) Neconfirmarea titlului profesional suspenda dreptul de exercitare a profesiei pana la data confirmarii titlului profesional.

CAPITOLUL VII Obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog principal

Art. 19. - (1) Persoanele care au obtinut atestatul de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog specialist in specialitate si care fac dovada exercitarii ulterioare a profesiei pentru o perioada de minimum cinci ani, in specialitatea de competenta, pot solicita obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog principal.
(2) Solicitantii atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog principal depun la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale documentele prevazute la art. 11 lit. a), g), h) si k) din normele metodologice, precum si a dovezilor privind formarea profesionala continua, obtinerea creditelor minime anuale de formare profesionala continua si realizarea activitatilor de supervizare profesionala, dupa caz.
(3) Obtinerea atestatului de libera practica autonoma in treapta de specializare psiholog principal presupune parcurgerea etapelor prevazute de art. 10 din normele metodologice.
(4) In cazul neexercitarii profesiei, psihologii principali au obligatia confirmarii titlului profesional, precum si a treptei de specializare obtinute, dupa o perioada de maximum cinci ani de la data obtinerii treptei de specializare psiholog principal.
(5) Confirmarea titlului profesional, precum si a treptei de specializare obtinute se realizeaza cu respectarea dispozitiilor art. 10 si 11 din normele metodologice.
(6) Psihologii care nu obtin confirmarea titlului profesional obtinut au dreptul la contestarea rezultatelor in conditiile art. 29 si 30 din normele metodologice, care se aplica in mod corespunzator.
(7) Neconfirmarea titlului profesional obtinut suspenda dreptul de libera practica pana la confirmarea titlului profesional.

CAPITOLUL VIII Avizarea profesionala a cursurilor de formare profesionala complementara

Art. 20. - (1) Institutiile de invatamant superior care solicita inregistrarea studiilor universitare de master cu relevanta pentru formarea in profesia de psiholog depun la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale urmatoarele documente:
a) cerere de inregistrare adresata Comitetului director, in original;
b) dovada organizarii si acreditarii studiilor universitare de master in specialitate, in fotocopie;
c) programa de studii, in fotocopie;
d) evidenta cadrelor didactice care sustin studiile universitare de master, in fotocopie;
e) dovada achitarii taxei de inregistrare, in fotocopie;
f) opis si dosar cu sina.
(2) Denumirea studiilor universitare de master trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu denumirea unei specialitati profesionale, potrivit dispozitiilor art. 15-18 din normele metodologice.
(3) Comisiile aplicative competente analizeaza documentele depuse de catre solicitanti si propun Comitetului director aprobarea sau respingerea cererii, dupa caz.
(4) Solicitantii pot cere o noua analiza in termen de minimum 30 de zile de la data respingerii cererii.

Art. 21. - Studiile universitare de master in specialitate sau alte cursuri de formare profesionala complementare initiate pana la data intrarii in vigoare a prezentelor norme nu se supun procedurilor de inregistrare, prevazute la art. 20 alin. (1).

Art. 22. - (1) Avizarea profesionala a cursurilor de formare profesionala complementara organizate de catre furnizorii de formare profesionala avizati de catre Colegiu se realizeaza potrivit dispozitiilor hotararii Comitetului director privind formarea profesionala a psihologilor, care se aplica in mod corespunzator.
(2) Punerea in aplicare si detalierea hotararii Comitetului director privind formarea profesionala a psihologilor se realizeaza prin dispozitie a presedintelui, la propunerea comisiilor aplicative sau a Comisiei de formare profesionala continua interdisciplinara, dupa caz.
(3) Formarea profesionala complementara a psihologilor nu se crediteaza.

CAPITOLUL IX Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 23. - (1) De la data intrarii in vigoare a prezentelor norme, Comitetul director, prin comisiile aplicative, va analiza cererile de inregistrare inaintate de catre institutiile de invatamant superior acreditate, care organizeaza stagii de formare profesionala complementara prin studii universitare de master.
(2) Dupa data intrarii in vigoare a prezentelor norme, obtinerea treptei de specializare psiholog specialist este conditionata de detinerea titlului de master, in specialitatea de competenta, cu exceptia specialitatilor psihoterapie si consiliere psihologica.
(3) Avizul profesional emis de catre Colegiu nu inlocuieste avizele si actele de acreditare eliberate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior sau de alta entitate care asigura calitatea in sistemul de educatie, avand numai o relevanta profesionala.
(4) Comisiile aplicative elaboreaza propuneri pentru criteriile si procedurile care detaliaza activitatea specifica de analiza a cererilor de acordare a atestatelor, care sunt adoptate prin dispozitie a presedintelui Colegiului, potrivit prezentelor norme.
(5) In vederea aplicarii unitare si detalierii dispozitiilor privind realizarea formarii profesionale complementare, presedintele Colegiului emite dispozitii, cu caracter obligatoriu.



Afişează Normele privind accesul in profesia de psiholog cu drept de libera practica, din 09.11.2018 pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Legislatie admitere psiholog    Accedere in profesia de psiholog    Modalitate de intrare in profesia de psiholog    Legislatie psihologie    Devenire psiholog drept de libera practica



Comentează: Normele privind accesul in profesia de psiholog cu drept de libera practica, din 09.11.2018