Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Legislaţie » Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute » Normele privind supervizarea profesionala in psihologie, din 13.03.2019

Normele privind supervizarea profesionala in psihologie, din 13.03.2019

  Publicat: 09 Apr 2019       800 citiri        Secţiunea: Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Au fost publicate astazi in Monitorul Oficial nr. Monitorul Oficial, nr. 268 din 09.04.2019 si aprobate prin Hotararea COPSI nr. 4/2019

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa, un produs sau presteaza un anumit serviciu.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Un grup mic de angajati, desemnati sa lucreze impreuna la un anumit proiect.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

b) la finalul relatiei contractuale supervizorul are obligatia de a elibera un raport de supervizare, chiar daca relatia contractuala acopera doar pe o parte din supervizarea obligatorie. Termenul pentru emiterea raportului de supervizare este de 30 de zile lucratoare de la data deciziei de incheiere a contractului, cu exceptia situatiilor de forta majora care pun supervizorul in imposibilitatea de a face acest lucru. Comisiile Comitetului director pot propune modele si linii directoare pentru redactarea rapoartelor de supervizare, care vor fi supuse aprobarii Consiliului;
c) supervizorul are responsabilitatea profesionala de a face o recomandare favorabila pentru obtinerea autonomiei profesionale doar daca supervizatul indeplineste toate cerintele formale si profesionale definite prin normele Colegiului;
d) supervizorul sau, dupa caz, asociatia de psihoterapie cu statut de furnizor de formare sau institutia publica in cadrul careia se deruleaza supervizarea are responsabilitatea sa pastreze evidenta contractelor de supervizare si a activitatii derulate cu psihologii supervizati si sa anunte/sa inregistreze la CPR contractele de supervizare pe care le are in derulare;
2. responsabilitatile psihologului aflat sub supervizare:
a) are obligatia de a respecta prevederile contractului incheiat cu psihologul supervizor, precum si ale standardelor etice ale profesiei, ale reglementarilor generale in vigoare privind derularea activitatii profesionale si prevederile prezentei hotarari;
b) face toate diligentele pentru a intelege rolul supervizarii, scopurile si asteptarile supervizorului si raspunde cu promptitudine la solicitarile profesionale ale supervizorului, potrivit contractului;
c) manifesta angajamentul de a-si imbunatati activitatea, prin procesul de supervizare, si mentine confidentialitatea atunci cand impartaseste experiente, discuta probleme si rezolva probleme;
d) intelege impactul prejudecatii personale si lucreaza la minimizarea prejudecatilor personale.

Articolul 11
(1) Supervizarea profesionala se poate derula si dupa obtinerea dreptului de libera practica in regim de autonomie profesionala, la solicitarea psihologului.
(2) Dupa obtinerea dreptului de libera practica in regim de autonomie profesionala, psihologul poate participa la activitati asimilabile supervizarii profesionale pe tot parcursul activitatii profesionale, aceasta activitate fiind apreciata ca avand o importanta deosebita in dezvoltarea profesionala a psihologilor.
(3) Modalitatea de organizare si derulare a activitatilor aferente supervizarii derulate dupa obtinerea autonomiei profesionale va face obiectul acordului intre psihologul supervizor si psihologul supervizat si va fi reglementata prin contract .

CAPITOLUL IV
Precizari privind supervizarea in fiecare specialitate

Articolul 12
Supervizarea profesionala in specialitatile aferente Comisiei de psihologie clinica si psihoterapie se va derula cu respectarea urmatoarelor prevederi:
1. in specialitatea psihologie clinica, Comisia de psihologie clinica si psihoterapie va analiza oportunitatea definirii unui cadru national de referinta privind continutul supervizarii profesionale in specialitatea psihologie clinica;
2. supervizarea in specialitatile psihoterapie si consiliere psihologica:
a) supervizarea obligatorie in vederea atestarii autonomiei profesionale se deruleaza in cadrul scolilor de psihoterapie - furnizori de formare care deruleaza programe de formare de lunga durata in domeniul psihoterapiei avizate de catre colegiu;
b) in cazul in care un practicant sub supervizare lucreaza cu mai multi supervizori, va exista un supervizor de referinta. Acesta va redacta raportul de supervizare, care va fi contrasemnat de toti supervizorii cu care a lucrat si de conducatorul scolii de psihoterapie.

Articolul 13
Supervizorul in psihologia muncii si organizationala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa cunoasca Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, cu modificarile ulterioare, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 788/2005, cu completarile ulterioare, prezentele norme si codul deontologic specific profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
b) sa cunoasca normele specifice Comisiei de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor;
c) sa cunoasca normele in vigoare in domeniul psihologiei muncii si organizationale care impun examinarea psihologica, periodicitatea la care se realizeaza examinarea psihologica in functie de anumite riscuri profesionale.

