Normele privind supervizarea profesionala in psihologie, din 13.03.2019

Supervizarea in psihologia aplicata in domeniul serviciilor se desfasoara dupa cum urmeaza:
a) supervizarea presupune in primul rand contactul direct, fata in fata, intre supervizor si supervizat. In mod exceptional, pot intra in discutie si sedinte de supervizare de la distanta, in timp real, prin intermediul comunicarii care permite un contact vizual si/sau verbal. Astfel de sesiuni vor fi axate indeosebi pe activitati care nu necesita neaparat prezenta supervizorului: pastrarea evidentei, scrierea de rapoarte, pregatirea evaluarii, elemente de diagnoza organizationala, discutii de caz;
b) supervizarea se poate desfasura individual si in grup . Supervizarea realizata in grup va presupune maximum 4 participanti si va sprijini cresterea expunerii la diverse tipuri de cazuri;
c) stagiul de supervizare in psihologia aplicata in servicii presupune derularea a minimum doua proiecte de evaluare psihologica de specialitate sau doua proiecte de consultanta (pentru trecere la autonom - versiunea 4 trepte) sau 3 proiecte de evaluare psihologica sau proiecte de consultanta (trecere specialist - versiunea 3 trepte) sau alte activitati conform competentelor.

Articolul 18
(1) In specialitatea psihologia transporturilor (PT),
supervizarea este o componenta esentiala in pregatirea pentru
practica profesionala a psihologului, un pas cheie intre debut si
autonomie in activitate . Supervizarea este o metoda de formare
aplicata in cadrul careia psihologii practicanti aloca cea mai mare parte a timpului serviciilor catre clienti . Spre deosebire de stagiile anterioare care se concentreaza indeosebi pe dobandirea de cunostinte, supervizarea in PT isi propune sa dezvolte cunostinte si abilitati, pe care sa le integreze cu datele de cercetare curenta. De asemenea, prin supervizare se urmareste dezvoltarea spiritului critic si capacitatea de autoevaluare profesionala si personala. Pentru aceasta supervizorul va trebui sa realizeze initial: evaluarea nevoilor supervizatului; identificarea obiectivelor de invatare; un program de supervizare care sa acopere sistematic: lecturi de specialitate, abilitati de dezvoltat, tehnici, metode si strategii de evaluare, frecventa si ritmul reuniunilor, numarul de ore de supervizare, configurari ale intalnirilor - individuale/de grup, responsabilitati ale partilor, nivelul de pregatire si de participare asteptat etc.; program/calendar pentru eventuala ajustare a stagiului de supervizare in functie de evolutia supervizatului si a nevoilor sale emergente.
(2) Activitatea de supervizare in PT este evident legata de evaluarea initiala si de observatiile continue ale supervizorului. Modul principal de invatare in timpul supervizarii este bazat pe experienta si se concentreaza pe contactul direct cu clientii . In consecinta, continutul programului de supervizare va varia in functie de cunostintele si abilitatile psihologului practicant ca si de nivelul lui de autonomie. In cadrul programului de supervizare: vor fi aprofundate modelele teoretice curente, specifice activitatii de evaluare psihologica in transporturi; vor fi prezentate/utilizate tehnicile cunoscute de evaluare si interventie; se vor parcurge si alte activitati de formare aplicata (de exemplu, consultarea altor colegi cu experienta sau furnizori de servicii PT, cursuri de formare continua, workshopuri, echipe de cercetare etc.).
(3) Supervizorul va urmari dezvoltarea, aplicarea si integrarea competentelor profesionale specifice si de sustinere definite in psihologia transporturilor: competente de evaluare, de interventie/consiliere specifica, de cercetare-dezvoltare, administrativ-financiare, exemplificative - activitatile concrete de supervizare care apeleaza competente specifice in PT sunt observatia interna in timpul livrarii serviciului, analiza si validarea observatiilor facute, lectura si corectarea notelor, referinte culese, discutarea instrumentelor de evaluare utilizate, corectia materialului psihometric cantitativ si calitativ, interpretarea rezultatelor, diagnosticul cazurilor, formularea avizelor/rapoartelor etc.
(4) Supervizorul va avea in vedere apelul constant la alte doua competente esentiale in activitatea de supervizare:
a) competente privind relatiile interpersonale - calitatea relatiilor interpersonale constituie un factor determinant pentru eficacitatea rezultatelor in toate domeniile de practica ale psihologiei. Asadar si in PT, supervizorul trebuie sa stabileasca si sa mentina o alianta constructiva de lucru cu supervizatul, ca si cu toti ceilalti parteneri din retelele sale profesionale. Cunostintele relevante privind relatiile de putere, aliantele de lucru, micro- si macromediul activitatii supervizatului trebuie dublate de o buna autocunoastere a propriilor resurse si valori. Abilitatile relevante de tipul: conectare/ascultare/comunicare cu celalalt, exprimarea empatica si respectuoasa, construirea increderii, analiza interactiunilor problematice si mentinerea unor bune relatii profesionale intr-un context administrativ sunt de maxima importanta. Supervizorul va avea ca obiectiv constant dezvoltarea unor caracteristici specifice persoanelor supervizate: un cursant activ, deschis spre supervizare, bine pregatit, organizat, capabil sa utilizeze in mod eficient timpul, constient de limitele sale;
b) competente etice si deontologice - supervizorul trebuie
sa stabileasca relatii profesionale cu supervizatul in conformitate cu standardele etice in vigoare. Pentru aceasta trebuie sa fie in posesia cunostintelor esentiale pentru reflectia etica, prin aprofundarea obligatiilor si standardelor profesionale care stau la baza practicii in PT. Trebuie, de asemenea, sa stapaneasca principiile eticii si principalele elemente ale codului deontologic in vigoare, sa le aplice situatiilor problematice care pot aparea in cadrul stagiului de supervizare pe care il coordoneaza. Nu in ultimul rand, supervizorul trebuie sa fie in posesia datelor relevante pentru cadrele juridice si socioeconomice care structureaza functionarea sistemului in care supervizatii sai isi ofera serviciile. Cunostintele relevante de tipul: valori si principii etice, codul deontologic, orientarile si liniile directoare aplicabile in PT, date privind cadre juridice/socioeconomice ale sistemului in care supervizatii isi ofera serviciile trebuie secondate de abilitati relevante: identificarea proactiva a problemelor etice potentiale, luarea deciziilor etice/rezolvarea dilemelor etice, integrarea in practica a preocuparilor etice.

Articolul 19
(1) Supervizarea in psihologia transporturilor este o activitate privilegiata care vizeaza integrarea competentelor profesionale, a teoriei si a cercetarii. Prin cunostintele, abilitatile si profilul sau, supervizorul este un model al acestei integrari pentru supervizati.
(2) Supervizarea presupune, in primul rand, contactul direct, fata in fata, intre supervizor si supervizat. In mod exceptional, pot intra in discutie si sedinte de supervizare de la distanta, in timp real, prin intermediul comunicarii care permite un contact vizual si/sau verbal. Astfel de sesiuni vor fi axate indeosebi pe activitati care nu necesita neaparat prezenta supervizorului: pastrarea evidentei, scrierea de rapoarte, pregatirea evaluarii, elemente de psihometrie, discutii de caz.
(3) Supervizarea se poate desfasura individual si in grup . Proportia intre cele doua modalitati trebuie sa respecte in linii mari raportul 75/25. Supervizarea calificata in grup va presupune maximum patru participanti si va sprijini cresterea expunerii la diverse tipuri de cazuri .
(4) Stagiul de supervizare in psihologia transporturilor presupune realizarea unui numar minim de evaluari psihologice de specialitate. Numarul minim de evaluari va fi stabilit la propunerea comisiei de specialitate, prin hotarare a Consiliului.
(5) Supervizorul trebuie sa se asigure ca criteriile minime pentru formarea practica sunt satisfacute, iar pentru aceasta trebuie sa procedeze la evaluarea continua pentru a monitoriza progresul supervizatului. Fiind permanent si nu episodic, acest demers de evaluare se va reflecta in intelegerea a ceea ce supervizatul a asimilat ca abilitate deja integrata. Pentru ca supervizarea este o activitate regulata si sustinuta, supervizorul nu urmareste doar ceea ce supervizatul stie, ci si ceea ce poate face cu ceea ce stie, un proces care implica nu doar cunostinte si abilitati, ci si valori si atitudini. Aceasta va permite in timp si o crestere progresiva a complexitatii problemelor la care supervizatul este expus (exemplificativ - de la evaluare pentru categoria B la categorii superioare). Formatul de evaluare continua trebuie:
a) sa reflecte scopul si obiectivele programului de supervizare;
b) sa permita evaluarea explicita a performantei si a progresului supervizatului in raport cu scopul si obiectivele specifice;
c) sa evidentieze experienta cumulata a supervizatului.
(6) Ca principala responsabilitate, supervizorul trebuie sa defineasca obiectivele stagiului de supervizare, care sa fie in concordanta cu obiectivele de invatare si, de asemenea, sa poata surprinde eficacitatea stagiului de supervizare. Pentru aceasta supervizorul va trebui:
a) sa formuleze un plan de supervizare in care va descrie obiectivele generale si etapele de parcurs;
b) sa monitorizeze supervizatul pentru a asigura progresul in raport cu obiectivele specificate;
c) sa adapteze programul de supervizare in functie de evolutia supervizatului;
d) sa documenteze continutul fiecarei intalniri de supervizare si sa pastreze o evidenta a acestora;
e) sa prezinte un raport de evaluare la sfarsitul perioadei de supervizare.
(7) In cazul in care, la finalul perioadei contractuale, performanta supervizatului nu indeplineste standardele asteptate:
a) supervizatul va fi informat ca performanta sa este inferioara standardului;
b) de comun acord se va stabili o perioada rezonabila de timp pentru sprijin profesional suplimentar;
c) in caz de dezacord profesional supervizor/supervizat, prin intelegere comuna se va consulta comisia de specialitate.

Articolul 20
Supervizarea profesionala in specialitatile aferente Comisiei de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala se va derula cu respectarea urmatoarelor prevederi:
1. Comisia de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala va analiza oportunitatea definirii unui cadru national de referinta privind continutul supervizarii profesionale in specialitatile comisiei.
2. Supervizorul din domeniul psihologiei educationale sau din domeniul psihopedagogiei speciale trebuie:
a) sa cunoasca Legea nr. 213/2004, cu modificarile ulterioare, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 788/2005, cu completarile ulterioare, si codul deontologic specific profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
b) sa cunoasca normele specifice Comisiei de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala;
c) sa cunoasca normele in vigoare in domeniul psihologiei educationale, consiliere scolara si vocationala care impun examinarea psihologica si de asemenea periodicitatea la care se realizeaza aceasta.
3. Competentele psihologului ce vor fi dobandite in perioada de supervizare sunt urmatoarele:
a) cunoasterea diferentelor existente intre diferitele tipuri de trepte de specializare, din punctul de vedere al tipurilor de servicii ce pot fi prestate, respectiv cunoasterea atributiilor si competentelor psihologului pe fiecare treapta de specializare;
b) cunoasterea in detaliu a aspectelor specifice si definitorii pentru fiecare forma de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, ce implica, in mod concret, infiintarea unui cabinet individual de psihologie, societate civila profesionala, cabinete asociate, structura de psihologie, ce trebuie sa contina dosarul inaintat colegiului in vederea infiintarii;
c) cunoasterea tuturor dificultatilor cu relevanta pentru invatare si contextul educational ce impun examinarea psihologica in domeniul psihologiei educationale, consiliere scolara si vocationala, astfel incat acestea sa reprezinte un punct de plecare in solutionarea sau remiterea acestor dificultati;
d) cunoasterea instrumentelor necesare in gestionarea activitatii domeniului psihologiei educationale, consilierii scolare si vocationale;
e) capacitatea de a opta pentru o baterie de probe in functie de problematica dificultatilor educationale evaluate sau a contextului educational vizat.
4. Procesul de supervizare reprezinta o relatie de mentorat ce cuprinde aspecte de formare si de evaluare in domeniul psihologiei educationale, consilierii scolare si vocationale:
a) supervizarea este o activitate ce vizeaza integrarea competentelor profesionale, a teoriei si a cercetarii. Prin cunostintele, abilitatile si profilul sau, supervizorul este un model al acestei integrari pentru supervizati;