Articolul 14
Competentele psihologului in psihologia muncii si organizationala ce vor fi dobandite in perioada de supervizare, ca standarde de referinta, sunt urmatoarele:
a) cunoasterea criteriilor in functie de care sunt acordate atestatele de libera practica de catre Comisia de psihologia muncii si organizationala, transporturilor si serviciilor pe diferite trepte de specializare (distinctiile care se fac intre diferitele trepte de specializare - ce inseamna ca un psiholog sa detina treapta de practicant in supervizare, practicant autonom, specialist sau principal);
b) cunoasterea competentelor psihologului din domeniul psihologiei muncii si organizationale, in functie de tipul de atestat obtinut (limite ale competentelor in functie de treapta de specializare);
c) cunoasterea in detaliu a aspectelor specifice si definitorii pentru fiecare forma de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica (ce implica, in mod concret, infiintarea unui cabinet individual de psihologie, unei societati civile profesionale, unor cabinete asociate, unei structuri de psihologie, ce trebuie sa contina dosarul inaintat CPR in vederea infiintarii);
d) cunoasterea tuturor riscurilor profesionale care impun examinarea psihologica in domeniul psihologiei muncii, cu distinctie intre examenul psihologic la angajarea in munca si examenul psihologic periodic, pentru mentinerea in munca (care sunt, efectiv, riscurile profesionale cuprinse in norme pentru care se realizeaza examinarea psihologica obligatorie la angajare, la mentinerea in functie, precum si la angajare si la mentinerea in functie si care sunt situatiile in care poate sa intervina cu recomandari medicul de medicina muncii);
e) cunoasterea instrumentelor utile in gestionarea activitatii din cadrul unui cabinet de examinare psihologica in domeniul psihologiei muncii si organizationale;
f) capacitatea de a proiecta un model de examinare psihologica in domeniul psihologiei muncii si organizationale cu argumentarea optarii pentru anumite baterii de probe psihologice;
g) capacitatea de a proiecta un proces de recrutare si selectie de personal, de la identificarea celor mai eficiente canale de recrutare pana la elaborarea unui interviu semistructurat in functie de aspectele ce se impune a fi surprinse in timpul interviului, realizarea unui raport de selectie, centrarea pe competente etc.

Articolul 15
In derularea procesului de supervizare profesionala si gestionarea relatiei cu psihologul supervizat, in psihologia muncii si organizationala supervizorul se va focaliza pe urmatoarele aspecte:
a) sa elaboreze un proces de examinare psihologica in domeniul psihologiei muncii si organizationale (ce presupune examinarea psihologica, care sunt etapele obligatorii care trebuie parcurse si care este metodologia de lucru abordata in functie de riscul profesional examinat, care sunt testele psihologice agreate de CPR pe fiecare dimensiune cuprinsa in examinarea psihologica, avizul psihologic, referatul psihologic, transmiterea rezultatelor evaluarii psihologice cu respectarea confidentialitatii actului psihologic);
b) sa elaboreze un proces de evaluare psihologica in cadrul unui proces de selectie de personal, urmand cu strictete pasii care se impune a fi parcursi intr-un astfel de demers (analiza muncii, cunoasterea in detaliu a postului pentru care se va derula procesul de selectie, alegerea bateriei de teste in functie de specificatiile postului, derularea procesului de evaluare psihologica, realizarea raportului psihologic);
c) sa cunoasca competentele pe care le detine un psiholog cu atestat de libera practica in domeniul psihologiei muncii si organizationale si care sunt limitele acestor competente;
d) sa prezinte principalele teme abordate in perioada de supervizare profesionala;
e) sa prezinte portofoliul de probe psihologice utilizate in evaluarea psihologica, la nivel aptitudinal (teste de atentie, inteligenta s.a.), la nivel de personalitate (chestionare si inventare de personalitate), chestionare vizand atitudini si comportamente in munca;
f) sa ii indrume pe supervizati sa consulte site-ul Colegiului pentru inventarierea probelor avizate in specialitatea muncii si organizationala;
g) sa proiecteze un sistem de evaluare prin care supervizorul ii va evalua competentele si cunostintele supervizatului;
h) sa recomande bibliografie actuala, in concordanta cu specializarea de psihologia muncii si organizationala.

Articolul 16
Supervizarea este o activitate ce vizeaza integrarea competentelor profesionale, a teoriei si a cercetarii. Prin cunostintele, abilitatile si profilul sau, supervizorul este un model al acestei integrari pentru supervizati. Supervizarea in psihologia muncii si organizationala se desfasoara dupa cum urmeaza:
a) supervizarea presupune in primul rand contactul direct, fata in fata, intre supervizor si supervizat. In mod exceptional, pot intra in discutie si sedinte de supervizare de la distanta, in timp real, prin intermediul comunicarii care permite un contact vizual si/sau verbal. Astfel de sesiuni vor fi axate indeosebi pe activitati care nu necesita neaparat prezenta supervizorului: pastrarea evidentei, scrierea de rapoarte, pregatirea evaluarii, elemente de psihodiagnostic, discutii de caz;
b) supervizarea se poate desfasura individual si in grup . Proportia dintre cele doua modalitati trebuie sa respecte in linii mari raportul 75/25. Supervizarea realizata in grup va presupune maximum 4 participanti si va sprijini cresterea expunerii la diverse tipuri de cazuri;
c) stagiul de supervizare in psihologia muncii si organizationala presupune derularea a minimum 100 de evaluari (pentru trecere la autonom - versiunea 4 trepte) sau 400 de evaluari (trecere specialist - versiunea 3 trepte) sau alte activitati conform competentelor. Stagiul se poate prelungi cu maximum 2 ani in cazuri exceptionale, care vor fi analizate de catre comisia de specialitate. Daca la finalul perioadei contractuale supervizatul nu obtine autonomia profesionala, se va relua intreg stagiul de practica supervizata cu un alt contract, la un alt supervizor.

Articolul 17



Afişează Normele privind supervizarea profesionala in psihologie, din 13.03.2019 pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    COPSI    Psihologie    Supervizare profesionala    Internship    Formare profesionala



Comentează: Normele privind supervizarea profesionala in psihologie, din 13.03.2019


Articole Juridice

Stabilirea salariului minim diferentiat si modul de contestare a decizilor emise de angajator. Lista functiilor si ocupatiilor care necesita studii superioare
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Programul de lucru inegal
Sursa: MCP Cabinet avocati

Protectia sociala a persoanelor cu dizabilitati
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim